Evocând violenţele din estul Ucrainei, Merkel a denunţat trimiterea de combatanţi şi de armament provenind din Rusia, într-un discurs rostit în Bundestag. “Dacă aceste activităţi nu încetează, nu vom ezita să aplicăm noi sancţiuni”, a subliniat Merkel.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Este a patra oară consecutiv când Merkel se impune pe primul loc în clasamentul celor mai puternice femei din lume şi a noua oară în decurs de 11 ani.
Filantroapa şi femeia de afaceri americană Melinda Gates se află pe locul trei, ca anul trecut, preşedinta braziliană Dilma Rousseff coboară de pe poziţia a doua pe poziţia a patra, iar franceza Christine Lagarde, directoarea Fondului Monetar Internaţional (FMI), urcă două locuri, de pe locul şapte pe locul cinci.
Hillary Clinton se află pe locul şase în clasamentul din acest an, în care 18 femei, inclusiv Janet Yellen, sunt prezente prentru prima dată.
Mary Barra de la General Motors este a şaptea, iar Michelle Obama a opta.
Cititi mai multe pe www.meidafax.ro
Premierul interimar al Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, omologul său moldovean, Iurie Leancă, şi şeful Guvernului din Georgia, Irakli Garibaşvili, vor participa la un dineu cu Angela Merkel pe tema situaţiei din regiune, a declarat Christiane Wirtz, purtătorul de cuvânt al Guvernului german.
Ciiti mai multe pe www.mediafax.ro
Cancelarul “a exprimat profunda îngrijorare în legătură cu situaţia tensionată din estul Ucrainei şi a afirmat că aşteaptă ca Guvernul rus să confirme clar aprobarea acordului de la Geneva şi să depună eforturi pentru aplicarea prevederilor”, a declarat Steffen Seibert, într-o conferinţă de presă.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Kaeser a mers săptămâna trecută la Moscova, unde a avut o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin.
Mai mulţi oficiali ai guvernului german au criticat deplasarea şefului Siemens, situaţie care subliniază tensiunile generate la Berlin de criza din Ucraina, notează Bloomberg.
În timp ce Statele Unite şi Uniunea Europeană încearcă să sancţioneze Rusia pentru intervenţia din Ucraina şi anexarea Peninsulei Crimeea, mulţi lideri din mediul de afaceri german îl consideră pe Putin un partener de afaceri.
“Ca să fiu sincer, am găsit întreaga scenă un pic deplasată. Este adevărat că nu dorim sancţiuni economice, dar trebuie să îi arătăm preşedintelui rus că nu putem accepta o politică imperialistă”, a afirmat duminică, la un post de televiziune, ministrul german al Economiei şi Energiei, Sigmar Gabriel, vice-cancelar şi membru al partidului social-democrat.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
AFP prezintă opiniile unor specialişti în dreptul internaţional despre această situaţie.
– Alipirea Crimeei încalcă dreptul internaţional?
“Este o problemă nesoluţionată de drept internaţional, pentru că se contrazic două principii, şi anume dreptul la autodeterminare şi dreptul unui stat la integritatea teritoriului său. Aceasta era problema Kosovo”, relevă Sigmar Stadlmeier, directorul Departamentului de Drept Internaţional de la Universitatea din Linz (Austria).
Exact precedentul din Kosovo a fost invocat de către Parlamentul din Crimeea pe 11 martie, la declararea independenţei.
Independenţa a fost declarată atât “în baza Cartei ONU şi altor documente internaţionale privind dreptul popoarelor la autodeterminare”, cât şi în baza avizului consultativ al Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ) de la Haga, în 2010, care “confirmă, în cazul Kosovo, că o declaraţie unilaterală de independenţă a unei părţi dintr-un stat nu încalcă nicio normă a dreptului internaţional”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Dacă Rusia continuă pe acelaşi drum ca în ultimele săptămâni, nu va fi o catastrofă doar pentru Ucraina (…), acest lucru va dăuna de asemenea şi anume în mod masiv Rusiei, sunt convinsă, (atât din punct de vedere) economic, cât şi politic”, a declarat Merkel în faţa membrilor Bundestagului.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
UPDATE 10:40 – Parlamentul de la Kiev îi cere lui Vladimir Putin să nu mobilizeze forţele ruse în Ucraina
“Verhovna Rada anunţă apelul său către preşedintele rus Vladimir Putin de a preveni mobilizarea forţelor militare ruse pe teritoriul Ucrainei”, a anunţat Parlamentul într-o declaraţie aprobată în sesiunea de duminică. Verhovna Rada a cerut, de asemenea, Rusiei să îşi retragă la baze militarii din cadrul flotei sale la Marea Neagră.
“Verhovna Rada cere îndeplinirea strictă a acordurilor de bază privind prezenţa Flotei ruse a Mării Negre pe teritoriul ucrainean, respectiv revenirea imediată a forţelor la bazele lor. Orice mişcare a militarilor, echipamentului greu şi armamentului trebuie făcută strict cu acordul organismelor ucrainene competente”, afirmă declaraţia.
UPDATE 10:05 – Rusia nu vrea război cu Ucraina, susţine un oficial rus
Rusia nu vrea război cu Ucraina şi aprobarea de către Parlamentul rus a unei intervenţii militare în Ucraina are ca scop, înainte de toate, să demonstreze intenţiile serioase ale Kremlinului, a declarat adjunctul ministrului rus de Externe.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Cazurile recente de evaziune fiscală au generat în rândul germanilor percepţia că evaziunea fiscală reprezintă fraudă, şi nu este ceva banal. O revenire la acordul germano-elveţian, amânat în repetate rânduri, nu mai este în cărţi”, a afirmat Ingrid Arndt-Brauer, parlamentar al Social Democraţilor, parteneri în coaliţia care susţine guvernul condus de Angela Merkel. Arndt-Brauer este preşedintele Comisiei pentru Finanţe din camera inferioară a Parlamentului.
Acordul se referă la reţinerea taxelor aferente veniturilor nedeclarate plasate de germani în conturi din Elveţia. Practica ar fi asigurat recuperare taxelor de către statul păgubit şi protejarea identităţii clienţilor băncilor elveţiene, garantând astfel că legea secretului bancar nu va fi încălcată.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro