Tag: ancheta

  • Autorul atentatului din Franţa era de origine tunisiană şi trăia în Nisa

    Şoferul camionului care a lovit joi, 14 iulie, sute de persoane care asistau la un spectacol de artificii cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei, ar fi tras focuri de armă în mai multe reprize înainte de a fi neutralizat de poliţie, potrivit unor surse apropiate anchetei, citate de Le Figaro online. El s-a aflat singur la bordul camionului, scrie Mediafax

    Şoferul era un bărbat de 31 de ani, de origine tunisină, care trăia în Nisa. Potrivit postului de televiziune francez BFM TV, atacatorul se afla în vizorul poliţiştilor, dar nu pentru infracţiuni de natură teroristă.

    “În momentul în care a fost împuşcat mortal de poliţie, el trăsese mai multe focuri de armă”, a subliniat, la rândul său, primarul oraşului Nisa, Christian Estrosi.

    O “grenadă inactivă” şi “arme lungi false” au fost de asemenea găsite în camion, potrivit unei surse apropiate anchetei.

     

  • Autorităţile franceze l-au identificat pe adevăratul lider al atentatelor din noiembrie 2015

    Autorităţile franceze au declarat că au descoperit identitatea adevăratului lider al atacurilor militanţilor islamişti de la 13 noiembrie 2015, declarându-l pe Abdelhamid Abaaoud doar unul dintre coordonatori, informează site-ul agenţiei Reuters.

    Noi documente oficiale au fost publicate de Bernard Bajolet, comandantul Direcţiei Generale a Securităţii Externe, în cazul unei anchete efectuate cu uşile închise asupra activităţilor teroriste din Franţa.

    Bajolet nu a dezvăluit însă identitatea persoanei suspecte, şi nici dacă aceasta este încă în viaţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spitalul „Sf. Pantelimon”, unde medicamentele erau ţinute sub cheie: Cadrele medicale suspendate din funcţie îşi continuă activitatea de medic

    Cele două cadre medicale care au fost suspendate săptămâna trecută din funcţiile de şef al secţiei Anestezie Terapie Intensivă (ATI) şi asistent-şef de la Spitalul „Sf. Pantelimon” din Bucureşti îşi continuă activitatea medicală, a spus luni purtătorul de cuvânt al spitalului, Fiorela Miţoiu.

    „Doamna doctor Laura Constantinescu a fost suspendată din funcţia de medic şef al secţiei ATI nu din calitatea de medic. Şef de secţie acum este domnul doctor Şeri Ionel”, a declarat Miţoiu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel mai prost din curtea şcolii

    Vestea a picat ca un fulger în seara de duminică, când ziariştii de serviciu nu aveau altă treabă decât să se citească şi să se privească între ei, scremând câte o ştire. Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, a murit într-un accident de maşină. Apoi, în decurs de câteva ore, am rămas din ce în ce mai singur pe această planetă. Eşti un prost băi, tu nu vezi că doar Poliţia mai ia în calcul varianta unui accident, maximum deliberat-sinucigaş? L-au executat, l-au omorât. Doar căcăcioşii mai prudenţi s-au băgat la un „împins spre sinucidere”, iar ăi mai şugubeţi doar s-au întrebat cine „l-a sinucis”. Cine? Cum? Când? De ce? Ai rămas ultimul Moromete din sat, care se întreabă nătâng chiar şi a doua zi, când marii criminalişti ai Facebook-ului sunt deja ironici-distanţi, uitând ce bălării postau cu doar 12 ore înainte: „Pe ce te bazezi?”

    Citeste aici scenariul pe care aproape despre moartea patronului Hexi Pharma despre care nimeni nu a avut curaj sa vorbeasca pana acum

  • Vin într-adevăr chinezii?

    Parcarea pentru „700 de maşini gratis“, după cum anunţa afişul roşu din faţa complexului comercial Dragonul Roşu, este plină în mijlocul săptămânii, chiar şi la ora prânzului, când majoritatea comercianţilor trăgeau oblonul peste standurile lor. Din maşinile ce se opresc în faţa complexului, ce le blochează deseori pe cele parcate deja, ies oameni încărcaţi cu pungi din plastic pline.

    În cadrul centrului comercial, cunoscut pentru multitudinea de produse, materiale, culori, dar şi culturi reunite pe un spaţiu de 80.000 de metri pătraţi, trebuie să străbaţi un întreg labirint pentru a ajunge la standurile comercianţilor chinezi. Acestea încep, în cadrul Dragonului Roşu 1, la numerele 1.000 şi sunt uşor de distins: din tavan, deasupra lor, atârnă lampioane roşii, sub care un domn la vreo 50 de ani citeşte, cu spatele drept, o carte cu un titlu ce constă într-un semn chinezesc, iar alţi doi tineri mănâncă cu beţişoare din cutii de carton. Majoritatea conaţionalilor lor prezenţi în complexul comercial sunt însă într-o agitaţie continuă în timp ce îşi aranjează marfa sau negociază cu clienţii.

    Motiv pentru care un chinez în vârstă de 42 de ani, care face afaceri în România de vreo 15 ani, îmi spune: „5 minute îţi dau“ – când îl întreb cum îi mai merg afacerile. În acelaşi timp, îl ajută pe clientul care venise să îi plătească nişte saci de plastic plini de marfă. Din discuţie am putut să aflu doar că a venit în România în căutarea unei vieţi mai bune, fiindcă aici „oamenii sunt buni“, „aerul frumos“, dar că „e greu din cauza legilor“ să faci afaceri aici acum. Tot el mi-a spus că lucrurile merg din ce în ce mai rău – deoarece „se schimbă regulile de la o zi la alta“ – şi că a observat cum comercianţi chinezi care sosesc acum aici aleg să plece după doar trei luni. Vinde costume de baie în sezonul de vară şi haine de blană iarna şi spune că „Tot ce am muncit, am băgat aici“, referindu-se la standul său, dar şi la faptul că şi-a construit o viaţă în România.

    30% din afacerile Dragonului Roşu sunt de origine chineză, potrivit informaţiilor trimise de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, dar proprietarii nu fac ei înşişi comerţ, ci închiriază şi subînchiriază spaţiile. Cele 5.000 de magazine de aici sunt gestionate de 3.000 de operatori, iar afacerea de aici susţine la rândul ei mii de familii din România, dar şi din Republica Moldova, Serbia şi Ungaria. Dragonul Roşu – societate ce ocupă 10 numere pe şoseaua Fundeni din Capitală – a înregistrat în 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri de 61,7 milioane de lei, un profit net de 23,6 milioane de lei, la un număr mediu de opt salariaţi, ocupând locul patru într-un clasament în funcţie de cifra de afaceri a firmelor cu asociat / acţionar chinez de pe piaţa locală şi fiind, astfel, una dintre cele mai efervescente investiţii chineze în România.

    Într-un mod simbolic, modul în care decurg lucrurile la Dragonul Roşu sintetizează relaţia pe care o au în general investitorii chinezi cu România – chiar şi prin prisma controverselor legate de acest loc, legate mai ales de desele vizite ale ANAF aici – şi care ar putea fi exemplificate prin semnele de întrebare ridicate asupra finalizării tranzacţiei dintre China Energy Company Limited şi Rompetrol, la doar o săptămână de la anunţul unei achiziţii de peste jumătate de miliard de euro a chinezilor, din cauza anchetei DIICOT în ceea ce a devenit dosarul Rompetrol II.

    Dacă Dragonul Roşu a început, în 1990, cu China 100% sursă de mărfuri şi comercianţi, ponderea operatorilor chinezi a scăzut la 30% în ultimii ani, iar cea a mărfurilor la 60-70% – raport relevant de asemenea pentru ilustrarea relaţiilor comerciale dintre cele două ţări. Anul trecut, mărfuri de peste 2,9 miliarde de dolari au ajuns în România din China, din care mai bine de jumătate reprezintă aparatură şi echipamente electrice şi electronice, alături de textile şi articole de metal. Comparativ cu importurile, exporturile româneşti au fost de circa 530 de milioane de dolari anul trecut şi reprezintă mai ales lemn şi componente de echipamente electrice şi electronice. Relaţiile comerciale dintre România şi China, de 3,4 miliarde de dolari, reprezentă circa 2,9% dintr-o valoare totală a schimburilor comerciale dintre România şi restul lumii, în timp ce deficitul adus de relaţia cu China a ajuns la 28,75% din totalul deficitului României în relaţie cu alte ţări.

    În acelaşi timp, China înseamnă doar 0,8% din totalul investiţiilor străine pe piaţa locală. „Unul dintre obiectivele României pe această relaţie trebuie să fie acela de reducere a deficitului comercial uriaş, prin creşterea exporturilor. Totuşi, trebuie subliniat că, în realitate, volumul exportului românesc pe China este de aproape 1 miliard de dolari, aproape dublu faţă de oficial“, spun reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, referindu-se la direcţiile în care ar trebui dezvoltate relaţiile comerciale dintre România şi China. Ei spun că diferenţa provine din modul diferit de cuantificare din statistica României faţă de cea a Chinei. Astfel, dacă o fabrică de mobilă, cum ar fi cea din Târgu Lăpuş, livrează canapele la IKEA, la noi figurează ca export Suedia, lanţul IKEA ducând marfa în toate magazinele sale din lume, inclusiv China. La fel este şi cazul confecţiilor executate în lohn pentru case de modă din Italia, care sunt apoi livrate în toată lumea. „De aceea, în statistica din China, România figurează cu câteva zeci de mii de perechi de pantaloni livrate la export, iar în statistica noastră nu“, observă Sorin Dimitriu, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Bucureşti şi vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

  • Anchetă internă la Facebook, după acuzaţii de cenzură a ştirilor

    În faţa acuzaţiilor, Mark Zuckerberg a lansat o investigaţie internă pentru a vedea dacă modul de afişare a informaţiilor respectă principiul obiectivităţii. Deja apar însă indicii că fluxul de ştiri poate prinde coloratură politică.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

  • Offshore-ul lui Ioan Niculae, înregistrat pe un iaht

    Procurorii anticorupţie au descoperit, la percheziţiile făcute la sediul InterAgro din Bucureşti, scheme şi hărţi cu firmele pe care Ioan Niculae le controlează în România. Schemele ar fi fost folosite de şefii companiei pentru a construi circuite financiare între firmele din grup, se arată în rechizitoriul prin care omul de afaceri a fost trimis în judecată.

    „Cu ocazia percheziţiilor efectuate la sediul INTERAGRO SA, au fost descoperite mai multe documente (…), care atestă modalitatea prin care inculpatul Ioan Niculae controlează firmele offshore”, se arată în rechizitoriul DNA.

    Aşa au reuşit procurorii să refacă traseul banilor reciclaţi. În august 2008, InterAgro încheie un contract în valoare de 10 milioane de euro cu Libarom Agri, firma lui Said Baaklini. Înţelegerea era fictivă, afirmă procurorii, care au descoperit că din conturile grupului controlat de Ioan Niculae au plecat către firma libanezului 5,6 milioane de euro, în patru tranşe fără ca Libarom Agri să presteze vreun serviciu de publicitate în contul banilor încasaţi.

    Sumele erau virate în aceeaşi zi în conturile Mike Trading, de unde plecau către un offshore înregistrat în Insulele Virgine, dar cu sediul pe un iaht înregistrat în Cipru pe numele patronului InterAgro. Banii reveneau în România, sub forma unei majorări de capital pentru firma producătoare de vin din grup, INTERVITT.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro

  • Anchetă finalizată în dosarul Colectiv

     “În indolenţa vecină cu intenţia, la organizarea spectacolelor, prin clauze contractuale inculpaţii au impus repetat condiţii de atragere a unui public cât mai numeros în beneficiul propriei societăţi, deşi erau conştienţi de riscurile datorate spaţiului impropriu şi măsurilor neluate privind situaţiile de urgenţă”, arată procurorii într-un draft al rechizitoriului.

    Unul dintre cei prezenţi în club a descris momentele de groază din Colectiv şi cum a încercat să se salveze cu berea din sticlă.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Sebastian Ghiţă şi-a plătit cauţiunea de 13 milioane de euro

    Deputatul Sebastian Ghiţă a depus garanţii mobiliare şi imobiliare constând în activele unei firme pe care o controlează, au declarat surse apropiate anchetei pentru MEDIAFAX.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Ploieşti urmează să decidă dacă admit garanţiile depuse de deputat în contul cauţiunii de 13 milioane de euro pe care Sebastian Ghiţă trebuie să o achite.

    Sebastian Ghiţă a refuzat să precizeze, la ieşirea de la sediul DNA Ploieşti, dacă a achitat sau nu cauţiunea impusă de anchetatori, precizând că “DNA va da un comunicat”.

    Parlamentarul avea termen până miercuri, 6 aprilie, pentru a achita cauţiunea însă procurorii i-au admis cererea de prelungire a termenului până luni, 11 aprilie.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Prima victimă a scandalului Panama Papers: premierul Islandei a demisionat

    Mii de islandezi au protestat luni, în Reykjavik, solicitând demisia premierului Sigmundur David Gunnlaugsson, după ce ancheta “Dosarele Panama” a dezvăluit că acesta ar fi ascuns investiţiile în paradisuri fiscale.

    Premierul britanic, David Cameron, se află de asemenea în centrul unui scandal politic, cerându-i-se să dea socoteală în ceea ce priveşte averea familiei sale, în contextul în care numele tatălui său, decedat în 2010, este menţionat în scandalul fraudei fiscale “Dosarele Panama”, relatează La Libre Belgique.

    Potrivit The Guardian şi BBC, care au reprezentanţi în Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ), Ian Cameron, tatăl lui David Cameron, gestiona un fond de investiţii în Bahamas, Blairmore Holding, iar profitul generat de acesta nu a fost impozitat de autorităţile britanice timp de treizeci de ani, datorită unor manevre complicate operate de cabinetul panamez de avocatură Mossack Fonseca.

    Întrebat dacă averea actuală a familiei sale este în continuare plasată în acele fonduri offshore, David Cameron a răspuns printr-un purtător de cuvânt că este vorba despre o “chestiune privată”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro