BusinessMagazin

Tag: anaf

  • Boloş, după controalele ANAF în iunie: Cam cât necesarul pentru majorările salariilor profesorilor

    Implicaţiile fiscale coantificate la 2,6 miliarde de lei reprezintă aproape necesarul pentru majorările salariale ale profesorilor, spune, joiâ seara, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, după cele aproape 2.000 de controale ale ANAF.

    „Aplicarea legii şi accelerarea creşterii nivelului de colectare este un aspect de bun simţ faţă de toţi cei care îşi plătesc corect taxele. Dacă vrem să asigurăm finanţarea măsurilor economice şi sociale pentru protejarea cetăţenilor şi economiei este vital să punem accent pe colectarea veniturilor şi diminuarea evaziunii fiscale, pentru a scoate la iveală tentativele de fraudă. Lipsa de reacţie în faţa activităţilor frauduloase aruncă şi o umbră de îndoială asupra integrităţii şi credibilităţii ţării”, spune ministrul Finanţelor, Marcel Boloş.

    Potrivit acestuia, s-a decis să existe raportări lunare care să reconfirme angajamentul Agenţia Naţională de Administrare Fiscală faţă de impozitarea echitabilă şi transparenţa fiscală.

    „Numai în luna iunie au fost efectuate 1.924 de controale antifraudă cu implicaţii fiscale cuantificate în valoare de 2,6 miliarde de lei Cam cât e nevoie pentru majorările salariale ale profesorilor”, a mai spus Boloş.

    Ministerul Finaţelor anunţă că în luna iunie controalele antifraudă au avut implicaţii de 2,6 miliarde de lei.

    Este vorba despre notificări de conformare şi acţiuni de control fiscal care au dus la diminuarea unor pierderi. De asemenea, au fost aplicate sancţiuni contravenţionale în valoarea de 9,4 milioane de lei.

    Ministerul Finanţelor şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală anunţă că „sunt angajate într-o cursă de modernizare şi digitalizare, făcând paşi semnificativi în această direcţie, pentru a creşte eficienţa în asigurarea resurselor pentru cheltuielile publice ale societăţii prin colectarea şi administrarea eficace şi eficientă a impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general consolidat”.

  • Lucian Heiuş, fostul şef ANAF, care şi-a dat demisia în urmă cu o lună şi a anunţat că este o gaură de 9 mld. lei în venituri, a fost numit secretar general în Ministerul Finanţelor

    Lucian Heiuş, care şi-a dat demisia de la conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) în urmă cu lună şi a publicat apoi date despre o gaură la venituri de 9 mld. lei, a fost numit de Marcel Ciolacu, ieri, în funcţia de secretar general al Ministerului Finanţelor, conform unei decizii publicate în Monitorul Oficial.

    Lucian Heiuş, deputat PNL, a fost numit la conducerea ANAF, în locul cu rang de secretar de stat, în locul Mirelei Călugăreanu, în mai 2022.

    Heiuş are 57 de ani şi are diplomă de licenţă la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj Napoca – Facultatea de Ştiinţe Economice şi un master la Universitatea de Vest” Vasile Goldiş” Arad – Facultatea de Ştiinţe Juridice.

    În ultimii ani a fost director general la SC Uzina Mecanică Orăştie (2012-2013), director executiv la Camera Agricolă Judeţeană Hunedoara şi director general adjunct în cadrul Direcţiei Generale a Domeniilor Reglementate Specific şi Direcţiei de Buget, Contabilitate Internă, Investiţii şi Achiziţii Publice din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Lucian Heiuş a mai fost director general la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara (2013-2014), director executiv – servicii interne (mutare temporară) (2014-2015), director general (2016) la Direcţia Generală Regională a Finanţelor Publice Timişoara.

     

  • ANAF scoate tunurile grele: Încep controalele masive la persoanele fizice. Cine sunt cei vizaţi de aceste controale

    Persoana fizică cu avere mare este persoana fizică rezidentă fiscal în România, care deţine o avere, atât în România, cât şi în străinătate, estimată la o valoare mai mare de 25 de milioane de euro, echivalentul în lei, arată ANAF într-un proiect de ordin pus în dezbatere publică. 

    Echivalentul în lei al celor 25 de milioane de euro este calculat la cursul mediu al euro din anul precedent estimării averii, stabilit de Banca Naţională a României, pe baza datelor deţinute/obţinute de ANAF, în conformitate cu dispoziţiile legale.

    Proiectul arată că estimarea averii se face pe baza datelor şi informaţiilor deţinute sau obţinute de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la bunurile mobile şi imobile deţinute, prrecum şi activele financiare deţinute.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va notifica persoanele fizice cu privire la faptul că acestea fac parte din grupul persoanelor fizice cu averi mari, mai arată proiectul de act normativ..

    Grupul de persoane fizice cu averi mari se actualizează o dată la 3 ani.

    Demersul definirii persoanelor cu avere mare face parte din procesul de creare a premiselor legislative şi organizatorice necesare implementării programului de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari şi a metodelor indirecte de control, ca o expresie normală de integrare a României în tendinţele globale de abordare a fiscalităţii, arată expunerea de motive.

    În scopul asigurării conformării fiscale voluntare a persoanelor fizice ANAF poate proceda la aplicarea unor tratamente fiscale alternative de creştere a conformării fiscale voluntare, pe baza riscurilor identificate, precum şi la selectarea, pe baza analizei de risc, a persoanelor fizice care prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile, în vederea efectuării de verificări ale situaţiei fiscale personale/verificări documentare, în condiţiile legii.

    Tratamentele fiscale alternative constau în îndrumarea persoanelor fizice cu averi mari, în scopul facilitării conformării fiscale voluntare şi derularea unor programe de notificare a persoanelor fizice privind problemele de neconformare identificate.

    Responsabilă cu aceste acţiuni este Direcţia generală control venituri persoane fizice.

  • Cine este Nicoleta Cîrciumaru, noua şefă ANAF, care trebuie să acopere gaura de 11 mld. lei

    Adrian Câciu, ministrul finanţelor, a numit-o pe Nicoleta Cîrciumaru, fostă şefă ANAF Bucureşti şi actual vicepreşedinte ANAF, la conducerea interimară a companiei, după ce Lucian Heiuş şi-a dat demisia. În paralel, a fost demis şi preşedintele Autorităţii Vamale Române (AVR), Bogdan-Lari Mihei şi şeful Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

    „Astăzi s-au luat deciziile necesare pentru ca lucrurile să intre în normalitate. Am propus Prim-ministrului numirea în funcţia de preşedinte interimar al ANAF a doamnei Nicoleta Cîrciumaru şi încetarea mandatului preşedintelui AVR, alături de numirea unui nou preşedinte”, a declarat Adrian Câciu într-un comunicat.

    Nicoleta Cîrciumaru a condus ANAF Bucureşti şi recent a fost numită vicepreşedinte ANAF, responsabilă cu colectarea veniturilor bugetare. În ultimii ani,  Nicoleta-Mioara Cîrciumaru a condus Administraţia Sector 6 a Finanţelor Publice şi apoi a Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

    „Cu o experienţă de peste 20 de ani în Administraţia Fiscală, ultimii chiar la conducerea Administraţiei Sector 6 a Finanţelor Publice şi apoi a Direcţiei Generale Regionale a Finaţelor Publice a municipiului Bucureşti, doamna Cîrciumaru preia, odată cu funcţia de vicepreşedinte ANAF, şi coordonarea activităţii de colectare a veniturilor bugetare”, scria ANAF într-un comunicat de la începutul lunii mai.

    Heiuş lasă în urmă la ANAF o gaură de 9 mld. de lei, diferenţa între ce şi-a program ANAF să colecteze şi ce a colectat de fapt.

    Mai mult, Adrian Câciu a precizat că există o gaură şi mai mare, de peste 11 mld. de lei, diferenţa între ce au declarat contribuabilii că au de plătit în primele cinci luni din an şi ce au plătit de fapt.

    „Sumele încasate efectiv de ANAF au fost însă cu 8,9 miliarde lei mai mici faţă de program şi cu 11,3 miliarde lei mai mici faţă de ce s-a declarat. Aceşti bani erau şi sunt imperios necesari României, nu numai pentru procesul de consolidare bugetară, dar mai ales pentru a asigura resursele necesare realizării investiţiilor şi acordării stimulentelor economice şi sociale angajate prin buget şi, în egală măsură, pentru a găsi soluţii suplimentare în vederea compensării erodării puterii de cumpărare suferite de cetăţenii şi companiile româneşti”, a mai spus Câciu.

    Şi premierul a publicat marţi un mesaj pe Facebook privitor la demisia şi demiterile de la ANAF, AVR şi ANRM : „Creşterea economică pe care am obţinut-o trebuie să fie resimţită de oameni, iar pentru a reuşi acest lucru, instituţiile statului trebuie să fie mai performante. După un an în care PIB-ul ţării a crescut cu 49 miliarde de euro, trebuie să regăsim aceeaşi dinamică şi în încasările de la buget.”

     

     

  • BREAKING. Dezvăluiri după demisia şefului ANAF: Gaură de 9 mld. de lei între ce se estima că va încasa ANAF şi ce a încasat de fapt în primele cinci luni

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) ar fi înregistrat o gaură de  aproape 9 mld. de lei în primele cinci luni din an, adică diferenţa între cât a estimat că va încasa şi cât a încasat efectiv. Dacă s-ar continua tendinţa, gaura pe tot anul ar urma să fie de aproape 22 mld. lei.

    Iniţial, guvernul a anunţat o lipsă la bugetul de stat de dimensiuni similare.

    Cifrele au fost prezentate de Lucian Heiuş, fostul şef ANAF, care şi-a anunţat în această seară demisia din funcţie.

    Cea mai mare gaură, de 8,5 mld. lei, este din zona marilor contribuabili, pe care, anterior, premierul Ciucă i-a somat „să îşi plătească datoriile”. Consultanţii fiscali sunt de părere că nu poate fi vorba de faptul că marile companii nu şi-au plătit contribuţiile, ci de faptul că estimarea ANAF de la început de an a fost greşită, mai ales de la companiile din energie, care nu au mai înregistrat profiturile de anul trecut şi nu au mai plătit taxe excepţionale pe aceste profituri.

    Ministerul Finanţelor a publicat execuţia bugetară la patru luni din an, care arată că veniturile nete ale guvernului din TVA, cea mai importantă taxă, s-au prăbuşit în aprilie. La trei luni din an, încasările din TVA creşteau cu 9%, o creştere oricum sub inflaţie şi creşterea consumului. În aprilie însă, încasările din TVA au fost de 7 mld. lei, mai mici cu 14% faţă de aprilie 2022, în condiţiile în care inflaţia este în continuare de două cifre şi vânzările cu amănuntul cresc cu 5% pe volum, deci fără a lua în calcul şi inflaţia.

  • ANAF numără videochatistele, dar nimeni din statul român nu are vreo reacţie cu privire la dezvoltarea agresivă a acestei activităţi. Unde este Ministerul Familiei? ANAF spune că ar fi 5.000 de societăţi şi 400.000 de persoane fizice implicate în activităţi de videochat

    ♦ Cifrele vehiculate, atât ca număr de persoane implicate în industrie – 400.000, cât şi ca număr de societăţi – 5.000, ridică semne de întrebare, cu atât mai mult cu cât instituţia admite public într-un răspuns trimis către ZF că nu există CAEN pentru aceste activităţi şi chiar „grupa CAEN din care face parte şi activitatea de videochat cuprinde o gamă mai largă de activităţi, care însă nu corespund sferei de interes a solicitării“. ♦ Şi dacă lucrurile ar sta cum spune şeful Fiscului (cifrele îi aparţin) ar însemna că statul chiar este în derivă pentu că tolerează o activitate vecină cu prostituţia.

    Şeful ANAF, Lucian Heiuş, aruncă pe piaţă cifre care arată o industrie de videochat în plină expansiune, una în care există 5.000 de firme şi în care lucrează 400.000 de persoane, cifre care însă nu se văd în datele oficiale.

    Ziarul Financiar a încercat să afle codurile CAEN în care s-ar încadra aceste companii şi clasificarea ocupaţiilor în care aceşti lucrători ar putea fi încadraţi, însă răspunsul ANAF nu a venit cu date care să facă lumină.

    „În anul 2022, inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF au efectuat controale la cinci firme specializate în domeniul activităţii comerciale de videochat. (…)

    De asemenea, vă informăm că în Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) şi Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională (CAEN) nu sunt evidenţiaţi distinct contribuabilii care desfăşoară activitate în domeniul precizat de dumneavoastră. Grupa CAEN din care face parte şi activitatea de videochat cuprinde o gamă mai largă de activităţi, care însă nu corespund sferei de interes a solicitării“, au transmis reprezentanţii ANAF.

    Astfel, apar două mari scenarii despre activitatea acestei industrii în România. În primul scenariu, dacă în industria de videochat ar lucra 400.000 de persoane, aşa cum a spus Lucian Heiuş într-o discuţie la Digi24, ar însemna un nivel de 10% din numărul total de angajaţi din companiile din România.

    În total, datele de la Registrul Comerţului arată un număr 4,1 milioane de angajaţi în companiile din România, astfel că cele 400.000 de persoane din industria de videochat ar reprezenta 10% din numărul total de angajaţi din companiile private din România, o industrie mai numeroasă şi mai puternică decât industria prelucrătoare şi chiar decât industria de IT.

    Mai mult, top 1.000 cele mai mari companii lo­cale, care generează 50% din cifra de afaceri din eco­nomie (200 mld. euro anual) au în jur de 950.000 de oameni cărora le plătesc salarii lună de lună.

    În scenariul al doilea, Heiuş nu se referă la cei 400.000 de oameni care lucrează în industria de videochat ca fiind angajaţi, ci îi numeşte persoane fizice. Astfel, dacă cei 400.000 de oameni din cele 5.0000 de companii numărate de şeful ANAF ar fi PFA-uri, numărul lor ar depăşi cifra totală la nivel de economie recunoscută de datele oficiale.

    Astfel, Registrul Comerţului a numărat 283.589 de PFA-uri înregistrate în economia locală la finalul lunii martie a acestui an, astfel că cei 400.000 din videochat ar fi cu mult peste cifrele oficale.

    „Există cinci platforme mari, unde orice firmă care funcţionează în România pe acest domeniu de activitate are un contract cu ei şi de acolo primesc bani. Aceşti bani intră prin bancă, îi putem urmări. Cred că avem peste 5.000 de societăţi, sunt discuţii că ar lucra ca persoane fizice peste 400.000 în această industrie, pentru că veniturile sunt mari“, este declaraţia exactă dată de Heiuş la Digi24.

    În acest context, declaraţia şefului ANAF nu poate trece consemnată şi doar atât. Cifrele vehiculate, atât ca număr de persoane implicate în industrie – 400.000, cât şi ca număr de societăţi – 5.000, ridică semne de întrebare, cu atât mai mult cu cât instituţia admite public în răspunsul trimis către ZF că nu exista CAEN pentru aceste activităţi şi chiar „grupa CAEN din care face parte şi activitatea de videochat cuprinde o gamă mai largă de activităţi, care însă nu corespund sferei de interes a solicitării“.

    Un exemplu de companie de astfel de companie este compania LTV Network SRL, care administra un studio de videochat cu modele feminine în zona Piaţa Iancului din Bucureşti sub brandul „Luxury Studio“.

    Firma pentru care există date publice numai până la nivelul anului 2016 a declarat la Registrul Comerţului drept activitate principală consultanţa în tehnologia informaţiei – la fel ca subsidiarele giganţilor hi-tech IBM şi Microsoft.

    Un alt exemplu este BSmart Studio Bucureşti, o companie din industria de videochat care este înregistrată cu numele de BSmart Online şi care are drept obiect de activitate înregistrat la Ministerul Finanţelor comerţul cu amănuntul prin intermediul caselor de comenzi sau prin Internet.

  • ANAF şi SRI se bat cu multinaţionalele în topul celor mai doriţi angajatori din România

    Nu ştiu câţi dintre voi urmăriţi diversele clasamente/ topuri cu cei mai doriţi/căutaţi angajatori din România, dar eu vă recomand să vă uitaţi peste ele.

    Aceste topuri au în spate subiectivismul celor care răspund, părerea lor este mai mult sau mai puţin avizată (dacă nu ai lucrat niciodată la Bitdefender nu ai cum să faci comparaţie dacă e mai bine sau nu faţă de Microsoft), dar şi percepţia pe care o au cei care răspund sondajelor faţă de un brand sau altul.

    Vrem, nu vrem, brandul contează cel mai mult.

    Bineînţeles că este mai cool să lucrezi la Google, Oracle, Amazon decât la „xyz SRL”, o companie de care nu a auzit nimeni.

    Săptămâna trecută, Catalyst Solutions a scos a 18-a ediţie a studiului „Cei mai doriţi angajatori din România”, derulat în perioada decembrie 2022-aprilie 2023 şi la care 14.446 de oameni cu studii superioare au răspuns liber şi neasistat. La studiu au participat atât tineri, cât şi profesionişti.

    În acest top, care cuprinde 102 companii (3 companii au acelaşi punctaj), 88 sunt multinaţionale şi 14 sunt companii româneşti pe care le-am putea încadra în această categorie.

    Spre exemplu, eMag este o companie românească sau multinaţională? După nume, după brand este o companie românească, dar după acţionariat este o multinaţională, pentru că peste 80% din acţiuni sunt deţinute de un fond de investiţii sud-african, Naspers.

    Din păcate, în topul primelor 10 companii (Microsoft, Continental, Google, Oracle, IBM, Bosch, Endava, Amazon, Cognizant Softvision, ING Bank), unde cei mai mulţi vor să lucreze, nu e nicio companie românească, niciun brand românesc. eMag este pe locul 11, OMV Petrom pe 13, dar şi aici brandul este românesc, însă principalul acţionar este grupul austirac OMV. Banca Transilvania este pe 19, BCR este pe locul 22 (este un nume românesc, dar 90% din acţiuni sunt deţinute de grupul austriac Erste), Bitdefender pe locul 27 (multă lume nici nu ştie că această companie este românească, creată de familia Talpeş), BRD (este brand românesc, dar banca este controlată de francezi).

    Prima companie, primul brand 100% românesc este Dedeman, care se află pe 34 în topul celor mai doriţi angajatori, ceea ce este o mare realizare.

    Spre deosebire de polonezi, care îşi doresc să lucreze mai întâi în companiile poloneze, la noi, cei mai mulţi îşi doresc să lucreze într-o multinaţională, apoi la stat, apoi într-o companie privată românească.

    De ce vor românii să lucreze în multinaţionale? Pentru că salariile sunt mai bune, se plătesc la timp şi nu stau cu stresul dacă intră banii sau nu în ziua în care trebuie să plătească rata la bancă, condiţiile de muncă sunt mai bune (cine nu vrea să lucreze în birourile Microsoft, Amazon, Google?), trainingurile oferite sunt mai bune şi nu în ultimul rând posibilitatea, care se caută tot mai mult, să lucreze în afară, în acea companie, nu la cules de sparanghel şi căpşuni.

    Companiile antreprenoriale româneşti 100% fac faţă destul de greu acestor pachete oferite de multinaţionale, chiar dacă sunt cazuri unde salariile sunt mai mari, deciziile se iau mult mai repede, iar birocraţia este mai puţin prezentă.

    Multinaţionalele se îngrijesc tot timpul de brandul lor şi de percepţia pe care o promovează în societate. În companiile antreprenoriale româneşti, numai antreprenorul, numai patronul, numai liderul poate să vorbească, să iasă în faţă, poate să fie cunoscut. Ceilalţi par nişte anonimi. Iar acest lucru contează pentru cineva care are de ales între o multinaţională şi o companie românească.

    Pe o piaţă a muncii ucigătoare, unde a atrage şi a reţine talente costă din ce în ce mai mult, brandul şi percepţia pe care o are un angajat faţă de o companie sau alta sunt determinante. Companiile româneşti trebuie să depună eforturi înzecite pentru a ieşi în faţă şi pentru a fi un angajator dorit. Iar acest lucru se face în ani. De abia în ultimii ani companiile antreprenoriale româneşti şi-au dat seama că pierd foarte mult pe piaţa forţei de muncă în a atrage oameni pentru că nu au avut grijă să îşi construiască şi să îşi facă un brand nu numai de vânzare a unui produs sau altul, ci şi un brand de angajator.

    Cel mai interesant lucru în acest Top 100 cu cei mai doriţi angajatori din România ediţia 2023 este prezenţa ANAF-ului, pe un loc onorant 66, şi a SRI-ului, pe locul 97. La ANAF te duci să faci bani, aceasta fiind percepţia în piaţă, iar SRI are un brand misterios.  În acest top este şi Banca Naţională, pe locul 79, ceea ce înseamnă că Mugur Isărescu are încă o imagine bună.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • România, ţara videochatului. Avem suficienţi angajaţi la videochat în ţara noastră ca să umplem aproape două oraşe cât Clujul. Şeful ANAF anunţă câte mii de firme sunt şi câte sute de mii de oameni lucrează în domeniu

    Lucian Heiuş, şeful ANAF, a declarat că în industria videochat-ului din România lucrează peste 400.000 de persoane. În plus sunt înregistrate 5.000 de firme cu acest obiect de activitate.

    El menţionează că instituţia pe care o reprezintă poate obţine toate informaţiile despre veniturile acestor societăţi, sumele de bani câştigate putând fi văzute prin bănci.

    „Astăzi, dacă vorbim de veniturile care se obţin de pe platformele de videochat, aflăm orice informaţie. Există cinci platforme mari, unde orice firmă care funcţionează în România pe acest domeniu de activitate are un contract cu ei şi de acolo primesc bani. Aceşti bani intră prin bancă, îi putem urmări”, a spus preşedintele ANAF la Digi 24.

    Aceasta este prima confirmare oficială în legătură cu fenomenul videochat-ului din România, care potrivit şefului ANAF a explodat în ultima perioadă .

    Până acum existau doar estimări privind industria de videochat din România, care cel puţin din perspectiva numărului de persoane care activează în acest domeniu este de peste două ori mai mare faţă de cei care lucrează în industria de IT.

    „Sunt discuţii că ar lucra ca persoane fizice peste 400.000 în această industrie, pentru că veniturile sunt mari, însă ce e interesant este că 99% din venituri nu sunt de la cetăţeni români, ca să fie foarte clar. Românii care urmăresc aceste platforme sunt într-un număr foarte mic, însă banii sunt făcuţi în România şi plătiţi în România şi avem multe acţiuni de contor pe firmele de videochat. Şi cu ani în urmă erau. Mulţi nu înţelegeau că, de fapt, este o activitate, că ar trebui să aibă angajaţi, persoanele care prestează acea muncă şi cred că e un proces mult mai vechi. Astăzi avem instrumentele necesare pentru a putea monitoriza şi acţiona asupra acestor industrii”, a mai spus şeful ANAF la Digi 24.

    Potrivit acestuia, ANAF a realizat un ghid prin care persoanele care activează în industria de videochat pot afla cum să îşi declare veniturile şi să plătească impozitele la stat.

    De ce nu vedem/simţim criza? De unde vin banii care susţin în continuare consumul, aglomeraţia de pe şosele, vânzările de maşini, vânzările de apartamente sau piaţa produselor de lux? Cum a ajuns un transportator anonim din Bistriţa mai puternic decât o bancă?

     

     

     

     

  • ANAF scoate tunurile grele: Încep controalele masive la persoanele fizice. Cine sunt cei vizaţi de aceste controale

    Persoana fizică cu avere mare este persoana fizică rezidentă fiscal în România, care deţine o avere, atât în România, cât şi în străinătate, estimată la o valoare mai mare de 25 de milioane de euro, echivalentul în lei, arată ANAF într-un proiect de ordin pus în dezbatere publică. 

    Echivalentul în lei al celor 25 de milioane de euro este calculat la cursul mediu al euro din anul precedent estimării averii, stabilit de Banca Naţională a României, pe baza datelor deţinute/obţinute de ANAF, în conformitate cu dispoziţiile legale.

    Proiectul arată că estimarea averii se face pe baza datelor şi informaţiilor deţinute sau obţinute de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la bunurile mobile şi imobile deţinute, prrecum şi activele financiare deţinute.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală va notifica persoanele fizice cu privire la faptul că acestea fac parte din grupul persoanelor fizice cu averi mari, mai arată proiectul de act normativ..

    Grupul de persoane fizice cu averi mari se actualizează o dată la 3 ani.

    Demersul definirii persoanelor cu avere mare face parte din procesul de creare a premiselor legislative şi organizatorice necesare implementării programului de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu averi mari şi a metodelor indirecte de control, ca o expresie normală de integrare a României în tendinţele globale de abordare a fiscalităţii, arată expunerea de motive.

    În scopul asigurării conformării fiscale voluntare a persoanelor fizice ANAF poate proceda la aplicarea unor tratamente fiscale alternative de creştere a conformării fiscale voluntare, pe baza riscurilor identificate, precum şi la selectarea, pe baza analizei de risc, a persoanelor fizice care prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile, în vederea efectuării de verificări ale situaţiei fiscale personale/verificări documentare, în condiţiile legii.

    Tratamentele fiscale alternative constau în îndrumarea persoanelor fizice cu averi mari, în scopul facilitării conformării fiscale voluntare şi derularea unor programe de notificare a persoanelor fizice privind problemele de neconformare identificate.

    Responsabilă cu aceste acţiuni este Direcţia generală control venituri persoane fizice.

  • Nicoleta-Mioara Cîrciumaru este noul vicepreşedinte ANAF responsabil de colectarea veniturilor bugetare

    Nicoleta-Mioara Cîrciumaru, cu o experienţă de peste 20 de ani în Administraţia Fiscală, a fost numită în funcţia de vicepreşedinte al ANAF, cu rang de subsecretar de stat.

    Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 2 mai.

    În ultimii ani,  Nicoleta-Mioara Cîrciumaru a condus Administraţia Sector 6 a Finanţelor Publice şi apoi a Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti.

    Ea preia, odată cu funcţia de vicepreşedinte ANAF, şi coordonarea activităţii de colectare a veniturilor bugetare.