BusinessMagazin

Tag: amanare

  • Mircea Băsescu a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de infuenţă

    Mircea Băsescu a fost condamnat, vineri, la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, în dosarul privind mita pe care ar fi primit-o de la familia lui Sandu Anghel, iar Marian Căpăţână a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare, pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Magistraţii Tribunalului Constanţa i-au condamnat, vineri dimineaţă, pe Mircea Băsescu la patru ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influenţă, iar pe Marian Căpăţână la trei ani de închisoare cu executare pentru complicitate la trafic de influenţă.

    Decizia instanţei nu este definitivă şi poate fi contestată în termen de zece zile de la comunicare la Curtea de Apel Constanţa.

    Din pedepsele celor doi urmează să se scadă perioada arestului preventiv şi cea a arestului la domiciliu. Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au fost arestaţi preventiv şi la domiciliu din 19 iulie 2014 până în 24 iunie 2015.

    Tribunalul Constanţa a amânat de mai multe ori pronunţarea în dosarul în care Mircea Băsescu a fost judecat pentru trafic de influenţă, iar Marian Căpăţână pentru complicitate la trafic de influenţă.

  • Ioan Niculae nu iese momentan din închisoare. Tribunalul Dâmboviţa amână pronunţarea privind eliberarea sa condiţionată

    Magistraţii Tribunalului Dâmboviţa au amânat, luni, pronunţarea în cazul contestaţiei depuse de procurorii DNA la decizia Judecătoriei Găeşti de eliberare condiţionată din închisoare a lui Ioan Niculae, condamnat la doi ani şi şase luni de închisoare în dosarul “Mită la PSD”.

    Potrivit reprezentanţilor instanţei dâmboviţene, judecătorii au luat această decizie pentru a fi ataşate la dosar informaţii cu privire la numărul de zile cu care i s-ar putea reduce pedeapsa lui Niculae, ca urmare a elaborării unei lucrări ştiinţifice, dar şi pentru a se menţiona ce documente a avut în vedere Comisia de liberare condiţionată de la Penitenciarul Găeşti şi pentru a fi depuse actele normative interne ce au stat la baza documentelor întocmite de către această comisie.

    Următorul termen în acest dosar a fost stabilit pentru 22 ianuarie.

    Judecătoria Găeşti a decis, în 21 octombrie, că omul de afaceri Ioan Niculae poate fi eliberat condiţionat, iar hotărârea, care nu a fost definitivă, a fost contestată de procurorii DNA Ploieşti la Tribunalul Dâmboviţa.

    Judecătoria Găeşti arăta în motivarea deciziei prin care a hotărât eliberarea condiţionată a lui Ioan Niculae că acesta îndeplineşte condiţiile pentru a ieşi din închisoare.

    Astfel, instanţa menţiona că pe parcursul executării pedepsei Niculae a participat la 22 de programe educaţionale şi a desfăşurat activităţi lucrative.

    “Din caracterizarea depusă la dosar reiese că petentul a avut un comportament apreciat ca fiind «bun în perioada analizată» faţă de personal şi faţă de colegii săi, a fost recompensat de două ori în total, nu a fost niciodată sancţionat disciplinar”, se preciza în motivare.

    De asemenea, instanţa mai reţinea că Ioan Niculae nu are antecedente penale, “ceea ce înseamnă că reeducarea sa şi cultivarea în conştiinţa sa a respectului faţă de valorile sociale se pot realize mai uşor”.

    ”Constatând că petentul condamnat, pe parcursul executării fracţiunii de pedeapsă, a fost stăruitor în muncă, disciplinat şi a dat dovezi temeinice de îndreptare, instanţa apreciază că deţinerea în continuare a acestuia nu mai este necesară, timpul în care a fost privat de libertate fiind suficient pentru ca scopul preventiv, educativ şi sancţionator al pedepsei să fie îndeplinit”, se arăta în motivare.

    În 22 septembrie, Tribunalul Dâmboviţa a respins o solicitare a lui Ioan Niculae de eliberare condiţionată, considerând că cererea este nefondată. Judecătorii de la Tribunalul Dâmboviţa a menţinut astfel o decizie din 31 august, prin care Judecătoria Găeşti i-a respins omului de afaceri cererea de eliberare condiţionată.

    În motivarea deciziei din 31 august, magistraţii Judecătoriei Găeşti arătau că omul de afaceri Ioan Niculae nu a fost eliberat condiţionat deoarece perioada scurtă petrecută în închisoare nu a convins instanţa că s-a îndreptat.

    Magistraţii au motivat că Ioan Niculae îndeplineşte doar una dintre condiţiile eliberării condiţionate, astfel că nu poate fi admisă solicitarea sa de eliberare condiţionată.

    “Concluzionând, potrivit articolului 59 si următoarele Cod penal (1969), pentru a putea beneficia de liberare condiţionată condamnatul trebuie să îndeplinească două condiţii: (1) să execute o perioadă minimă din durata pedepsei şi (2) să dea dovezi că s-a îndreptat şi se poate integra în societate”, se arăta în motivarea de atunci.

    În 2 aprilie, Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat pe patronul grupului SC Interagro SA Ioan Niculae, la doi ani şi şase luni de închisoare în doarul “mită la PSD”. În acelaşi dosar au fost condamnaţi Gheorghe Bunea Stancu, la trei ani de închisoare, Gheorghe Teodorescu şi Viorel Bărac, la doi ani şi şase luni cu executare.

    Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.

    Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.

    În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), arătau procurorii în rechizitoriu.

  • Cu cât s-au ieftinit vacanţele la Paris în urma atentatelor din capitala Franţei

    Rezervările în scop turistic pentru destinaţia Paris, Franţa, au scăzut aproape de zero în ultimele zile, după atentatele de vineri seară, deşi tur operatorii francezi au ieftinit pachetele turistice, în medie, cu 25%, conform datelor analizate de  agenţia de turism online Paravion.ro.

    Potrivit informaţiilor Paravion.ro, majoritatea celor care şi-au rezervat în aceste zile zboruri sau hoteluri în capitala Franţei, pleacă în interes de afaceri. De asemenea, imediat după atentatele din 13 noiembrie,  s-au înregistrat anulări de zboruri către Paris sau rerutări pe alte destinaţii, atât cu plecări în noiembrie, cât şi în decembrie.Totuşi, pentru a încuraja turiştii să revină în capitala Franţei, hotelierii au redus tarifele cu 50% în această perioadă, iar companiile aeriene acceptă modificări de perioadă sau de nume, indiferent cât de restrictive erau condiţiile de emitere a biletului de avion.

    În ceea ce priveşte condiţiile de anulare sau amânare a zborurilor către Paris,  pasagerii posesori de bilete de călătorie emise pe zboruri TAROM, cu cel puţin un tronson de călătorie spre/dinspre Paris, în perioada 14 – 22 noiembrie 2015, pot amâna călătoria, iar contravaloarea biletelor/cupoanelor “necălătorite” se va constitui într-un credit ce va putea fi ulterior utilizat pentru achiziţionarea de bilete pe orice destinaţie operată de TAROM.Şi alte companii aeriene vin în sprijinul turiştilor. Astfel, orice pasager cu bilet rezervat Lufthansa/SWISS/Austrian Airlines/Brussels Airlines cu zbor  până la şi inclusiv pe data de 18 noiembrie, de la Paris, al cărui bilet a fost emis până la şi inclusiv pe 13 noiembrie 2015, poate reprograma călătoria gratuit.

    De asemenea, Air France oferă opţiuni de modificări gratuite rezervărilor celor care călătoresc cu bilet valabil, emis la sau înainte de 14 noiembrie 2015,  privind zborurile spre Paris sau alt oraş din Franţa, indiferent de tariful plătit, pentru zboruri dintre 17 şi  22 noiembrie 2015. “Paravion.ro consideră că putem ajuta Parisul cel mai bine în acest moment prin promovarea acestuia ca destinaţie de vacanţă. Francezii au nevoie să se reîntoarcă la o viaţă normală, iar o viaţă normală înseamnă un oraş plin de turişti. Prin urmare, vom continua să promovăm Parisul ca destinaţie de sărbători”, afirmă Remus Vişan, managing director al Paravion.ro.

    Costurile pentru un pachet de Crăciun la Paris încep de la 396 de euro de persoană,  şi includ transport cu avionul şi 3 nopţi de cazare, iar o vacanţă de Revelion, cu zbor dus- întors şi 5 nopţi de cazare,  porneşte de la 640 de euro de persoană. Preţurile sunt mai mici decât cele cu care românii pot achiziţiona o vacanţă similară, în aceeaşi perioadă, pe Valea Prahovei.

    Pe de altă parte, un city break în Paris, după data de 1 Decembrie, ajunge la 230 euro de persoană, faţă de 300 euro de persoană, atât cât ar fi costat în mod normal în această perioadă. Paravion.ro este una dintre cele mai importante agenţii de turism online din România, care operează pe mai multe pieţe din Europa de Est şi în Turcia, oferind servicii precum rezervări de bilete de avion, vacanţe, închirieri auto şi hotel. Website-ul beneficiază de un call center disponibil 24 de ore din 24, precum şi de soluţii de securitate dezvoltate de PayU. Paravion.ro activează pe piaţa din Turcia sub brandul Bavul.com, achiziţionat în luna martie a acestui an.

    ​

  • Wizz Air amână reluarea operaţiunilor de la Craiova

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a anunţat astăzi amânarea reînceperii operaţiunilor de la Aeroportul Internaţional Craiova (CRA), până la 10 noiembrie, astfel încât îmbunătăţirile majore aduse aeroportului să fie finalizate. Până la această data, Wizz Air va opera zborurile planificate din Craiova de la Aeroportul Henri Coandă (OTP).

    Wizz Air le va oferi pasagerilor de pe zborurile afectate transferul gratuit între aeroporturile din Craiova şi Bucureşti sau pasagerii pot alege să călătorească pe cont propriu. Călătorii de pe zborurile vizate pot, totodată, să aleagă între a-şi reprograma zborul pentru o altă dată, cel târziu până la 30 noiembrie, a păstra contravalorea plătită sub formă de credit Wizz sau pentru restituirea sumei plătite, potrivit informaţiile transmise de reprezentanţii companiei. Pasagerii sunt contactaţi individual pentru a fi informaţi asupra schimbării şi a li se prezenta opţiunile de călătorie.

    “Până când Autoritatea Aeronautică Civilă Română nu va emite autorizarea pentru operarea în condiţii normale de la Craiova, inclusiv pentru căile de rulare şi platformele de parcare, nu vom opera acolo”, a declarat John Stephenson, Vicepreşedinte Executiv Wizz Air.

    Wizz Air oferă zboruri către cinci destinaţii de la Craiova: Barcelona, Bologna, Londra Luton, Milano Bergamo şi Roma Ciampino. Aceste zboruri vor fi operate între 25 octombrie (data iniţială la care a fost planificată reluarea operaţiunilor la CRA) şi 9 noiembrie de la aeroportul din Bucureşti, conform aceluiaşi orar de zbor prevăzut pentru Craiova.

    Aeroportul din Craiova a desfăşurat operaţiuni semnificative de renovare pe parcursul verii. Wizz Air a sistat operaţiunile din Craiova la 1 iunie pentru lucrările de renovare.

    “Deşi nu avem de ales, ne cerem scuze clienţilor noştri pentru această întârziere în reînceperea zborurilor noastre de la Craiova”, a spus Stephenson. “Ştim că vor exista incoveniente dar facem tot ce putem pentru a le minimiza. Suntem nerăbdători să reluăm operaţiunile obişnuite de la Craiova.”

  • Legea dată de guvern care afectează toate firmele din România începând cu 1 ianuarie 2016. Vezi pentru ce trebuie să mai plătească firmele

    Începând cu 1 ianuarie 2016 toate firmele din România care deţin bunuri vor fi nevoite să întreprindă o analiză a riscurilor, dacă nu, acestea riscă să fie amendate cu o suma cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei. Legea care prevede acest lucru nu este noua, ci este din 2003, însă aplicarea normelor metodologice a fost amânată de mai multe ori de-a lungul anilor, iar anul 2016 pare să fie decisiv.

    Practic, toate societăţile comerciale sunt obligate să contacteze un evaluator care să realizeze contra cost analiza de risc la securitate fizică, aceasta urmând a fi efectuată pentru toate şi fiecare dintre obiectele de activitate active şi sediile pe care firmele le au.

    Toate aceste lucruri nu sunt gratuite, iar firmele vor fi nevoite să plătească. Cât anume? Nu exista un preţ fix, prestabilit de înainte.

    „Majoritatea evaluatorilor solicită preţul în funcţie de valoarea activelor societăţii respective.”, spune Doru Niţă, general manager al companiei de securitate CDS. Astfel un proprietar al unei pizzerii ar fi nevoit să scoată din buzunar în jur de 1000 de lei, pentru o staţie peco cu două pompe 400 de lei, iar pentru un depozit de mărime medie suma ar ajunge la 800 de lei, estimează tot el.

    O asemenea analiza de risc la securitatea fizică nu se realizează o singură data, ci cel puţin o dată la 3 ani. De asemenea, analiza se efectuează înaintea instituirii măsurilor de securitate şi se revizuieşte în cel mult 60 de zile de la producerea unui incident de securitate şi în cel mult 30 de zile de la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau a obiectului de activitate al unităţii.

    Puteţi citi mai multe în numărul viitor Business Magazin din 19 octombrie.

  • Legea dată de guvern care afectează toate firmele din România începând cu 1 ianuarie 2016. Vezi pentru ce trebuie să mai plătească firmele

    Începând cu 1 ianuarie 2016 toate firmele din România care deţin bunuri vor fi nevoite să întreprindă o analiză a riscurilor, dacă nu, acestea riscă să fie amendate cu o suma cuprinsă între 5.000 şi 10.000 de lei. Legea care prevede acest lucru nu este noua, ci este din 2003, însă aplicarea normelor metodologice a fost amânată de mai multe ori de-a lungul anilor, iar anul 2016 pare să fie decisiv.

    Practic, toate societăţile comerciale sunt obligate să contacteze un evaluator care să realizeze contra cost analiza de risc la securitate fizică, aceasta urmând a fi efectuată pentru toate şi fiecare dintre obiectele de activitate active şi sediile pe care firmele le au.

    Toate aceste lucruri nu sunt gratuite, iar firmele vor fi nevoite să plătească. Cât anume? Nu exista un preţ fix, prestabilit de înainte.

    „Majoritatea evaluatorilor solicită preţul în funcţie de valoarea activelor societăţii respective.”, spune Doru Niţă, general manager al companiei de securitate CDS. Astfel un proprietar al unei pizzerii ar fi nevoit să scoată din buzunar în jur de 1000 de lei, pentru o staţie peco cu două pompe 400 de lei, iar pentru un depozit de mărime medie suma ar ajunge la 800 de lei, estimează tot el.

    O asemenea analiza de risc la securitatea fizică nu se realizează o singură data, ci cel puţin o dată la 3 ani. De asemenea, analiza se efectuează înaintea instituirii măsurilor de securitate şi se revizuieşte în cel mult 60 de zile de la producerea unui incident de securitate şi în cel mult 30 de zile de la modificarea caracteristicilor arhitecturale, funcţionale sau a obiectului de activitate al unităţii.

    Puteţi citi mai multe în numărul viitor Business Magazin din 19 octombrie.

  • Un nou scandal în industria auto. Lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii

    Un nou scandal se anunţă în industria auto: lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii, Constructorii de automobile din Europa încearcă să îşi convingă clienţii, şi reuşesc, că vehiculele lor sunt mai economice decât în realitate, a descoperit un grup european de lobby. Drept urmare, mulţi şoferi ajung să plătească până la 500 de euro în plus pentru combustibil, în fiecare an. Care sunt cele mai păguboase maşini.

    Lista maşinilor care consumă mult mai mult decât susţin producătorii

  • Circa 80% dintre angajatorii din sectorul financiar plănuiesc schimbări ale programelor de remunerare

    78% dintre companii plănuiesc schimbări ale programelor de remunerare ca urmare a condiţiilor dificile din piaţă, potrivit raportului privind remuneraţia executivilor din sectorul financiar realizat de Mercer, companie de consultanţă în resurse umane, parte din grupul Marsh & McLennan Companies.  

    Raportul din acest an analizează tendinţele din sectorul financiar referitoare la bonusurile oferite (fie anual, amânat sau pe termen lung), remunerarea compusă şi la indemnizaţiile acordate în funcţie de poziţia în companie. Sondajul a analizat practicile de remunerare din 55 de companii din sectorul serviciilor financiare la nivel mondial – bănci, asigurări şi alte companii care oferă servicii financiare, precum fondurile de investiţii.

    Cele mai comune modificări avute în vedere sunt consolidarea practicilor ce ţin de ajustarea bonusurilor de tip bonus malus şi clawback în funcţie de performanţă (47%), consolidarea legăturii dintre performanţă şi recompensare (44%) şi creşterea gradului de utilizare a criteriilor non-financiare în analiza performanţei (31%).

    Prin practica de bonus malus valoarea bonusului, odată comunicată angajatului, poate fi modificată în funcţie de evenimentele ulterioare comunicării, până în momentul acordării acestuia. Practica de tip clawback permite retragerea integrală sau parţială a bonusului care a fost deja acordat angajatului, de exemplu, pentru cazuri de neglijenţă gravă sau neconformitate.

    Potrivit lui Vicki Elliott, Partener Senior al Mercer, “Echipele de resurse umane şi comitetele responsabile de remunerare din sectorul serviciilor financiare trebuie să găsească modalităţi de a structura remuneraţia astfel încât să motiveze şi să reţină angajaţii performanţi, ţinând cont în acelaşi timp de cerinţele de reglementare şi de presiunile publice. Începând cu 2008, am observat o schimbare constantă în abordarea acestor practici salariale, companiile corelând tot mai mult bonusurile cu performanţa pe termen lung.”

    Aproape toate organizaţiile bancare amână o parte din remuneraţia variabilă pe care o acordă, în timp ce, în sectorul asigurărilor, jumătate dintre companii procedează astfel. Se observă o diferenţă între companiile europene versus cele nord-americane, în mare parte datorită reglementărilor mai stricte din UE. Doar 42% dintre companiile din America de Nord au astfel de programe comparativ cu Europa unde procentul ajunge la 86%.

    32% dintre companiile din Europa plănuiesc să crească utilizarea practicilor de tip bonus malus în 2015 versus 14% dintre companiile din America de Nord. Totuşi, 36% dintre companiile din America de Nord vor creşte utilizarea practicilor de tip clawback comparativ cu 32% dintre companiile europene.

    Aproape 75% dintre organizaţii au în acest moment un program de acordare a stimulentelor pe termen lung. Aceste stimulente sunt mai des întâlnite în sectorul asigurărilor (89%) decât în sectorul bancar (62%). Vicki Elliot spune: “Companiile înţeleg că este esenţial să conceapă un plan de utilizare a stimulentelor pe termen lung pentru a corela performanţa cu atingerea obiectivelor pe termen lung şi să nu se bazeze doar pe utilizarea remuneraţiei variabile amânate. De exemplu, dacă ar fi activ doar un plan de remuneraţie amânată şi nu ar exista şi un plan de bonusare anual sau nu s-ar practica o ajustare a bonusului în funcţie de rezultate, legătura cu performanţa pe termen lung ar fi mai slabă.”

    Cele mai multe organizaţii corelează performanţa non-financiară cu oferirea bonusurilor. Criteriile de conformitate şi de management al riscului sunt cele mai folosite în analiza non-financiară (64%). Majoritatea băncilor corelează aceste criterii cu programele de recompensare (85%). Indicii ce ţin de relaţia cu clienţii predomină în bănci (67%), însă sunt prezenţi şi în cadrul companiilor de asigurare (36%). Printre indicii luaţi în considerare în analiza performanţei non-financiare se numără şi contribuţia la îndeplinirea obiectivelor strategice şi la extinderea businessului, responsabilitatea socială sau managementul oamenilor.

    Potrivit lui Dirk Vink, consultant pe probleme de salarizare şi responsabil de acest raport “Trendul care se vede clar de când UE a introdus limitarea bonusurilor bancherilor este creşterea salariului de bază. Totuşi, scăderea stimulentelor variabile slăbeşte legătura dintre performanţă şi remunerare. Astfel, mereu va exista o sumă mai mică pentru plata bonusurilor care pot fi amânate şi deci aliniate cu orizontul de timp al riscurilor.” În România, compania Mercer este reprezentată de Marsh prin brandul Mercer Marsh Benefits.

     

     

  • Cameră – Dezbaterea pe moţiunea simplă a PNL se amână, ministrul Tudose este plecat în “ţările arabe”

    Secretarul Camerei, deputaul Mircea Ciolacu a spus luni, după şedinţa Biroului Permanent al Camerei, că moţiunea se discută săptămâna viitoare, marţi, precizând că deputaţii vor avea liber lunea viitoare, datorită sărbătorii ortodoxe a Rusallilor.

    Astfel, marţea viitoare, în plenul Camerei Deputaţilor sunt programate “ora primului-ministru” şi dezbaterea moţiunii simple a PNL.

    Iniţial, Biroul Permanent decisese săptămâna trecută că dezbaterea moţiunii va avea loc marţi, îns ministrul Mihai Tudose a trimis o scrisoare Biroului Permanent în care solicita amânarea dezbaterii.

    “Vă adresez acesastă solicitare având în vedere faptul că în perioada 23-28 mai este programată o vizită de lucru la nivel de ministru în ţările arabe, având ca obiect negocierea unor contracte benefice economiei româneşti, precum şi atragerea unor investitori. Anularea vizitei poate produce efecte negative asupra relaţiilor României cu aceste ţări arabe”, se arată în scrisoarea ministrului Mihai Tudose.

    Liderul deputaţilor PNL, Ludovic Orban, a anunţat, săptămâna trecută, în plenul Camerei, depunerea unei moţiuni simple intitulate “PSD curentează banul public, bonusuri uriaşe, contracte cu dedicaţie şi secrete de stat la Transelectrica”.

  • Comisiile de cultură au amânat raportul TVR – Voicu (PSD): este o dorinţă de blocaj a PNL şi UDMR

    Preşedintele Comisiei senatoriale de cultură, Georgică Severin (PSD) a precizat că membrii comisiilor nu pot discuta acest raport întrucât nici comisiile de buget nu au dat avizul în privinţa contului de execuţie bugetară a TVR şi nu există cvorumul necesar la şedinţă.

    “Pentru ca şedinţa să se poată desfăşura avem nevoie de avizul pentru execuţia bugetului pe care trebuia să ni-l dea Comisiile de buget şi evident cvorumul de şedinţă.Din ce cunosc în acest moment comsia de buget nu a reuşit să se întrunească neavând cvorum şi nu a reuşit să de a avizul respectiv legat de execuţia bugetară pe 2014 şi, în acelaşi timp, după cum vedeţi, sunt repezenţaţi numai membrii parlamentari ai coaliţiei aflate la guvern respectiv PSD, PC, UNPR şi PLR. Eu vă pot spubne că la Senat nu avem cvorum, fiind anunţati că nu se vor prezenta reprezentanţii PNL şi UDMR”, a spus Severin.

    El a adăugat că Birourile Permanente reunite vor fi înştiinţate pentru a fixa o nou şedinţă pentru comisii în care să se discute raportul TVR.

    Deputatul PSD Mădălin Voicu a arătat că există o dorinţă de blocaj din partea PNL şi UDMR care au convenit să nu vină la aceste şedinţe în care se discută raportul de activitate al TVR.

    “Din păcate constatăm că există, nu vreau să vorbesc despre lucruri subversive probabil, dar există o dorinţă de blocaj pentru decizia pe care trebuia să o ia atât comisia pentru buget cât şi comisiile noastre reunite din partea PNL şi, cu surprindere, şi din partea UDMR care au covenit să nu vină la aceste şedinţe”, a spus Voicu.

    Comisiile de buget-finanţe ale Parlamentului au decis, marţi, să amâne pentru o săptămână discutarea contului de execuţie bugetară al TVR, din lipsa cvorumului de sedinţă.

    Birourile Permanente ale celor două Camere au decis miercurea trecută ca raportul de activitate al TVR pe 2014 să fie trimis la Comisiile de cultură şi de buget-finante cu termen o săptămână pentru aviz, liderul deputaţilor PNL Ludovic Orban susţinând că PSD vrea “decapitarea” lui Stelian Tănase de la conducerea TVR.

    Legea audiovizualului prevede că respingerea raportului de activitate duce la demisia Consiliului de Administraţie şi a preşedintelui-director general al TVR.