BusinessMagazin

Tag: alocare

  • Cât vor cheltui românii pentru cumpărăturile de Paşte şi unde vor petrece sărbătorile

     Conform celui mai recent studiu MEDNET Marketing Research Center, aproape 85% dintre persoanele intervievate din mediul urban au spus că îşi vor petrece zilele libere de Paşte cu membrii familiei, în localitatea de domiciliu, la rude, prieteni sau ieşind la iarbă verde. Ca tendinţă, persoanele intervievate cu vârsta între 18 şi 35 de ani, pe lângă timpul petrecut acasă, în familie, obişnuiesc să-şi facă timp şi pentru prieteni.

    Comparativ cu anul 2013, bugetul mediu alocat sărbătoririi Paştelui nu a crescut semnificativ din punct de vedere statistic, suma medie situându-se în jurul valorii de 359 de lei în 2014, faţă de 358 de lei anul trecut.

    Tradiţia vopsirii ouălor în casă este respectată de 64,8% dintre orăşenii intervievaţi, în timp ce 17,2% dintre respondenţi au spus că preferă să cumpere ouăle roşii din magazin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce miliardar a dat 80 de milioane de dolari pentru legalizarea marijuanei?

    Alături de un grup de donatori înstăriţi, Soros domina dezbaterea pro-marijuana, investind în organizaţii locale care să umble din uşă în uşă încercând să convingă americanii de rând că legalizarea drogului uşor este un lucru pozitiv, relatează washingtontimes.com. Din 1994 şi până în prezent, Soros a alocat peste 80 de milioane din banii proprii. Sumele au crescut însă considerabil odată cu donaţiile venite de la alte persoane aflate în anturajul miliardarului, precum Perter B. Lewis, fost preşedinte al Progressive Inssurance, care a donat peste 40 de milioane de dolari în aceeaşi perioadă. Lewis

    George Soros face donaţiile prin intermediul Alianţei pentru Politici în domeniul Drogurilor, o organizaţie nonprofit pe care o finanţează, anual, cu circa patru milioane de dolari. El mai donează sume de bani către Uniunea Libertăţii Civile din America şi Proiectul de Politici pentru Marijuana. Peter B. Lewis, care a murit în noiembrie 2013, a fost preşedintele consiliului de administraţie al Proiectului de Politici pentru Marijuana.

    În cartea sa “Soros către Soros”, omul de afaceri susţine ideea că politica Statelor Unite de a incrimina consumul de droguri, în loc de a-l trata ca o afecţiune medicală, este extrem de nocivă. El notează că “deseori, remediul e mai periculos decât boala”.

    “Ca mulţi alţi părinţi sau bunici, mă tem că tinerii pot intra în probleme datorită consumului de marijuana sau a altor droguri. Soluţia, cu toate acestea, este o educaţie deschisă şi onestă asupra substanţelor de acest gen”, a declarat Soros în cadrul unui interviu acordat Wall Street Journal în 2010. “Legalizarea marijuanei poate simplifica procesul de cumpărare a drogurilor pentru adulţi, însă nu va face drogurile mai accesibile pentru tineri. Şi ar prefera să investesc într-o educaţie eficientă decât în arestări ineficiente.”

  • Omul cu un salariu de peste 19 milioane de dolari pe an care conduce una dintre cele mai mari corporaţii din lume

    Câştigul lui Schmidt a inclus acţiuni în valoare de 11,4 milioane de dolari, pentru a corecta o eroare administrativă în calcularea beneficiilor din 2011, potrivit documentelor depuse de Google la Comisia americană pentru bursă şi valori mobiliare (SEC), relatează Bloomberg.

    Schmidt a mai încasat un salariu de 1,25 de milioane de dolari şi un bonus de 6 milioane de dolari, la fel ca în 2012.

    Luna trecută, Schmidt a primit o primă în acţiuni în valoare de 100 de milioane de dolari, pe care o va încasa pe parcursul a patru ani.

    În anul 2012, compensaţia totală a lui Schmidt la Google a totalizat 7,6 milioane de dolari, după ce a primit în 2011, odată cu preluarea poziţiei de preşedinte executiv al consiliului de administraţie, un bonus în acţiuni de 100 milioane de dolari.

  • Duşa: În 2013 a început alocarea într-un mod mai susţinut a fondurilor spre bugetul MApN

     Ministrul Apărării a declarat, în cadrul deschiderii şedinţei, la care participă preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta, ministrul de Interne, Gabriel Oprea, şi directorul SRI, George Maior, că aderarea României la NATO reprezintă una dintre cele importante realizări democratice româneşti, arătând că acesta a fost un proces care a beneficiat de constanta susţinere a poporului român.

    “Statul român a reuşit în aceşti 10 ani să creeze o armată modernă, suplă, eficientă, cu experienţă operaţională, adaptată la standardele NATO”, a mai declarat Mircea Duşă, arătând că anul aderării României la NATO a găsit Armata română pregătită, militarii români participând deja în teatrele de operaţiuni datorită parterneriatelor semnate de-a lungul timpului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cât au cheltuit turiştii străini în România, în 2013

     “Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (58,0% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 66,4% din total. Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (42,0% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 33,6% din total. Călătoriile în scop particuar includ călatoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit, alte activităţi”, arată INS, într-un comunicat.

    Din totalul cheltuielilor pentru afaceri, ponderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile pentru cazare (55,1%), fiind preferată în special cazarea cu mic dejun inclus (84,1%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România va primi de la UE cel puţin 61 de milioane de euro pentru securizarea frontierelor

    Mai mult de jumătate din valoarea acestui fond va reveni statelor membre care aplică prevederile Schengen sub forma unei asistenţe financiare pentru programele lor naţionale de securizare a frontierelor.

    Potrivit unui comunicat al PPE, România va primi un sprijin financiar de cel puţin 61 de milioane de euro. Aceste programe vor fi completate cu acţiuni coordonate de UE şi cu un mecanism de reacţie rapidă, pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce vrea să facă Guvernul ca să nu mai piardă fonduri europene

    Sumele care vor fi cheltuite ulterior vor fi solicitate din fondurile alocate de UE pentru exerciţiul bugetar 2014-2020.

    Potrivit Ministerului Fondurilor Europene, Guvernul lucrează la aplicarea acestei soluţii, cuplată cu o a doua – identificarea proiectelor finanţate tot din bani publici (dar din alte surse decât fondurile UE), care au fost deja realizate sau care pot fi finalizate până la sfârşitul anului 2015, pentru a solicita decontarea acestora din fondurile UE pentru 2007-2013.

    “Cele două soluţii, aplicate concomitent, vor asigura atât utilizarea optimă a fondurilor UE alocate pentru actuala perioadă de programare, realizarea de economii la bugetul de stat, dar şi atragerea fondurilor alocate pentru perioada 2014-2020 încă din primul an al exerciţiului financiar multianual”, apreciază MEF, care precizează că ambele soluţii respectă reglementările europene.

    MEF aminteşte că rata de absorbţie curentă a fondurilor europene a crescut de la 8,53% la începutul lunii mai 2013 la aproximativ 34% în prezent. În 2013, România a încasat peste 2,88 miliarde de euro de la Comisia Europeană, comparativ cu 2,2 miliarde de euro în toţi anii din perioada 2007-2013. Au fost transmise documentele pentru decontarea a peste 3,56 miliarde de euro, faţă de 2,86 miliarde de euro în perioada 2007-2013.

    La 20 februarie, România a încasat peste 830 milioane de euro de la CE, sumă mai mare decât cea încasată în oricare dintre anii 2009, 2010 şi 2011, în condiţiile în care România nu a încasat niciun euro din fondurile alocate în anii 2007 şi 2008.

     

  • Plafonul BCR pentru programul “Prima Casă” a fost majorat cu 252 milioane lei

     “Preconizăm că vom utiliza integral plafonul alocat în aproximativ jumătate de an. Suntem pregătiţi ca la sfârşitul verii să solicităm o alocare suplimentară de plafon”, a declarat, într-un comunicat, Ioana Mihai, şef departament credite garantate din cadrul BCR.

    BCR a acordat, până în prezent, circa 32.000 de credite în cadrul Programului Prima Casă, în valoare de peste 5,5 miliarde de lei.

    “Pe perioada derulării Programului, creditul Prima Casă şi-a păstrat atractivitatea în special pentru tinerele familii care au putut beneficia de un avans scăzut şi condiţii avantajoase de costuri”, se menţionează în comunicat.

    BCR este cea mai mare bancă de pe piaţa locală în funcţie de active, cu peste 16 miliarde euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIZĂ a pieţei imobiliare: Banii necesari în 2008 pentru a cumpăra o garsonieră ajung acum pentru o locuinţă cu 3 sau 4 camere

     “Înainte de perioada de recesiune economică, 60.000 de euro era o sumă modestă pentru cumpărarea unei locuinţe într-unul din centrele regionale ale ţării. În martie 2008, moment de vârf pentru piaţa rezidenţială autohtonă, aceasta permitea doar achiziţia unei garsoniere în marile oraşe – şi nici măcar atât în Capitală. În ultimii şase ani însă, lucrurile s-au schimbat radical. La ora actuală un asemenea buget este suficient chiar pentru cumpărarea unui apartament nou cu trei sau patru camere sau a unei case la curte”, se arată într-un comunicat al portalului imobiliar imobiliare.ro.

    Astfel, potrivit ofertelor listate pe portal, în Bucureşti, în martie 2008, preţul mediu cerut pentru o garsonieră era de circa 82.000 de euro, iar al unui apartament cu trei camere urca la 123.000 de euro. Astăzi însă, cu suma de 60.000 de euro pot fi găsite cu uşurinţă locuinţe vechi cu trei sau chiar camere în aşa-numitele cartiere “muncitoreşti” (Titan, Drumul Taberei, Crângaşi etc.). În Militari, spre exemplu, o unitate locativă cu patru camere şi o suprafaţă utilă de 75 de metri pătraţi, construită în anul 1970, are un preţ de 60.000 de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Petrom a programat pentru acest an investiţii de peste un miliard de euro

     Printre proiectele finanţate în acest an se numără forarea sondelor de dezvoltare, redezvoltarea zăcămintelor, activităţi de reparaţii capitale şi blocul offshore Neptun Deep, operat împreună cu ExxonMobil.

    În ceea ce priveşte parteneriatele cu ExxonMobil, Petrom notează, în raportul financiar pentru 2013, că pentru Neptun Deep estimează reluarea campaniei de foraj de explorare la jumătatea anului 2014, iar pentru Midia va efectua interpretarea datelor seismice.

    Petrom va urmări şi oportunităţile de dezvoltare prin achiziţii de perimetre de explorare în Marea Neagră, astfel că va continua negocierile privind acordul de împărţire a producţiei pentru perimetrul Skifska din Ucraina.

    Investiţiile efectuate anul trecut de Petrom au crescut la 5,3 miliarde lei, de la 4,93 miliarde lei în 2012, ca urmare a creşterii sumelor alocate explorării şi producţiei, contrabalansată de nivelul mai scăzut în sectoarele gaze-energie şi rafinare-marketing.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro