BusinessMagazin

Tag: acord

  • BREAKING: Romgaz ajunge la un acord cu americanii de la Exxon pentru preluarea a 50% din perimetrul Neptun Deep. „Se estimează că tranzacţia va fi finalizată în primul trimestru din 2022.”

    Producătorul şi furnizorul de gaze naturale Romgaz (SNG), cea mai valoroasă companie de stat de la bursa de la Bucureşti, a anunţat marţi seară, după închiderea şedinţei de tranzacţionare, că a finalizat negocierile cu americanii de la Exxon pentru preluarea participaţiei de 50% din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră. Astfel Romgaz devine partener cu OMV Petrom în cel mai mare proiect energetic offshore local. Valoarea tranzacţiei încă nu este publică.

    “Romgaz şi ExxonMobil Exploration and Production Romania Holdings Ltd. au finalizat negocierile exclusive şi au ajuns la un acord cu privire la termenii şi condiţiile aferente achiziţiei tuturor acţiunilor emise de (reprezentând 100% din capitalul social al) ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, ce deţine 50% din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun Zona de Apă Adâncă, precum şi cu privire la transferul operatoriei proiectului către OMV Petrom SA începând cu data finalizării tranzacţiei”, se arată în raportul la bursă care poate fi citit aici.

    Romgaz menţionează că acordul se va concretiza, dupa avizarea de către Consiliul de Administraţie şi aprobarea de către Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor a Romgaz în semnarea contractului de vânzare-cumpărare acţiuni.

    “Condiţionat de obţinerea acestor aprobări precum şi de îndeplinirea condiţiilor suspensive prevăzute de contractul de vânzare-cumpărare acţiuni, se estimează că tranzacţia va fi finalizată în primul trimestru din 2022”.

     

    Romgaz, la care statul român prin Ministerul Energiei are 70%, are o capitalizare de 14,5 miliarde de lei. De la începutul anului 2021 acţiunile au plus 34% pe o bursă în creştere cu circa 30%.

  • PayPal vrea să cumpere Pinterest pentru 45 de miliarde de dolari, în ceea ce ar deveni cea mai mare achiziţie a unei platforme de social media din istorie

    PayPal Holdings (simbol bursier PYPL) s-a oferit să cumpere platforma Pinterest (PINS), cunoscută celor care distribuie colaje de fotografii, mâncare şi decoraţiuni, suma ajungând până la 45 de miliarde de dolari, conform unor surse familiare cu situaţia, citate de Reuters. Mişcarea ar combina zona de tehnologie financiară şi social media cu sectorul dedicat comerţului digital.

    Mai mult, acordul ar marca de departe cea mai mare achiziţie a unei companii de social media. Actualul record îi aparţine gigantului Microsoft, care a cumpărat LinkedIn în 2016 pentru 26,2 miliarde de dolari.

    Discuţiile privind tranzacţia vin în contextul în care cumpărătorii online cumpără din ce în ce mai mult produsele pe care le găsesc în social media, promovate adesea de influencerii de pe Instagram şi TikTok. Achiziţia i-ar permite companiei PayPal să captureze o bună parte din creşterile industriei de e-commerce, iar compania şi-ar putea diversifica veniturile prin intermediul reclamelor.

    Furnizorul de plăţi online a oferit 70 de dolari per acţiune şi speră să anunţe un acord până pe 8 noimebrie, când îşi va publica rezultatele la T3/2021. Sursele citate de agenţia de presă susţin că înţelegerea nu este certă şi termenii se pot schimba.

    Acţiunile PayPal a scăzut cu 4,9% la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare de ieri, însă compania este pe plus cu peste 11% de la începutul anului. Capitalizarea societăţii ajunge la peste 303 miliarde de dolari.

    Între timp, Pinterest a crescut cu aproape 13% pe bursa din New York, înregistrând un minus de circa 8% în 2021. Evoluţia vine pe fondul unui număr tot mai mic de utilizatori în Statele Unite. Compania are o valoare de piaţă de 40 de miliarde de dolari.

    Oferta lansată de PayPal reprezintă echivalentul a 62 x EBITDA (venituri înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare) din ultimele 12 luni. Prin comparaţie, Microsoft a plătit de 79 x EBIDTA LinkedIn, într-un acord realizat exclusiv în cash.

    Totuşi, Pinterest le-ar oferi acţionarilor săi o parte din acţiunile PayPal, într-un pariu conform căruia preţul valorilor mobiliare se va aprecia de-a lungul timpului, pe măsură ce noua companie va genera profituri şi sinergii.

     

  • Turcia cere un nou acord cu UE. Erdogan, avertisment adresat lui Merkel: „Nu mai putem suporta povara migranţilor”

    “Un nou val de migraţie este inevitabil dacă nu se iau măsurile necesare în Afganistan şi Iran. Turcia, care are deja cinci milioane de refugiaţi, nu poate suporta o povară suplimentară a migranţilor”, i-a spus Erdogan lui Merchel, potrivit AFP.
     
    Erdogan i-a transmis, vineri, un mesaj asemănător şi primului ministru grec, Kyriakos Mitsotakis. De asemenea, el a acuzat Bruxelles-ul că este „evaziv” în ceea ce priveşte cererea Ankarei de a revizui acordul din 2016, între Turcia şi Uniunea Europeană. 
     
    Acordul prevede o asistenţă financiară acordată Turciei pentru primirea refugiaţilor, trimiterea migranţilor ilegali din insulele greceşti în Turcia, dar şi accelerarea procesului de aderare a Turciei la UE şi libera circulaţie a cetăţenilor turci.
     
    La rândul său, Angela Merkel, a spus că evacuarea persoanelor din Afganistan rămâne principala prioritate.
     
    „Cele două ţări vor continua să coopereze strâns pentru a sprijini activitatea organizaţiilor internaţionale, în special a agenţiilor ONU de ajutorare a refugiaţilor, în Afganistan şi în ţările vecine”, a declarat purtătorul de cuvânt al cancelarului german.

  • Ţara care le va permite copiilor de patru ani să îşi schimbe genul fără acordul părinţilor

    Tinerii care doresc să schimbe genul trebuie să fie sprijiniţi şi ascultaţi. Normele nou implementate au fost descrise ca fiind „şocante”. Şcolilor li s-a spus să aibă în programa şcolară cărţi despre transsexuali.

    Copiii cu vârsta de doar patru ani vor putea să îşi schimbe genul la şcoală fără consimţământul părinţilor, conform unor directive introduse în Scoţia, relatează The Telegraph.

    Orice elev care decide că doreşte să schimbe genul trebuie să fie sprijinit şi ascultat în şcoală, în conformitate cu recomandările guvernului scoţian.

    Ghidul se aplică în şcolile primare, unde cei mai mici copii au doar patru sau cinci ani, deoarece „recunoaşterea şi dezvoltarea identităţii de gen pot avea loc la o vârstă fragedă”.

    De asemenea, le spune profesorilor să nu pună întrebări unui copil care spune că vrea să facă tranziţia pentru a trăi ca băiat sau ca fată, ci să îi întrebe de noul nume şi de noile pronume.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Garanti BBVA Leasing a încheiat un acord de împrumut de 10 milioane de euro cu IFC, pentru finanţarea IMM-urilor afectate de pandemie

    Garanti BBVA Leasing, parte a Grupului Garanti BBVA România, a semnat un acord de împrumut de 10 milioane de euro cu International Finance Corporation (IFC), membră a Grupului Băncii Mondiale, fondurile urmând să fie folosite pentru finanţarea IMM-urilor afectate de pandemie.

    Firmele vor putea accesa finanţări pentru a-şi continua operaţiunile, a-şi păstra locurile de muncă şi a-şi accelera redresarea.

    “Efectele pandemiei sunt resimţite în întreaga economie, iar întreprinderile, în special IMM-urile, au mare nevoie de susƫinerea noastră. Garanti BBVA Leasing are un parteneriat de lungă durată cu IFC şi a devenit în 2017 prima companie de leasing din România care a finanţat IMM-uri deţinute sau conduse de femei. Acum, în 2021, dorim să ne continuăm strategia tot în această direcţie şi suntem, de asemenea, foarte mândri să avem o misiune aliniată cu IFC, respectiv aceea de a sprijini revenirea la normalitate, post-pandemie”, a declarat Okan Yurtsever, Director General, Garanti BBVA Leasing.

    Pachetul de finanţare face parte din mecanismul global de finanţare rapidă al IFC pentru COVID-19, în valoare de 8 miliarde de dolari, care are ca scop sprijinirea întreprinderilor private şi a angajaţilor acestora, în urma efectelelor pandemiei de COVID-19 asupra economiei.

    “În contextul pandemiei, susƫinerea IMM-urilor este esenţială pentru redresarea economică a României. Prin acest nou acord de împrumut, IFC face încă un pas spre sprijinirea întreprinderilor mici, inclusiv a femeilor antreprenoare, astfel încât acestea să îşi poată dezvolta afacerile şi să creeze noi locuri de muncă”, a declarat Vittorio Di Bello, Director Regional IFC pentru Instituţii Financiare din Europa şi Asia Centrală. “Scopul este de a ajuta IMM-urile să depăşească blocajele cauzate de COVID-19, permiţându-le să exploreze noi oportunităţi de business, pe măsură ce ţara îşi revine după o criză fără precedent.”

    Garanti BBVA Leasing (brandul sub care funcţionează Motoractive IFN SA) face parte din grupul financiar Garanti BBVA România. Grupul reuneşte şi Garanti BBVA şi Garanti BBVA Credite de Consum (marca sub care funcţionează compania Ralfi IFN).

    Garanti BBVA România este deţinută de Garanti BBVA Turcia (TGB), al cărui acţionar majoritar este grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA).

  • Dan Bădin, Deloitte: Impozitul minim pe profit la nivel global, importantă victorie de etapă

    Acordul obţinut în cadrul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) cu privire la stabilirea unui impozit minim pe profit la nivel global de 15% pentru marile companii, semnat de peste 130 de state, a fost prezentat ca fiind „cel mai important acord privind fiscalitatea internaţională încheiat într-un secol” şi „un pas colosal către o mai mare justiţie fiscală”. Însă înţelegerea, care a fost susţinută şi prin acordurile recente obţinute la nivelul G8 şi apoi G20, se dovedeşte a fi încă fragilă, având în vedere că vizează doar unul dintre cei doi piloni ai iniţiativei OCDE privind taxarea internaţională, cel referitor la impozitul minim pe profit.

    Pilonul care prevede impunerea unei taxe pe companiile din domeniul digital nu numai că nu a întrunit consensul marilor puteri, ci riscă să dezechilibreze din nou relaţiile dintre Uniunea Europeană (UE) şi Statele Unite ale Americii (SUA).

    Consensul în cadrul OCDE a fost obţinut după un deceniu de dezbateri intense pe marginea reformei fiscalităţii internaţionale, cu scopul de a implementa un sistem echitabil de taxare a profiturilor companiilor multinaţionale în beneficiul tuturor statelor care contribuie la obţinerea acestora. Dar noile reguli, asupra cărora s-a convenit în cadrul organizaţiei, se aplică unui număr limitat de companii şi ocolesc domeniul care, în ultimii ani cel puţin, a căpătat o poziţie dominantă la nivel global.

    Concret, statele semnatare au convenit o reformă a impozitării multinaţionalelor axată pe două direcţii: una privind o rată globală de impozitare a profiturilor de cel puţin 15%, iar cealaltă, o nouă distribuire între state a drepturilor la impozitarea multinaţionalelor.

    Astfel, un stat va putea impozita profiturile obţinute de o companie naţională din străinătate dacă impozitul plătit acolo este mai mic de 15%, pentru a compensa diferenţa. Această regulă se aplică societăţilor cu o cifră de afaceri de peste 750 de milioane de euro. În schimb, distribuirea unor cote din profit către statele de unde se obţin veniturile se va putea solicita, în anumite condiţii, doar multinaţionalelor care generează peste 20 de miliarde de euro în cifra de afaceri globală şi a căror rentabilitate este mai mare de 10%. Aşadar beneficiile statelor din care se extrag veniturile vor fi limitate.

    Anumite ţări cu cote de impozitare a profiturilor sub cea stipulată în acord, printre care se numără Irlanda şi Ungaria, au refuzat să semneze convenţia, dat fiind că le diminuează avantajul competitiv dat de taxarea redusă în atragerea investitorilor. 

    Semnatarii acordului şi-au dat termen luna octombrie 2021 pentru finalizarea detaliilor tehnice şi pentru pregătirea unui plan de implementare efectivă în 2023.

    Această iniţiativă vine să oprească acea cursă de reducere a cotelor de impozit pe profit („race to the bottom”), în care statele lumii s-au întrecut în ultimii 30 de ani, şi va avea ca şi consecinţă firească o aliniere a cotelor naţionale minime la sau peste nivelul de 15%.

     

    Taxa digitală reaprinde conflictul dintre SUA şi UE

    Parafarea acordului se datorează, fără îndoială, faptului că noua conducere a SUA a anunţat, în prima parte a acestui an, că sprijină iniţiativa OCDE privind impunerea unui impozit minim pe profit la nivel global, după mai mulţi ani de opoziţie. Dar şi forma finală a înţelegerii a fost influenţată tot de administraţia americană, care respinge în continuare aplicarea unei taxe digitale la nivel global, care ar afecta în principal marii giganţi IT din SUA. Mai mult, americanii condiţionează menţinerea acordului de eliminarea taxei digitale din ţările care au impus-o unilateral şi de abandonarea de către UE a planurilor în această direcţie. Secretarul trezoreriei americane, Janet Yellen, a respins afirmaţia UE potrivit căreia această taxă ar putea fi complementară acordului privind impozitul minim pe profit la nivel global.

    Pe de altă parte, vicepreşedintele Comisiei Europene, Margrethe Vestager, a declarat recent că salută acordul OCDE, însă UE va merge înainte cu taxa sa digitală, care are obiective diferite faţă de ce s-a stabilit la reuniunea OCDE, iar domeniul de aplicare „este mai extins”. În plus, oficialii europeni încep să dezvăluie detalii cu privite la viitoarea taxă care ar urma să se aplice pe teritoriul UE, în cazul în care nu se ajunge la un acord global în acest sens. Se vehiculează aplicarea unei cote de 0,3% pe vânzările online de produse şi servicii ale companiilor care activează pe piaţa comună, cu cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane de euro. Aşadar, nu sunt vizaţi doar giganţii din tehnologie, ci mult mai multe companii.

    La rândul său, ministrul francez al Finanţelor, Bruno Le Maire, a anunţat, în cadrul reuniunii G20, că Franţa (care a impus unilateral o taxă pe veniturile companiilor din sectorul digital) este dispusă să renunţe la taxa naţională imediat ce este implementată una la nivel global.

    Cu toate acestea, pentru a nu compromite planurile privind introducerea impozitului minim la nivel global, oficialii europeni s-au arătat dispuşi să amâne anunţul privind taxa digitală până în toamnă.

     

    Ce ar putea avea de câştigat România?

    În aceste discuţii globale, Romania are un rol mai degrabă de spectator. Totuşi, rămâne întrebarea dacă aceste acorduri internaţionale vor afecta si companiile care activează în ţara noastră.

    Pentru România, care are un impozit pe profit de 16%, impactul acordului OCDE asupra cotei minime este aproape inexistent. Companiile româneşti nu sunt afectate deloc de noile prevederi stabilite la nivel global, iar pentru companiile multinaţionale care activează pe piaţa locală este posibil să apară anumite influenţe mai degrabă din potenţiale reorganizări interne ale grupurilor multinaţionale ca urmare a introducerii impozitului minim.

    Spre exemplu, se poate renunţa la utilizarea unor societăţi din grup localizate în circumscripţii cu fiscalitate mai permisivă, ceea ce ar putea, cel puţin teoretic, să ducă la menţinerea mai multor activităţi sau profituri în România şi, în consecinţă, să fie mai multe impozite plătite local. În plus, pentru bugetul de stat ar putea apărea efecte pozitive şi din alocarea profiturilor marilor companii multinaţionale care vând în România, fără a avea prezenţă fizică în ţară. Însă este încă prematur de estimat acest impact, având în vedere că încă nu s-a stabilit mecanismul de alocare către statele de unde se obţin veniturile.

    Un impact mai mare în România ar putea avea aplicarea unei taxe digitale la nivel european, dacă şi când se va implementa. Totuşi, trebuie să ţinem cont de faptul că pot fi şi companii româneşti din sfera digitală care ar trebui să plătească o astfel de taxă în România, dar şi în străinătate, dacă operează transfrontalier.

    În concluzie, acordul OCDE asupra impozitului minim este extrem de important la nivel de semnal politic, chiar dacă nu rezolvă toate inechităţile privind taxarea la nivel global. Rămân multe detalii care trebuie clarificate şi sunt de aşteptat negocieri politice şi tehnice intense în perioada următoare.

    Să nu uităm, totuşi, că OCDE nu are rol de legiferare şi trebuie ca fiecare stat să aprobe şi să implementeze local legislaţia necesară pentru aplicarea în practică a prevederilor cuprinse în acord. Aşadar, rămâne de văzut dacă va exista o aliniere în implementarea legislaţiei în fiecare ţară semnatară, precum şi dacă vor fi eventuale diferenţe faţă de propunerea OCDE. În plus, cel puţin în relaţia SUA-UE, rămâne problema spinoasă şi nerezolvată a taxei digitale, asupra căreia nu s-a ajuns la un acord.

     


     

  • Preţul petrolului depăşeşte pragul de 75 de dolari pe baril în contextul în care OPEC încearcă să obţină un acord cu privire la politica de producţie a grupului. Cum este influenţată recuperarea economiei globale în lipsa unei decizii

    Preţul petrolului a depăşit nivelul de 75 de dolari pe baril după ce OPEC şi aliaţii săi nu au putut ajunge săptămâna trecută la o înţelegere cu privire la politica de producţie a grupului, într-un moment în care tensiunile dintre Arabia Saudită şi Emiratele Araba Unite continuă să crească, transmite CNBC.

    Preţul ţiţeiului înregistrează tot mai multă volatilitate după creşterile puternice din ultima perioadă, scăzând uşor luni, 5 iulie. Contractele futures pentru petrolul Brent au raportat astăzi un declin de 0,11% la 75,09 dolari pe baril, în timp ce contractele futures pe West Texas Intermediate au scăzut cu 0,13% la 75,06 dolari pe baril.

    Grupul format din Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi aliaţii săi, OPEC+, se va întâlni din nou astăzi după ce a eşuat de două ori să obţină un acord săptămâna trecută.

    În lipsa unei înţelegeri, preţul petrolului ar putea creşte din ce în ce mai mult şi, în consecinţă, ar ameninţa fragila recuperare a economiei mondiale.

    Emiratele Arabe Unite au blocat pactul pentru a mări producţia de petrol şi pentru a extinde termenul de expirare al actualului acord de producţie al grupului către sfârşitul lui 2021. EAU au declarat că extinderea este condiţionată de revizuirea aşa-zisei linii de bază, care determină cantitatea de ţiţei pe care o poate pompa o ţară.

    Preţul petrolului s-a majorat cu peste 45% în primele şase luni ale anului, cererea crescând pe măsură ce economiile au continuat să se redeschidă.

    EAU – vechi aliat al Arabiei Saudite, liderul OPEC – s-a poziţionat de două ori împotriva acordului, care presupune o înţelegere de creştere graduală a producţiei de petrol, extinzând în acelaşi timp durata amplelor reduceri stabilite de grup în 2021.

    Pentru a face faţă nivelului mic de cerere de anul trecut, generat de restricţiile de circulaţie din timpul pandemiei, OPEC+ a decis să limiteze producţia cu aproape 10 milioane de barili pe zi din mai 2020 până în aprilie 2022.

    În timpul întâlnirii de săptămâna trecută, Rusia a propus extinderea perioadei de reduceri până a sfârşitul lui 2022, potrivit Reuters. Rusia şi Arabia Saudită au ajuns deja la un acord preliminar care ar creşte oferta cu 400.000 de barili pe zi din august până în decembrie 2021.

    Dacă OPEC+ nu reuşeşte să obţină o înţelegere unanimă, preţurile ar creşte masiv în viitorul apropiat. Astfel, noile preţuri ale petrolului ar putea distruge la un moment dat creşterea nivelului de cerere şi ar îngreuna recuperarea mai multor economii la nivel mondial.

     

  • Acordul de 8 mld. $ dintre România şi SUA pentru energia nucleară a trecut de Parlament: Proiectele nucleare vin cu dublu avantaj: costuri competitive şi zero emisii de CO2. Vor fi create 9.000 de locuri de muncă

    Proiectului de lege privind ratificarea Acordului între Gu­vernul României şi Guvernul SUA pentru dezvoltarea proiectelor nucleare de pe platforma de la Cernavodă a trecut de Parlament, următorii paşi fiind promulgarea de către şeful statului şi publicarea în Monitorul Oficial.

    “Din prisma operatorului, timpul este o variabilă importantă în realizarea proiectelor, scopul nostru fiind să avem Unitatea 3 conectată la reţea în anul 2030, iar Unitatea 4 în anul 2031. Astfel, România se va alinia statelor care valorifică intens resursele interne pentru a asigura atât tranziţia, cât şi necesarul de consum la preţuri sustenabile având în vedere că, de exemplu, în baza studiilor internaţionale, costul electricităţii rezultat din extinderea duratei de viaţă a unităţilor nucleare este cel mai mic dintre toate sursele, iar cel aferent proiectelor nucleare noi, este considerat competitiv. Aşadar, proiectele nucleare vin cu dublu avantaj: costuri competitive şi zero emisii de CO2”, a declarat Cosmin Ghiţă, directorul general al Nuclearelectrica, operatorul centralei nucleare de la Cernavodă care acum funcţionează cu două unităţi.

    Acordul negociat în perioada 2019-2020 vizează dezvoltarea unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, cooperarea în domenii precum regle­men­tarea, cercetarea şi dezvoltarea, schim­buri între laboratoare de cercetare şi uni­versităţi şi pregătirea personalului, potrivit infor­maţiilor oficiale.

    “De asemenea, cele două proiecte nucleare (Unităţile 3 şi 4 şi retehnologizarea U1) vor contribui la dezvoltarea lanţului intern de aprovizionare, vor genera suplimentar până la 9.000 de locuri de muncă”, mai spun reprezentanţii Nuclearelectrica.

    La finalul anului trecut, acordul România-SUA pentru centrala de la Cernavodă a fost anunţat de cele două părţi, suma care ar urma să fie investită în baza acestuia fiind de 8 miliarde de dolari. Acordul va rămâne în vigoare 30 de ani şi va fi prelungit automat cu perioade succesive de cinci ani, cu excepţia cazului în care una din părţi notifică celeilalte părţi intenţia de a nu merge mai departe.

    „Adiţional proiectelor actuale, proiec­tului Unităţilor 3 şi 4 şi retehnologizării unităţii 1 de la Cernavodă, acordul prevede şi cooperarea pe termen lung şi foarte lung prin posibilitatea dezvoltării reactoarelor modulare mici în România, pe un amplasament ce urmează a fi stabilit, în vederea asigurării în viitor a flexibilităţii şi sclabilităţii tehnologiilor nucleare“, se mai arată în documentele oficiale.

    Centrala nucleară de la Cernavodă a asigurat anul trecut 20% din consumul intern de energie, fiind unul dintre cei mai ieftini şi stabili producători locali.

     

     


     

  • Ne luăm adio de la paradisurile fiscale? Codul Fiscal ar putea fi rescris la nivel global. Cele mai puternice guverne din lume sunt la un pas să ajungă la un acord istoric privind taxarea multinaţionalelor

    Cele mai puternice guverne din lume au intrat în a doua zi de negocieri în Londra, căutând să stabilească o rescriere istorică a codului fiscal pentru multinaţionale. Miniştrii de finanţe din G7 au reuşit vineri să se apropie de un deal privind un impozit minim pentru corporaţii agreat la nivel general de 15%. Aceasta ar semnala sfârşitul la decenii în care statele s-au luptat să concureze care poate reduce mai tare taxele, scrie Bloomberg. 

    Diferenţele majore de opinie au rămas în dreptul companiilor de tehnologie, ca parte din efortul de a forţa multinaţionalele să plătească taxe în locurile unde operează. Indiferent la ce acord vor ajunge, va reprezenta un pilon important pentru discuţiile cu restul ţărilor, inclusiv state precum Irlanda, care profită din plin de statutul de paradis fiscal.

    ”Suntem aproape de a ajunge la un acord. Cu toţii credem că avem nevoie să facem un pas mare în lupta împotriva evaziunii fiscale. Cu toţii înţelegem că marile corporaţii trebuie să plătească ce datorează”, a spus Olaf Scholz, ministrul de Finanţe german vineri.

  • Ungaria încheie un acord de cooperare strategică cu Universitatea Fudan din China

    Guvernul ungar a semnat un acord de cooperare strategică cu Universitatea Fudan din China, deschizând calea pregătirilor pentru înfiinţarea unui campus în Budapesta, se arată într-un comunicat al ministerului ungar al inovaţiei şi technologiei, relatează Intellinews.

    Documentul stabileşte obiectivele, directivele educaţionale şi locaţia campusului.