BusinessMagazin

Tag: absolventi

  • Compania de servicii financiare Mazars recrutează peste 60 de tineri absolvenţi şi profesionişti cu experienţă

    Mazars anunţă derularea unei campanii de recrutare în care vor fi angajaţi peste 60 de tineri, atât proaspăt absolvenţi, cât şi profesionişti cu experienţă. Procesul de recrutare are loc în contextul dezvoltării tuturor liniilor de business şi a serviciilor companiei, de audit, consultanţă fiscală, consultanţă financiară, contabilitate şi servicii de salarizare.

    “Vrem să găsim tinerii talentaţi şi extrem de motivaţi care vor să ni se alăture şi să aducă o schimbare, tineri care doresc să aibă un start de succes în carieră sau să-şi dezvolte cariera mai departe. Atunci când sunt pregătiţi să facă trecerea de la studiile economice urmate la facultate către viaţa profesională, vrem să fim prima opţiune pe care tinerii o iau în considerare”, spune René Schöb, Country Managing Partner Mazars.

    Procesul de recrutare vizează tineri absolvenţi de studii economice si profesionişti cu cel puţin 3 ani de experienţă în domenii relevante pentru poziţiile anunţate. Selecţia include mai mulţi paşi, începând cu o serie de teste profesionale şi psihometrice, urmate de un interviu cu un reprezentant de resurse umane şi interviul cu managerul echipei pentru care se face recrutarea. Candidaţii trebuie să vorbească fluent limba engleză, iar cunoaşterea limbii germane sau a limbii franceze reprezintă un avantaj.
     

  • Sfatul de business al săptămânii de la Sorin Samonid, dir. gen. al Continental Anvelope Timişoara: „Cel mai important lucru pe care l-am învăţat a fost că perfecţiunea nu există“

    Sorin Samonid a preluat în vara anului trecut conducerea fabricii de anvelope Continental de la Timişoara, prima şi cea mai mare investiţie a Continental în România, înfiinţată în 1998 ca proiect greenfield; în 2000 a început producţia de serie. Grupul german a investit peste 370 milioane de euro la Timişoara, de unde a livrat peste 165 de milioane de anvelope.

    Grupul a înregistrat în România în 2014 o cifră de afaceri de peste 2 miliarde de euro, în creştere cu 15% faţă de 2013. Sorin Samonid (47 de ani), absolvent al Universităţii Politehnica din Timişoara, lucrează în cadrul diviziei de anvelope a grupului Continental din 2000.

    Între 2013 şi vara anului trecut a fost manager de producţie la fabrica Continental din Mount Vernon, SUA, iar anterior a supervizat producţia de anvelope în cadrul fabricii Continental din Timişoara. În toamnă, compania a finalizat o investiţie de 10,5 milioane de euro, destinată tehnologiilor de tratare a mirosului de la fabrica de anvelope.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Trecerea de la responsabilităţi strict tehnice la coordonarea unei echipe. Cum am depăşit? Cel mai mult m-a ajutat faptul că am fost transparent şi constant în intenţii, pe de o parte, şi hotărât să dovedesc că pot, pe de altă parte.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Cel mai important lucru pe care l-am învăţat a fost că perfecţiunea nu există. Oricând poţi îmbunătăţi ceea ce faci, cu condiţia să primeşti deschis opiniile şi comentariile echipei tale şi să înveţi tot timpul din greşeli.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Greşeli există şi vor exista indiferent dacă le îngăduim sau nu. Dacă înveţi ceva dintr-o greşeală şi dacă nu o repeţi, mergi înainte, evoluezi, asta e viaţa normală.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Fotograf. Cred că mi-ar fi plăcut să călătoresc şi să surprind „momente“.

    CE PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Nu ştiu exact, dar nicidecum nu m-aş fi îndreptat către o profesie foarte specializată, fără interacţiune permanentă cu oamenii.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    Când vorbim de carieră, eu recomand patru piloni pentru stabilitate: 1. învăţare continuă, 2. disciplină (adică să faci ceea ce trebuie, chiar şi atunci când nu te controlează nimeni), 3. muncă şi 4. să-ţi placă ceea ce faci, să te bucuri de munca ta cel puţin o dată pe zi.

    PREFERINŢE

    CUVÂNT: Nu am un cuvânt preferat, dar în activitatea profesională folosesc foarte des cuvântul „podium“. Dacă nu ai ambiţia să fii, cel puţin, printre primii trei, atunci realizările nu vor fi deosebite.
    CARTE: În momentul de faţă, cartea mea preferată este „Castelul“ de Franz Kafka. Cred că ilustrează cel mai bine două lucruri, care trag mult înapoi societatea noastră: birocraţia şi suficienţa funcţionărească.
    PERSONALITATE: Stephen Hawking. De la el am învăţat că mintea e cel mai de preţ lucru, iar dacă o ţii sănătoasă, orice e posibil în viaţă.

  • Meseria pentru care facultăţile „livrează“ anual 7.000 de absolvenţi, însă necesarul de pe piaţă este dublu

    IT-iştii sunt urmaţi, în topul slujbelor, de consultanţii suport clienţi şi de muncitorii din industria auto.

    Jucătorii din componente auto şi din centrele de servicii de externalizare au fost angajatorii care au făcut cele mai multe recrutări anul acesta, astfel că solicitările de piese auto venite din străinătate dar şi optimizările făcute de marile companii străine au stat la baza creşterii numărului de noi angajări. Astfel, la finalul lunii  septembrie, efectivul de personal din economie a ajuns la 4,4 milioane de persoane, în creştere cu peste 115.000 de angajaţi de la începutul anului. De altfel, angajările făcute anul acesta au adus numărul de salariaţi din economie la cel mai ridicat nivel din 2009 încoace, iar planurile de noi angajări vor continua şi la începutul anului viitor.

    Totuşi, cele mai bune oportunităţi de pe piaţa muncii le-au avut anul acesta programatorii, cărora companiile sunt dispuse să le dea salarii aproape duble faţă de media pe economie, chiar şi celor fără experienţă în câmpul muncii. Facultăţile „livrează“ anual 7.000 de absolvenţi de IT, însă necesarul de pe piaţă este dublu. Astfel, dacă salariile absolvenţilor de IT pornesc de la 500 – 700 de euro net pe lună, pentru „seniori“ companiile sunt dispuse să plătească salarii lunare de peste 2.000 de euro net pe lună. Deşi volumele de noi recrutări în rândul programatorilor nu sunt foarte mari – din cauza lipsei de candidaţi –, cererile sunt multe, mai ales că marile companii din IT au luat ajutoare de stat de zeci de milioane de euro pentru extinderea activităţilor pe plan local, cu condiţia de a crea noi locuri de muncă.

    Vorbitorii de limbi străine, mai ales cei care ştiu încă o limbă străină pe lângă engleză, au fost privilegiaţi anul acesta din punctul de vedere al oportunităţilor de pe piaţa muncii, astfel că posturile de „consultant suport clienţi“ în diverse limbi străine au fost din ce în ce mai populare, inclusiv în provincie. Pentru că România este o destinaţie cu forţă de muncă ieftină, tot mai multe companii mută centrele de servicii de tip shared service sau business process outsourcing din vestul Europei în România, unde costurile sunt de 4-5 ori mai scăzute, iar zonele de interes pentru angajatorii din acest sector sunt, pe lângă Bucureşti, oraşe precum Cluj, Iaşi, Timişoara, Braşov şi Sibiu.

    De asemenea, companiile care activează în industria producătoare de componente auto din provincie au recrutat mulţi muncitori în regim temporar, pentru perioadele de vârf de producţie. Pe de altă parte însă, companiile au probleme în a găsi muncitori calificaţi în profesii de tipul sculer-matriţer, sudor sau electrician, ca urmare a numărului de zece ori mai scăzut al absolvenţilor de şcoli profesionale faţă de acum un deceniu.

  • De ce a ajuns Codul fiscal o sperietoare pentru IT-işti

    Povestea lui este similară cu a altor zeci de mii de IT-işti care au preferat să lucreze sau lucrează sub forma PFA, din raţiuni fiscale. Scripcaru a văzut însă cum totul poate fi mai simplu în Irlanda. „Acolo nu există diverse forme intermediare între angajat şi contractor. Ori eşti angajat, ori eşti partener contractual cu firma respectivă şi livrezi un serviciu.“

    În loc să-şi bată capul cu liniile de cod şi să găsească soluţiile cele mai bune pentru clienţii săi, Ionuţ Scripcaru, un om care împreună cu alţi 150.000-200.000 de angajaţi din sectorul IT&C din România creează 6-7% din PIB-ul ţării, este nevoit să îşi scrântească mintea cu prevederile din Codul fiscal astfel încât să nu ajungă ANAF să îi retrateze veniturile la un moment dat ca şi venituri salariale şi să-l încarce cu plata CAS, CASS şi a celorlalte contribuţii pe ultimii cinci ani.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Interviul informational: un puternic instrument de cariera pentru studenti

    Fiecare student ori absolvent viseaza la o cariera. Poate te numeri si tu printre acestia. Te gandesti deja la ce domeniu ti-ar aduce mai multa satisfactie profesionala si personala. Vorbesti cu persoane din domeniu, si asta este un lucru bun, insa majoritatea studentilor nu fac asta.

    Ai incredere in profesori, manuale sau notiuni despre profesii spicuite de la televizor sau filme. Totusi, ceea ce ar trebui sa iei in considerare pentru completarea cunostintelor este intervievarea informationala.

    Unul dintre lucrurile cele mai pozitive pe care studentii le primesc din cadrul interviurilor informationale cu oameni din domeniile care ii intereseaza, este de a vedea cum este o cariera de la cineva care chiar are o astfel de cariera.

    Intervievarea informationala este exact ceea ce pare ca este- intervievare conceputa pentru a obtine informatiile de care ai nevoie pentru a alege o cariera si pentru a afla daca ai ceea ce este necesar pentru a reusi. Este o conversatie bine focalizata cu persoane din domeniul carierei tale, care iti poate oferi informatii esentiale de care ai nevoie pentru a-ti lansa cariera visata.
    Pentru ca interviurile informationale sunt deosebit de eficiente pentru studenti, acestea le pot ilumina calea spre cariera in mai multe moduri:

    – In cadrul unui astfel de interviu poti afla despre realitatile pietii muncii si la ce sa te astepti. Dupa discutii vei putea avea o imagine mai buna despre incercarile si triumfurile implicate.
    – Poti descoperi oportunitatile care sunt disponibile intr-un anumit domeniu, inclusiv locuri de munca si cariere de care posibil sa nu fi stiut ca exista.
    – Cariera ta de vis poate prinde aripi dovedindu-se a fi tot ceea ce ai crezut ca ar putea fi
    – Pe de alta parte, cariera pe care ai dorit-o intotdeauna se poate dovedi a fi gresita sau nepotrivita pentru tine. Multi candidati la locuri de munca afla prin intermediul interviurilor informationale ca programul de lucru, salariile, conditiile sau oportunitatile de munca nu sunt asa cum si-au imaginat.
    – Daca nu esti sigur cu privire la ce cariera sa urmezi poti obtine informatiile de care ai nevoie pentru a alege. Sau ai putea restrange un camp larg pana la o anumita nisa.
    – Poti culege informatiile si strategiile de care ai nevoie pentru a intra in cariera aleasa. Acest instrument creativ inca extrem de simplu iti ofera informatii pe care la un interviu obisnuit nu le-ai fi putea afla.
    – Ai avea acces la informatii la care alti candidati entry-level nu au. Vei fi cu un pas inaintea altora.
    – In cadrul unui interviu informational poti crea legaturi puternice si memorabile cu intervievatorii care investesc in cariera ta si sunt dornici si nerabdatori sa auda despre progresul tau profesional.

    Atmosfera interviului informational este relativ relaxata, comparativ cu cea a unui interviu de angajare, astfel ca iti poti sustine cu incredere punctul de vedere.

    Ofertele de locuri de munca si internship-urile sunt adesea rezultatul interviurilor de informare, chiar daca obtinerea ofertelor nu este scopul lor initial.

    Interviurile informationale sunt o strategie „win-win”, astfel are de castigat si candidatul, care poate afla mai multe despre compania la care doreste sa lucreze si despre domeniul in care doreste o cariera dar si societattile care cauta date despre un anumit candidat.
     

  • Şcoala de Stewardese de la Cluj, actualmente UniversiFLY, schimbă strategia companiilor de aviaţie europene

    Proiectul însoţeşte-ne la bordul carierei, prin care s-a înfiinţat Şcoala de Stewardese de la Cluj, s-a finalizat cu succes în luna decembrie 2015. Acest proiect va continua sub noua denumire UniversiFLY – EASA Flight Attendant School, care oferă şanse de instruire şi angajare tuturor celor care doresc “să fie la înălţime”.

    Peste un sfert din absolventele noastre au contracte de muncă de însoţitori de bord şi zilnic semnăm noi recomandări pentru tinerele care sunt admise la angajare la diferite companii de aviaţie.

    Numărul mare de însoţitori de bord cu atestat recunoscut în U.E., absolvenţi ai UniversiFLY, a generat, la începutul acestui an, un număr foarte mare de evenimente de selecţie în vederea angajării, organizate în România de către companii de aviaţie, la Bucureşti, Iaşi şi Cluj Napoca.

    Astfel, numai în cursul lunii ianuarie 2016, au anunţat asemenea evenimente companiile de aviaţie BLUE AIR, WIZZ AIR, RYANAIR (Irlanda), PRIMERA (Islanda), ETIHAD AIRWAYS, QATAR, EMIRATES.

     

  • Meseria unde cererea depăşeşte oferta. 80% dintre absolvenţi sunt angajaţi direct, iar salariul începe de la 1000 EURO

    Visaţi să ajungeţi pilot, sau însoţitor de zbor? Acum ar putea fi momentul. Marile companii aeriene se dezvoltă şi este nevoie de personal navigant, scrie stirileprotv.ro

    De pildă, din ultima serie de stewardese, a ”Şcolii Superioare de Aviatie Civila”, au fost angajate aproape toate absolventele. Între timp, Aeroclubul României a anunţat startul înscrierilor la cursuri gratuite pentru cei care vor să se iniţieze în domeniu. Sunt acceptaţi tineri care au între 18 şi 23 de ani. Doar 20 dintre cei înscrişi vor trece de examenul teoretic şi vor continua cursul practic care poate dura 3 ani.

    Apoi daca este interesat, pilotul se poate perfecţiona ca să îşi obţină licenţa pentru a zbura pentru companii mari, de linie.

    Citiţi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Doi antreprenori români îşi vând pe tot globul, produsele create într-un atelier din sudul Bucureştiului

    “Noi suntem abia la început de drum, nu ca firmele despre care scrieţi în Business Magazin“, spune, cu o uşoară ezitare, Dragoş Motica, un tânăr designer, asociat în afacerea Ubikubi cu Robert Savu, care adaugă că „toată lumea a început de undeva“, făcând referire la afacerile cu rulaje de milioane sau miliarde de euro care sunt adeseori prezente în paginile Business Magazin. Obiectele create şi produse de cei doi antreprenori, în atelierul de producţie aflat la o aruncătură de băţ de complexul rezidenţial Asmita Gardens, s-au vândut, în anul în care a pornit afacerea la drum, pe aproape toate continentele.

    Vânzările au ajuns la 50.000 de euro, o sumă mică în comparaţie cu rulajele multinaţionalelor, dar paşii mici pe care îi fac cei doi antreprenori sunt condiţionaţi de doi factori importanţi. Pe de o parte, lipsa de resurse financiare – pentru a ajunge la vânzări de 50.000 de euro, Savu şi Motica au finanţat activitatea firmei cu o sumă dublă. Pe de altă parte, obiectele cu design minimalist sunt rezultatul faptului că au rămas prea puţine fabrici funcţionale cu care antreprenorii pot colabora, iar lipsa utilajelor sofisticate reduce drastic paleta de produse care pot fi trecute de pe planşa de desen a designerului în formă fizică.

    Ubikubi a fost înfiinţată anul trecut, dar povestea, de la stadiul de idee şi nume, a început mai demult. „Din păcate nu am avut cum să o punem în practică“, povesteşte Robert Savu, manager de producţie al firmei şi fondator. „Eu vin dintr-o zonă tehnică, inginerească, sunt absolvent de electronică şi telecomunicaţii.“ După teminarea facultăţii, a ales calea antreprenoriatului, iniţial cu un atelier de producţie publicitară, zonă în care a activat vreme de câţiva ani, iar apoi a pus bazele unei alte firme, de producţie de mobilier, Ekero. La momentul în care a început activitatea Ekero, povesteşte el, descoperise o oportunitate, lucrul cu un material care nu era folosit la acea vreme, un mineral produs de DuPont din care se pot realiza obiecte de mobilier în orice formă şi culoare, de la lavoare şi căzi de baie până la scaune şi recepţii de firmă sau birouri.

    „Poţi să faci un obiect monolitic de orice dimensiune şi să nu vezi nicio îmbinare“, explică Savu, care completează că acum sunt mai multe firme concurente pe piaţă. Ekero a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 0,5 milioane de euro, cu 15 angajaţi, iar Savu precizează că au fost şi perioade mai bune. Clienţii pentru Ekero sunt în general arhitecţi, care propun clienţilor tot felul de obiecte „mai altfel“ – de la cele mici, casnice, de pildă lavoare, până la mobilierul urban din cadrul clădirilor Petrom City, unde recepţia de la intrare are 45 de metri liniari.

    Prin intermediul Ekero, Robert Savu l-a cunoscut pe Dragoş Motica, absolvent al Facultăţii de Arte din Timişoara, cu care a colaborat de câteva ori şi au ajuns la concluzia că pot încerca să dezvolte o afacere pe o nişă neexploatată, cea a designului de obiect. Acesta este însă un segment bine definit în alte ţări şi, prin urmare, există şi o piaţă. „Asocierea dintre noi a apărut şi pentru că eram pe aceeaşi lungime de undă raportat la ce credem noi că trebuie să fie în zona obiectelor de design. Ne dorim să ajungem să avem în portofoliu orice fel de obiecte, de la accesorii de bucătărie până la obiecte de mobilier“, spune Dragoş Motica.

    El adaugă că în Europa sunt o mulţime de companii a căror activitate este axată pe creativitate, pe lansarea de lucruri noi, foarte simple, scoase rapid pe piaţă şi care nu se vând pe canale tradiţionale. De aceea, în alte ţări există chiar şi magazine specializate în obiecte de design, de pildă de la meşteşugari, şi, „pentru că nu există astfel de magazine pe piaţa din România, ne-am îndreptat spre piaţa externă, unde vindem 95% din ceea ce facem“, afirmă Motica. Cel mai mult au vândut în Germania şi Anglia, dar cei doi antreprenori spun că şi-au trimis obiectele în Hong Kong, insulele Caiman, până în SUA şi emiratele arabe. „Nu înseamnă că vindem foarte mult, dar există cerere. Livrăm, cu greutăţi mari uneori, spre pieţe ca Hong Kong“, spune Robert Savu. Vânzările se fac online, iar Dragoş Motica spune că produsele Ubikubi nici nu şi-ar găsi locul în magazinele cu rulaje mari, în care „intră tirul, iese tirul“.

    Unul din cele 17 produse din portofoliul firmei, „Lampa /“, a primit un premiu, iar firma românească a intrat în vizorul publicaţiilor de profil, imaginile şi poveştile produselor făcând înconjurul Pământului. De acolo au apărut şi clienţii. „Am reuşit să ieşim în lume, dar mai sunt mulţi paşi de făcut, încă susţinem afacerea“, spune Robert Savu, care apreciază că spre finalul anului viitor vânzările Ubikubi ar putea ajunge la 100.000 de euro, rulaj la care firma ar ajunge la break-even.

  • Manager de hub cibernetic

    Cu douăzeci de ani în urmă, Ken Xie, un specialist în securitate, şi-a dat seama de limitările serviciilor de firewall instalate pe cele mai multe calculatoare şi servere şi a pornit NetScreen, iar în 2000 a pus la punct compania care a lansat pe piaţă Unified Threat Management (UTM), care a pus şi bazele unei industrii al cărei lider încă este, urmată fiind de Cisco şi de Check Point.

    Ken şi Michael Xie, fondatorii Fortinet, au avut o extindere rapidă şi au ajuns la Bucureşti cu produsele lor câţiva ani mai târziu, prin intermediul unor companii de distribuţie, una dintre acestea fiind condusă de Adrian Danciu, un absolvent de ASE cu experienţă de peste 12 ani în piaţa de securitate. În 2005, Danciu a introdus Fortinet pe piaţa din România şi a dezvoltat apoi prezenţa companiei în Balcani şi în regiunea adriatică, ocupând de-a lungul anilor diverse poziţii de vânzări şi roluri de management, fiind în prezent responsabil de gestionarea şi dezvoltarea afacerilor Fortinet în Europa de Sud-Est.

    „Am început distribuţia în România în ianuarie 2005 şi, ulterior, am început să creştem foarte repede. Fortinet era reprezentată aici prin parteneri, asta însemnând distribuitori şi integratori. Văzând că distribuţia merge foarte bine în România, am decis să ne extindem şi în ţările din fosta Iugoslavie, în Balcani şi în alte ţări din regiune.”

    Când Fortinet a decis să deschidă o reprezentanţă în România, Adrian Danciu a fost persoana cea mai potrivită pentru acest demers. „În 2010, compania a decis să deschidă un birou propriu în România; fiind probabil mulţumiţi de ce am făcut cu distribuţia mi‑au făcut o propunere, pe care am acceptat-o. Provocarea a fost aceea de a dezvolta businessul Fortinet mai departe, dar din perspectiva producătorului, nu a distribuitorului. Biroul din România a ajuns astăzi să gestioneze nu numai afacerile din România, ci şi pe cele din Europa de Sud-Est. România merge extraordinar de bine, poate pentru că este şi cea mai mare piaţă din regiune, atât ca întindere geografică, dar şi ca număr de locuitori. Businessul aici este foarte bun.”

    Fortinet creşte mai repede decât piaţa de securitate în general, spune CEO-ul companiei, iar acest lucru înseamnă şi o creştere constantă a numărului de clienţi: „Piaţa de securitate creşte la nivel global cu sub 10% pe an, iar Fortinet menţine o creştere anualăde 25-30%, ceea ce înseamnă că permanent câştigăm din cota de piaţă a competitorilor. Pentru trimestrul III al acestui an, spre exemplu, creşterea noastră a fost de 35%, iar asta ne ajută să evoluăm foarte repede”.

    Creşterile înregistrate de Fortinet ar putea poziţiona România în zona pieţelor emergente. Danciu explică însă că doar creşterea este una specifică pieţelor emergente, România fiind o piaţă maturizată în ultimii ani. Este vorba însă şi despre piaţă, care creşte şi dezvoltă ameninţări din ce în ce mai complexe.

    Iniţial era vorba despre atacuri care veneau doar pe calculator, însă ele pot veni acum pe smarpthone‑uri, pe televizoare inteligente sau pe frigidere conectate la internet, iar Internet of Things creşte gradul de risc şi ridică noi provocări pentru companiile de securitate cibernetică. „Deşi se tot vorbeşte de foarte mult timp care ar fi cea mai mare ameninţare la nivelul securităţii unei companii, până la urmă e vorba tot de oameni. Pare ciudat, dar e adevărat; orice tehnologie ai avea, oricât de bună, factorul uman reprezintă un pericol destul de mare. Dacă în viitor personalul companiilor şi utilizatorii nu vor avea parte de traininguri, nu vor fi pregătiţi pentru a fi chiar ei prima linie de apărare, atunci vom vedea din ce în ce mai multe atacuri răsunătoare”, spune Adrian Danciu.

  • ANIS previzionează o creştere de 11% pentru industria de software şi servicii IT în următorii trei ani

    Estimarea de creştere a cifrei de afaceri pentru industria de software şi servicii IT este de 11% pentru următorii 3 ani, potrivit ANIS (Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii).
    În condiţiile în care cifra de afaceri a industriei este generată în continuare în mare parte de zona de servicii, estimările ANIS arată că rata medie de creştere ar putea depăşi 20%, cu suficiente resurse disponibile. Principalul factor care blochează dezvoltarea mai rapidă a industriei româneşti de software este disponibilitatea resurselor umane; numărul absolvenţilor de la specializările cu profil tehnic este prea mic în comparaţie cu cererea de pe piaţă, iar competenţele lor sunt limitate la ceea ce pot asimila în timpul cursurilor universitare.

    „Companiile anunţă constant intenţii de angajare pentru perioade scurte spre medii (1-3 ani); dacă luăm în considerare doar aceste anunţuri publice, estimările pentru anul viitor, de exemplu, depăşesc 5.000 de noi poziţii deschise, doar în companiile mari. Foarte probabil ca numărul final să se apropie de 9.000-10.000.” spune Valerica Dragomir, director executiv ANIS. Numărul anual de absolvenţi de la specializările tehnice nu depăşeşte 7.000, cu o rată de absorbţie pe piaţa muncii de 100%. În aceste condiţii, sistemul de educaţie superioară tehnică nu este în măsură să acopere cererea, iar companiile compensează prin atragerea de angajaţi cu calificări diferite şi complementare cu cele tehnice.

    Modalităţile prin care industria încearcă să compenseze decalajul între cerere şi oferta sunt dintre cele mai variate – de la programe de stagii, la burse, programe de pregătire interne, şcoli de vară, evenimente şi competiţii de codare, precum şi programe de training de durată scurtă care au ca obiectiv să pregătească angajaţi pentru poziţii entry-level.

    Pentru a veni în întâmpinarea preocupărilor companiilor, discuţiile din interiorul ANIS au în vederea implicarea asociaţiei în mai multe tipuri de iniţiative – iniţierea de programe de recalificare de durată scurtă şi medie, implicarea în definirea de programe de educaţie formală superioară de scurtă durată şi, nu în ultimul rând, susţinerea creşterii cifrelor de şcolarizare la specializările tehnice.