BusinessMagazin

Tag: zacamant

  • Beny Steinmetz: un scandal de corupţie de 12 milioane de dolari

    Ambele percheziţii au loc în dosarul în care Steinmetz este acuzat de actualul guvern din Guineea că a dat mită de 12 milioane de dolari fostului guvern spre a obţine licenţa de exploatare a zăcământului de minereu de fier de la Simandou, cel mai mare de acest fel din ţară şi unul dintre cele mai mari din lume, cu o valoare estimată la 50 de miliarde de dolari.

    Guvernul din Guineea încearcă astfel să justifice legal revocarea licenţei de exploatare minieră acordate în 2008 de fostul guvern pentru BSG Resources, firma lui Steinmetz, care deţine 49% din societatea mixtă ce deţine dreptul de a exploata jumătate din zăcământul de la Simandou. Firma braziliană Vale controlează restul de 51% din societate, în timp ce pentru cealaltă jumătate a zăcământului, licenţa de exploatare este deţinută de companiile miniere Rio Tinto şi Aluminum Corp. of China Ltd. (ACH).

    Israelianul s-a apărat până acum plasând în diverse publicaţii destinate cu precădere investitorilor în minerit acuzaţia că totul nu e decât o campanie de denigrare a sa, finanţată de George Soros şi de ONG-urile sale ecologiste şi de apărare a drepturilor omului, în primul rând Global Witness, care consiliază guvernul din Guineea. Bloomberg a citat acuzaţiile de luare de mită la adresa lui Steinmetz dintr-un raport pregătit de DLA Piper, firmă de avocatură angajată de guvernul din Guineea la recomandarea lui George Soros.

    BSG Resources deţine şi 16% din acţiunile Gabriel Resources, acţionarul majoritar al Roţia Montană Gold Corporation. Averea lui Steinmetz, cel mai bogat om din Israel, este estimată de Bloomberg la 7,4 mld. dolari şi a crescut în principal de pe urma comerţului cu diamante.

  • Surpriză: Italia are şansa să devină ar treilea mare producător de petrol al Europei. “E un zăcământ gigant, potenţialul este uriaş”

     Basilicata, o provincie muntoasă şi puţin populată din arcul cizmei italiene, are rezerve de ţiţei de peste 1 miliard de barili, iar grupul italian Eni şi Total din Franţa intenţionează să dubleze cantitatea extrasă în regiune şi să majoreze producţia de petrol a Italiei la aproape 200.000 de barili pe zi, relatează Bloomberg.

    Italia ar deveni astfel al treilea mare producător de petrol din Europa, după Marea Britanie şi Norvegia.

    De la începerea producţiei în anii ’90, dezvoltarea exploatărilor din Basilicata a fost împiedicată de campanii ecologiste şi birocraţie, dar aceste impedimente sunt eliminate întrucât prioritatea guvernului este relansarea economiei aflată în scădere în ultimele şase trimestre, potrivit analiştilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Steinmetz, investitor la Roşia Montană, riscă să fie înlăturat dintr-un proiect uriaş în Guineea

     O investigaţie derulată de Departamentul Justiţiei din SUA şi autorităţile din Guineea a condus la arestarea a doi directori executivi detaşaţi în statul african de la BSG Resources, companie deţinută de Beny Steinmetz, şi la reţinerea unui cetăţean francez, care va fi judecat în New York, transmite Bloomberg.

    Ancheta se referă la modalitatea în care BSG Resources (BSGR) a obţinut drepturile asupra proiectului minier de la Simandou, Guineea, deţinute împreună cu gigantul brazilian Vale.

    Zăcământul de minereu de fier situat în sud-estul Guineei conţine resurse cu o valoare de 50 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul Cupru Min, calculat doar cu active şi investiţii estimate fără evaluator, nefiind luată în considerare şi valoarea zăcământului

    Pentru stabilirea preţului de pornire la licitaţie a fost aplicată metoda activului net corectat, în care bunurile necesare exploatării sunt evaluate diferit de activele considerate fără valoare, şi a cash-flow, respectiv a fluxului de numerar, în condiţiile în care compania, care deţine exploatarea Roşia Poieni unde sunt concentrate 60% din rezervele de cupru ale României şi care a intrat pe profit în ultimii doi ani, a fost tratată de stat ca fiind în stare de faliment şi criză de lichidităţi.

    “Preţul de vânzare a fost determinat prin raport de evaluare întocmit în conformitate cu standardele ANEVAR (Asociaţia Naţională a Evaluatorilor din România-n.r.), pe baza aplicării metodei activului net corectat şi a cash-flow. În evaluare nu a fost luată în considerare valoarea zăcământului, ci valoarea activelor societăţii şi cantităţile de minereu cuprifer estimate a fi exploatate în condiţiile efectuării investiţiilor tehnologice şi de mediu preliminate de către conducerea societăţii prin intermediul unui plan de afaceri”, se arată într-un document oficial obţinut de MEDIAFAX.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Un zăcământ petrolier estimat la 1 miliard euro intră în exploatare în acest an

    Prospecţiunile geologice au fost făcute de compania Universal Premium, cu o finanţare asigurată de Universal Premium Fund, care are ca investitori companii petroliere din România, Belgia, Olanda, Luxemburg şi Elveţia.

    Prezent miercuri la Arad, preşedintele Universal Premium Fund, Ioan Teodor Voştinaru, a declarat corespondentului MEDIAFAX că în zona oraşului Pâncota au fost instalate, în ultimii ani, şapte sonde, iar cercetările geologice au confirmat existenţa unui important zăcământ de petrol şi gaze naturale, care se află la adâncime cuprinsă între 450 şi 2.100 de metri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Descoperire în Marea Neagră: Zăcământ de gaze naturale echivalent cu de 3-6 ori consumul anual al României

    Acţiunile OMV sunt în urcare puternică pe bursa de la Viena, cu aproximativ 4,5%.

    Operaţiunile de foraj derulate de cele două companii în Marea Neagră au început la sfârşitul anului 2011 şi sunt pe cale să fie finalizate, se arată într-un comunicat transmis miercuri de OMV Petrom.

    Zăcământul a fost descoperit în urma forării puţului Domino-1 de către ExxonMobil, prima operaţiune la mare adâncime în largul ţărmului românesc, cu o adâncile de peste 3.000 de metri. Domino-1 este amplasat în Blocul Neptun, la 170 de kilometri de ţărm, în ape cu o adâncime de aproximativ 930 de metri, se spune în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lovitura de imagine pentru Petrom, inainte de inceperea subscrierii actiunilor

    Zacamantul, descoperit in Oltenia, a rezultat din forari la
    3.600 m adancime, testata la un debit maxim de circa 3.100 de
    barili de echivalent petrol pe zi. “Rezultatele confirma
    potentialul zacamantului si asteptarile noastre in ceea ce priveste
    regiunea Olteniei, unde am concentrat investitii mari”, a declarat
    Johann Pleininger, membru al directoratului Petrom.

    In ce priveste oferta de actiuni la bursa, statul a stabilit un
    pret maxim de 0,46 lei (comparativ cu pretul de la bursa de joi de
    0,40 lei), valoarea maxima a ofertei fiind de circa 610 milioane de
    euro, din care investitorii mari au partea leului, respectiv 85%.
    “Credem ca pretul final de subscriere va fi la un discount de
    20-25% fata de pretul maxim de subscriere”, a estimat Raluca
    Ungureanu, analist in cadrul BCR.

    Investitorii trebuie sa subscrie cel putin 3.000 de actiuni pentru
    ca oferta sa fie declarata reusita.

  • Petrom mai cumpara un zacamant in Kazahstan

    Obiectul tranzatiei a fost compania Korned LLP din Kazahstan,
    care detine in proportie de 100% drepturile asupra licentei de
    explorare inclusiv asupra zacamantului nedezvoltat Kultuk,
    localizat onshore in Bazinul Pre-Caspic, la 34 km nord-vest fata de
    zacamantul Petrom de la Komsomolskoe.

    Conform comunicatului companiei, acordul de vanzare – cumparare
    a fost semnat pe 29 octombrie 2009, iar finalizarea tranzactiei a
    avut loc pe 31 decembrie 2009, dupa obtinerea unor diverse aprobari
    din partea autoritatilor din domeniu din Kazahstan. Vanzatorul și
    cumparatorul au fost de acord ca pretul tranzactiei sa ramana
    confidentiale, dar datele indicate de Petrom arata ca “aceasta
    achizitie nu este substantiala, situandu-se sub pragul de 10% din
    valoarea totala a activelor OMV Petrom SA”, estimate la aproximativ
    6 miliarde de euro. Johann Pleininger, Membru al Directoratului
    Petrom, responsabil pentru activitatile de Explorare si Productie,
    a declarat ca aceasta achizitie face parte din strategia companiei
    de a adauga proiecte de explorare si productie in trei bazine
    geologice selectate din vestul Kazahstanului, din apropierea
    punctelor de productie deja existente.

    Zacamantul Kultuk a fost descoperit in anii 80 si nu a fost
    dezvoltat de atunci. La fel ca zacamantul Komsomolskoe, acesta este
    localizat in zona de tranzitie onshore-offshore, dificila din punct
    de vedere tehnic si de mediu, care este inundata sezonier de Marea
    Caspica. Studiile tehnice indica faptul ca zacamantul Kultuk poate
    fi conectat la zacamantul Komsomolskoe si poate astfel beneficia de
    instalatiile si infrastructura existenta. Sinergiile tehnice si
    operationale ar trebui sa duca la costuri reduse de productie
    pentru ambele zacaminte comparat cu dezvoltarea acestora in mod
    individual. Petrom planuieste investitii in zacamantul Kultuk,
    incluzand o noua achizitie seismica 3D, sonde aditionale si teste
    de productie in urmatorii 2-3 ani pentru a confirma marimea si
    fezabilitatea dezvoltarii zacamantului.

    Noua achizitie va consolida pozitia Petrom in Kazahstan.
    Productia Petrom a fost in scadere cu 4% in prima parte a lui 2009,
    dar si-a revenit usor in al doilea trimestru, cand compania a
    inceput productia pe Komsomolskoe, cu rezerve de circa 34 de
    milioane de barili. Petrom va fi obligat sa cedeze statului kazah
    20% din productie, la un pret agreat de cele doua parti, mai mic
    decat pretul pietei. Din rezervele estimate, aproape doua treimi nu
    vor putea fi deocamdata extrase din cauza costurilor ridicate sau a
    lipsei de tehnologie. Concret, din rezervele de 34 de milioane de
    barili, Petrom va scoate circa 12 milioane de barili. La un pret al
    petrolului de 70 de dolari pe baril, Petrom ar putea scoate petrol
    in valoare de 700 de milioane de dolari.

    Odata cu inceperea extractiei la Komsomolskoe, Petrom va ajunge
    la o productie de 20.000 de barili pe zi in Kazahstan, din care
    jumatate vor proveni din zacamantul Komsomolskoe, iar restul din
    alte zacaminte pe care compania le are acolo. Lucrarile de
    productie la Komsomolskoe ar putea dura intre 10 si 15 ani.
    “Productia din zacamantul Komsomolskoe va duce la cresterea cu 10%
    a productiei totale de titei a Petrom. Din 2005 si pana in prezent
    am investit 330 de milioane de euro in Kazahstan, inclusiv pentru
    dezvoltarea zacamantului Komsomolskoe, unde investitiile s-au
    ridicat la 180 de milioane de euro”, spune Johann Pleininger.

    Petrom are circa 400 de anagajati in Kazahstan si mai sunt
    necesari inca 50 de salariati odata cu intrarea in productie a
    Komsomolskoe, majoritatea fiind localnici. Investitiile prevazute
    pentru dezvoltarea perimetrelor din Kazahstan se ridica la circa
    50-60 de milioane de euro.