Undeva in spatiu, intr-un univers pe cat de vast, pe atat de
misterios, exista de secole intregi o forta aparent insignifianta,
capabila in realitate sa dezlantuie puteri nebanuite. Mesageri ai
pacii si justitiei, ei sunt soldatii Green Lantern, Protectorii
Universului. O fratie de razboinici dedicati mentinerii ordinii
intergalactice, in care fiecare membru Green Lantern este inzestrat
cu cate un inel verde, menit a-i garanta superputeri.
Cand noul inamic, Parallax, ameninta sa distruga echilibrul puterii
din univers, atat destinul lor, cat si cel al Pamantului depind de
cel mai nou recrut, primul om selectat vreodata sa faca parte din
randurile lor. Un pilot exceptional, Hal Jordan (Ryan Reynolds)
este totodata un tanar imatur, care daca va putea sa isi invinga
temerile si sa isi demonstreze abilitatile, va reusi nu doar sa il
invinga pe Parallax, dar sa si devina unul dintre cei mai mari
razboinici Green Lantern. Si, nu in ultimul rand, sa castige inima
femeii pe care o iubeste, Carol (Blake Lively).
Un film Warner Bros., distribuit in Romania de MediaPro
Distribution, “Green Lantern 3D” ruleaza din 29 iunie la
cinematografele Hollywood Multiplex (Bucuresti si Oradea),
CinemaPRO, Movieplex, The Light Cinema, Cityplex (Bucuresti,
Constanta si Brasov), Odeon Cineplex (Cluj), Cinema Florin Piersic
(Cluj), Patria (Craiova), Centrul Cultural Eugen Ionescu (Slatina),
Grand Mall Cinema (Satu Mare), Phoenix (Pascani) si reteaua Cinema
City (Sun Plaza, Cotroceni, Arad, Bacau, Baia Mare, Braila, Cluj,
Iasi, Pitesti, Timisoara).
Ai sosit la inceput de ianuarie in desertul Nevada la Consumer
Electronics Show 2011 din Las Vegas? Inarmeaza-te cu rabdare,
inghite vitamine si ia-ti pantofi comozi. Vei fi supus unor probe
fizice de tip “Survivor”: cozi de cel putin o ora ca sa intri la
conferinte de presa, cozi asemanatoare la taxi, zeci de kilometri
parcursi prin standurile spectaculoase, imbranceli pentru ca vedeta
rap 50 Cent da autografe promovand niste casti de lux, plus fluvii
de chinezi preocupati, din calea carora e bine sa te feresti,
fiindca nu considera nimic anormal in a te inghesui unul in
altul.
Afisele discrete, dar ferme de la scarile rulante cu “Nu
imprastiati, va rugam, germeni!” (altfel spus, “Va rugam, nu
scuipati pe jos!”) iti indica perfect locul in care ai ajuns: un
Babilon al natiilor, cu obiceiuri diferite, dar cu o singura
preocupare obsedanta: gadgeturile care vor aparea in magazine in
acest an, plus conceptele care prefigureaza spre ce se indreapta
civilizatia digitala.
Consumer Electronics Show (CES), cel mai mare targ de profil din
lume, este locul perfect pentru a-i intalni pe multi dintre sefii
marilor corporatii tehnologice, de la Microsoft la Panasonic, de la
Verizon la Samsung sau LG. Acesti zei ai viitorului urca pe scena,
sustin adevarate show-uri (nu e neobisnuit ca un CEO de top sa
joace frivolul AngryBirds in fata a mii de ziaristi doar pentru a
demonstra capacitatile produselor proprii) si afiseaza grafice
neaparat optimiste pe ecrane uriase.
Cum fascinatia omenirii pentru noile “jucarii” ale secolului XXI
si pentru universurile virtuale pe care le ofera acestea a fost
destul de putin afectata de criza ultimilor ani, nu mai e o
surpriza pentru nimeni ca la acest conclav al gadgeturilor sa apara
si lideri din alte domenii, precum industria auto sau cea de filme.
Totul e o sinergie imensa. “Ma ajuti sa vand, te ajut sa vinzi”
este mai mult ca niciodata dictonul la moda la CES, rar rostit, dar
subinteles.
Un exemplu al convergentelor in economia care va sa vina:
inainte de deschiderea oficiala a CES 2011, Paul Otellini (foto),
directorul executiv al celui mai mare producator de cipuri din
lume, Intel, a tinut o prezentare depre viitorul computingului, in
cursul careia l-a invitat alaturi de el pe Kevin Tsujihara,
presedintele Warner Bros. Home Entertaiment Group. Stim ca este
imposibil astazi sa faci filme fara ajutorul supercomputerelor,
daca vrei sa spargi piata la incasari. Dar nu aceasta este neaparat
explicatia pentru care regele cipurilor si-a dat mana cu regele
viselor pe celuloid. Industria cinematografica pierde sute de
milioane de dolari pe an, daca nu miliarde, din cauza pirateriei si
a faptului ca nu a gasit pana acum calea ca filmele sa poata fi
vizionate acasa, la calitate high definition, in papuci, exact in
momentul cand publicul vrea cel mai mult sa le consume, adica
imediat dupa ce au fost lansate.
Paul Otellini a venit cu solutia: Intel Insider, o tehnologie
inglobata in a doua generatie de procesoare Intel Core (Sandy
Bridge). Schimbarea pe care o va aduce aceasta realizare a
industriei de divertisment promite sa fie uriasa: incepind din
acest an, noile filme vor putea fi descarcate pe computer, via
internet, in format 1080p HD, concomitent cu sosirea lor in salile
de cinema, de pe site-uri care ofera astfel de posibilitati, cum ar
fi CinemaNow al Best Buy.
Intel a dat asigurari marilor case de filme ca solutia sa are
asemenea setari de securitate, incat elimina orice posibilitate de
piratare. De asemenea, utilizatorii Intel Insider vor putea incarca
pe calculatoarele proprii (in variantele cumparare sau inchiriere)
filmele inca nelansate, dar pe care nu le vor putea viziona
datorita unor setari de siguranta decat in momentul cand
producatorul isi da acordul (minunata metoda de a aduna cash in
avans, nu?).
Intr-o sambata dimineata devreme, acum cateva saptamani, in locuinta sa din Los Angeles, Barry M. Meyer a scos o foaie de hartie din fax, a tras aer in piept si a ridicat-o spre lumina unei ferestre din apropiere. Suma de pe foaie era uluitoare: 66 de milioane de dolari si ceva.
Incasarile din prima zi pentru “Cavalerul negru” din seria Batman tocmai stabilisera un record. Si din nenumarate motive – inclusiv minunata interpretare a personajului Joker de catre regretatul Heath Ledger – filmul inca umple salile cu un ritm care l-ar putea plasa imediat dupa “Titanic” pe lista celor mai rentabile filme ale tuturor timpurilor.
Meyer este presedintele Warner Bros., studiourile hollywoodiene din spatele “Cavalerului negru”, iar filmul si-a avut debutul intr-un moment de cotitura pentru Time Warner, compania care detine studiourile. Dupa ce Jeffrey L. Bewkes a preluat in ianuarie functia de director executiv al Time Warner, politica s-a schimbat – prioritatea va fi de aici inainte ceea ce se numeste creare de continut (filme si show-uri de televiziune), iar aceasta se va corela cu simplificarea structurii devenite prea ramificate a grupului, dupa doua decenii de fuziuni. Divizia Warner Bros., bijuteria coroanei, ar urma sa ajunga astfel din nou mai aproape de privirile Wall Street-ului.
Time Warner, initial rezultatul contopirii dintre vechiul studio Warner si imperiul de reviste Time Inc., a crescut si include acum Turner Broadcasting, America Online, o companie de cablu si canale cu greutate, ca HBO. Unor analisti le-a venit greu sa mai judece acest Goliat, pe masura ce grupul a crescut si a devenit cea mai mare companie de media din lume.
La fel, se pare, le-a fost si unora dintre sefii companiei. “Intotdeauna a fost frustrant ca, oricat de bine ne-am descurca, nu e decat o picatura intr-un ocean”, spune Meyer despre contributia Warner la venitul total al Time Warner. “Glumim spunand ca putem sa avem cel mai grozav an din istorie, dar daca AOL rateaza cu o zecime de punct targetul de publicitate, acela va fi titlul din ziare.”
Mai buna sau mai rea, performanta Warner va fi mult mai evidenta in anii urmatori, pentru ca zilele in care Time Warner avea de toate pentru toate canalele media au apus. Deocamdata, Bewkes axeaza viitorul companiei pe trei mari furnizori de continut: Warner Bros., Turner Broadcasting (care include posturile TNT, TBS si CNN) si HBO. De asemenea, poarta discutii interne privind achizitii in industria filmului si in televiziune. In rest insa, cuvantul de ordine este restrangere. Operatiunile de cablu ale Time Warner se despart de restul companiei, golind de continut notiunea de corporatie media, asa cum era ea odinioara cunoscuta, raspandita de consultantii de afaceri si specialistii in fuziuni, cum ca distributia si continutul ar trebui sa se afle sub acelasi acoperis.
Bewkes urmareste, de asemenea, sa vanda AOL sau, mai probabil, sa gaseasca un partener ca Yahoo! sau Microsoft care sa il preia, lasand Time Warner cu un procent mic in cadrul companiei online.
E mai putin clar cum divizia Time Inc, care editeaza reviste ca Time, People, In Style, Fortune si Sports Illustrated, se va plia pe strategia lui Bewkes. Conform unor surse din interiorul Time Warner, e probabil ca divizia de publishing sa fie redusa la doar cateva dintre cele mai profitabile titluri. Unii analisti prezic ca Time Warner va incerca sa vanda cu totul aceasta divizie, dar numai daca se imbunatatesc conditiile de piata.
Ceea ce este clar e faptul ca Bewkes isi leaga soarta de companii care sunt colosi de necombatut in industriile lor si cu branduri de talie globala. Ele reprezinta de asemenea antiteza ideii conform careia crearea de continut de catre grupurile media pentru mase este depasita si ca de fapt cultura populara s-a spart in nise si continut generat de catre utilizatori, de genul clipurilor video cu buldogi pe skateboarduri.
Pregatiti-va deci, spune Bewkes, pentru ceva spectaculos la nivel mondial. “In lume, consumul de produse de divertisment creste rapid”, precizeaza el. “Intrebarea este cum le oferi – dar si cum esti platit pentru ele?”Trioul la care Bewkes tine cel mai mult se confrunta cu probleme distincte: HBO este sub presiunea constanta de a ramane un formator de gusturi culturale si de a gasi noi resurse pentru a inlocui hituri precum “Clanul Soprano” si “Sex and the City”, in timp ce compania de cablu Turner Broadcasting e inca vulnerabila la fluctuatiile pietei de publicitate si la cele ale gusturilor publicului, care urmareste din ce in ce mai mult productii video online. La randul sau, Warner trebuie sa produca filme si show-uri de televiziune intr-un moment in care e mai greu – desi nu imposibil (vezi “Cavalerul negru”) – sa atragi audiente mari. Aceasta situatie este inrautatita de faptul ca motorul de crestere al industriei – vanzarile de DVD-uri – a incetinit pana aproape de stagnare. (Sefii de la Warner se grabesc sa scoata in evidenta ca vanzarile de DVD-uri nu au luat-o totusi la vale, asa cum prezisesera unii analisti.)
