BusinessMagazin

Tag: vot

  • Peste 200.000 de români au votat în străinătate, până în prezent

    În a doua zi a votului în Diaspora au votat, până la ora transmiterii acestei ştiri, 200.317 de români la secţiile deschise în străinătate, iar 17.503 sunt votanţi prin corespondenţă, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit BEC.

    Până sâmbătă, la ora transmiterii ştirii, un număr de 200.317 de români au votat la secţiile organizate în străinătate. De asemenea, 17.503 sunt votanţi prin corespondenţă, la turul al doilea al alegerilor.

    În total, până în prezent, au fost 217.820 de votanţi în Diaspora, la urne şi cei care au votat prin corespondenţă.

    În primul tur au fost 25.189 votanţi prin corespondenţă.

    Votul pentru cel de-al doilea tur al alegerilor pentru desemnarea şefului statului a început în străinătate, vineri, 22 noiembrie, la Auckland, în Noua Zeelandă, la ora 01.00, ora României (ora 12.00 ora locală), la secţia de votare nr. 17, cea mai îndepărtată secţie de votare organizată în afara graniţelor României.

    Votul în cadrul celor 838 de secţii organizate în străinătate se desfăşoară pe parcursul a trei zile: vineri, 22 noiembrie 2019, în intervalul orar 12.00 – 21.00, sâmbătă, 23 noiembrie 2019, şi duminică, 24 noiembrie 2019, în intervalul orar 07.00 – 21.00.

  • Ghidul votantului. Cine are drept de vot la alegerile prezidenţiale

    Cetăţenii români care au împlinit 18 ani până în ziua alegerilor, inclusiv, pot vota la prezidenţialele din acest an, dacă nu au restricţii impuse de justiţie. Agenţia MEDIAFAX vă prezintă tot ce trebuie să ştiţi despre cine are dreptul să voteze în ţară şi în străinătate.

    Al doilea tur de scrutin are loc duminică, 24 noiembrie, în intervalul orar 07.00 – 21.00, cu posibilitatea de prelungire până cel mai târziu la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora 21.00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.

    De asemenea, votul în Diaspora se desfăşoară vineri, 22 noiembrie, între orele 12.00 – 21.00, sâmbătă, 23 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00 şi duminică, 24 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00, cu posibilitatea de prelungire până la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la Cetăţenii români care au împlinit 18 ani până în ziua alegerilor, inclusiv, pot vota la prezidenţialele din acest an, dacă nu au restricţii impuse de justiţie. Agenţia MEDIAFAX vă prezintă tot ce trebuie să ştiţi despre cine are dreptul să voteze în ţară şi în străinătate.sediul secţiei de votare la ora 2

    1.00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare.

    În România au fost organizate 18.748 de secţii de votare, iar în străinătate un număr de 835 de secţii.

    Lista celor 18.748 de secţii de votare din ţară poate fi consultată pe site-ul www.roaep.ro la secţiunea Management Electoral/Geografie electorală/Registrul secţiilor de votare. Alegătorii pot afla la ce secţie de votare sunt arondaţi accesând www.registrulelectoral.ro

    În total sunt 835 de secţii de votare din străinătate. Harta privind localizarea acestora poate fi accesată la adresa http://www.mae.ro/maps/4083

    Potrivit legislaţiei în vigoare, au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv.

    Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

    Pot vota persoanele reţinute sau deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă şi persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale. În această situaţie, procedura de exercitare a dreptului de vot este stabilită prin decizie a Biroului Electoral Central.

    Numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este de 18.217.411 cetăţeni, potrivit AEP. De asemenea, numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este de 715.064 de persoane, conform sursei citate.

    În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale sunt candidaţii Klaus Iohannis şi Viorica Dăncilă. Mandatul preşedintelui României este de cinci ani. În urma celui de-al doilea tur de scrutin este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

  • Peste 170.000 de români au votat în străinătate, până sâmbătă, la ora 14.00

    Un număr de 170.272 de români au votat la secţiile organizate în străinătate până sâmbătă, ora 14.00, iar 17.503 sunt votanţi prin corespondenţă, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit BEC. Comparativ, la aceeaşi oră, la primul tur au fost 137.609.

    Până sâmbătă, la ora 14.00, 170.272 de români au votat la secţiile organizate în străinătate pentru cel de-al doilea tur al prezidenţialelor, faţă de 137.609 câţi au votat în primul tur la aceeaşi oră. De asemenea, 17.503 sunt votanţi prin corespondenţă, la turul al doilea al alegerilor.

    În total, până sâmbătă, la ora 14.00, au fost 187.775 de votanţi în Diaspora, la urne şi cei care au votat prin corespondenţă.

    În primul tur al scrutinului prezidenţial au fost 25.189 votanţi prin corespondenţă.

    Cei mai mulţi votanţi, până în prezent, au fost la o secţie din Londra, şi anume 1.455 de votanţi. Multe persoane au votat şi la Chişinău, 1.312 şi respectiv Bruxelles – 1.252. La polul opus, este Ashabat, Turkmenistan, unde a fost un singur votant, iar în Taşkent, Uzbekistan şi Harare, Zimbabwe s-au prezentat la urne două persoane.

    Votul pentru cel de-al doilea tur al alegerilor pentru desemnarea Preşedintelui României a început în străinătate, vineri, 22 noiembrie, la Auckland, în Noua Zeelandă, la ora 01.00, ora României (ora 12.00 ora locală), la secţia de votare nr. 17, cea mai îndepărtată secţie de votare organizată în afara graniţelor României.

    Votul în cadrul celor 838 de secţii organizate în străinătate se desfăşoară pe parcursul a trei zile: vineri, 22 noiembrie 2019, în intervalul orar 12.00 – 21.00, sâmbătă, 23 noiembrie 2019, şi duminică, 24 noiembrie 2019, în intervalul orar 07.00 – 21.00.

  • Peste 103.000 de români au votat în străinătate, până sâmbătă, la ora 10.00

    În a doua zi a votului în Diaspora au votat 103.989 de români la secţiile deschise în străinătate până sâmbătă, ora 10.00, iar 17.503 sunt votanţi prin corespondenţă, la cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit BEC. Comparativ, la aceeaşi oră, la primul tur au fost 88.042.

    Până sâmbătă, la ora 10.00, 103.989 de români au votat la secţiile organizate în străinătate pentru cel de-al doilea tur al prezidenţialelor, faţă de 88.042câţi au votat în primul tur la aceeaşi oră. De asemenea, 17.503 sunt votanţi prin corespondenţă, la turul al doilea al alegerilor.

    În total, până sâmbătă, la ora 10.00, au fost 121.492 de votanţi în Diaspora.

    În primul tur al scrutinului prezidenţial au fost 25.189 votanţi prin corespondenţă.

    Comparativ cu aceeaşi oră a primului tur, la al doilea tur al alegerilor, sunt cu 15.947 mai mulţi români care au votat în străinătate.

    Cei mai mulţi votanţi, până în prezent, au fost la o secţie din Londra, şi anume 978 de votanţi. Multe persoane au votat şi la Chişinău, 820 şi respectiv Bruxelles – 744. La polul opus, este Harare, Zimbabwe, unde a fost tot un singur votant, iar în Addis Abeba, Etiopia şi Luanda, Angola s-au prezentat la urne două persoane.

    Votul pentru cel de-al doilea tur al alegerilor pentru desemnarea Preşedintelui României a început în străinătate, vineri, 22 noiembrie, la Auckland, în Noua Zeelandă, la ora 01.00, ora României (ora 12.00 ora locală), la secţia de votare nr. 17, cea mai îndepărtată secţie de votare organizată în afara graniţelor României.

    Votul în cadrul celor 838 de secţii organizate în străinătate se desfăşoară pe parcursul a trei zile: vineri, 22 noiembrie 2019, în intervalul orar 12.00 – 21.00, sâmbătă, 23 noiembrie 2019, şi duminică, 24 noiembrie 2019, în intervalul orar 07.00 – 21.00.

  • ULTIMA ORĂ! Câţi români au votat până acum în diaspora. Cum sunt cifrele faţă de turul 1

    UPDATE ora 17.00 Peste 42.688 de români din străinătate au votat pe listele suplimentare, până la ora 17.00

    UPDATE ora 16.00 Votul în diaspora este în desfăşurare în toate secţiile din Europa, Africa şi Asia Centrală

    Ministerul de Externe anunţă că votul în străinătate pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale este în desfăşurare în toate secţiile de votare din Europa şi Africa şi Asia Centrală. Cetăţenii români pot vota timp de trei zile.

    „Prima zi a votului în străinătate pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale 2019 este în desfăşurare în toate secţiile de votare din Europa, Africa şi Asia Centrală. La ora 15.00, ora României, erau deschise 761 secţii de votare din cele 835 organizate în străinătate, iar 24.113 cetăţeni români îşi exercitaseră dreptul la vot. Prima zi a votării în străinătate s-a încheiat deja în Noua Zeelandă, Australia, Asia de Est şi Sud-Est şi urmează să înceapă, de la ora 17.00, ora României, în secţiile organizate în America de Sud, SUA şi Canada”, a transmis MAE, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    UPDATE ora 15.00 Peste 24.000 de români au votat în Diaspora până la ora 15.00, cu mai mult de 2000 faţă de primul tur

    Peste 24.000 de români au votat în străinătate pentru cel de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale până la ora 15.00, potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC), cu mai mult de 2.000 faţă de aceeaşi oră în primul tur.

    Până la ora 15.00, 24.003 de români au votat la secţiile organizate în străinătate pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, faţă de 21.948 câţi au votat în primul tur la aceeaşi oră.

    Cea mai mare prezenţă la vot este la o secţie din Chişinău, Republica Moldova. Prezenţă mare este în Londra (Marea Britanie) şi Berna (Elveţia).

    UPDATE ORA 13.00 Peste 2.800 de români au votat în străinătate până la ora 13.00

    Peste 2.800 de români au votat în străinătate pentru cel de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale până la ora 13.00, potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC).

    Astfel, vineri, până la ora 13.00, numărul total al celor care au votat pentru turul al doilea era de 20.321 de alegători, fiind format din cei 17.503 care au votat deja prin corespondenţă şi 2.818 care au votat în secţiile de vot.

    UPDATE ORA 11:05 Peste 500 de români au votat în primele 10 ore de la deschiderea secţiilor de votare din străinătate

    536 de români au votat în primele 10 ore de la deschiderea secţiilor de votare din străinătate pentru cel de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor Biroului Electoral Central (BEC).
     
    Astfel, vineri, până la ora 11.00, numărul total al celor care au votat pentru turul al doilea era de 18.039 de alegători, fiind format din cei 17.503 care au votat deja prin corespondenţă şi 536 care au votat în secţiile de vot.

    UPDATE ORA 10:20 Secţii de votare din 16 ţări au fost deschise pentru cel de-al doilea tur al prezidenţialelor

    Votul pentru cel de-al doilea tur al alegerilor pentru desemnarea Preşedintelui României a început în străinătate, vineri, la Auckland, până la ora transmiterii ştirii fiind deschise secţii de votare din 16 ţări, potrivit Ministerului Afacerilor Externe.

    „Votul pentru cel de-al doilea tur al alegerilor pentru desemnarea Preşedintelui României a început în străinătate, vineri, 22 noiembrie, la Auckland, în Noua Zeelandă, la ora 01.00, ora României (ora 12.00 ora locală), la secţia de votare nr. 17, cea mai îndepărtată secţie de votare organizată în afara graniţelor României. Votul pentru cel de-al doilea tur al alegerilor pentru desemnarea Preşedintelui României a început în străinătate. Următoarele secţii de votare au fost deschise în Australia, Japonia, Coreea de Nord, Coreea de Sud, China, Filipine, Republica Indonezia, Vietnam, Regatul Thailandei, Malaysia, Singapore, Kazahstan, Sri Lanka, India, Pakistan, Turkmenistan”, informează MAE într-un comunicat de presă remis MAE.

    Potrivit sursei citate, la ora 9.00, ora României, votul este în curs de desfăşurare în 24 de secţii de votare organizate în străinătate, iar la ora 10.00, ora României, se va închide prima zi a votării la secţia din Auckland, Noua Zeelandă.

    Votul în cadrul celor 835 de secţii organizate în străinătate se desfăşoară pe parcursul a trei zile: vineri, 22 noiembrie 2019, în intervalul orar 12.00 – 21.00, sâmbătă, 23 noiembrie 2019, şi duminică, 24 noiembrie 2019, în intervalul orar 07.00 – 21.00.

    „MAE reiterează recomandarea adresată cetăţenilor aflaţi în străinătate pe durata alegerilor prezidenţiale de a se prezenta la vot pe durata celor trei zile (vineri, sâmbătă şi duminică) pentru a evita aglomerarea în ultima zi. Cetăţenii români care votează în străinătate pot accesa harta interactivă a secţiilor de votare pe site-ul oficial al MAE: http://www.mae.ro/maps/4083”, se mai arată în comunicatul MAE.

    UPDATE ORA 08:15 Peste 200 de români au votat în primele 7 ore de la deschiderea secţiilor de votare din străinătate

    203 români au votat în primele şapte ore de la deschiderea secţiilor de votare din străinătate pentru cel de al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, potrivit datelor Biroului Electoral Central.

    Astfel, vineri, până la ora 08.00, numărul total al celor care au votat pentru turul al doilea era de 17.706 de alegători, fiind format din cei 17.503 care au votat deja prin corespondenţă şi 203 care au votat în secţiile de vot.

    Românii din străinătate au început să voteze. Prima secţie de votare a fost deschisă în Noua Zeelandă

    Tot vineri noaptea vor fi deschise şase secţii de votare în Australia, în oraşele Sidney, Melbourne, Brisbane, Canberra, Adelaide şi Perth.

    În străinătate au fost organizate 835 de secţii de votare.

    La cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale românii de peste hotare vor vota între 22 şi 24 noiembrie.

    Prin urmare, votul în diaspora se va desfăşura vineri, 22 noiembrie, între orele 12.00 – 21.00, sâmbătă, 23 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00 şi duminică, 24 noiembrie, între orele 7.00 – 21.00.

    Potrivit AEP, numărul total de cetăţeni români cu domiciliul în străinătate care figurează cu drept de vot la acest scrutin este 715.752 de persoane.

    De asemenea, numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare, prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro, este de 33.802 de cetăţeni.

    Ministerul de Externe anunţă că a trimis în străinătate, pentru cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, 4.608.175 de buletine de vot şi 2.866.260 de timbre autocolante cu menţiunea ”VOTAT”. Instituţia precizează că în alegerile în diaspora se vor desfăşura în 835 de secţii.

    Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

  • Dan Barna rămâne în fruntea USR, după votul online al membrilor partidului

    „Avem rezultatul consultării membrilor pentru reconfirmarea poziţiei mele în calitate de lider al USR. A fost o intrebare pe care am pus-o ca urmare al rezultatului alegerilor. Întrebarea pe care am adresat-o e una pe care o cunoaşteti – consideraţi că Dan Barna ar trebui să îşi dea demisia de la şefia USR? Aproape 75%, practic trei sferturi din partid a decis că trebuie să rămân la şefia partidului. 74,4% au răspns nu, 24% au răspuns da. Practic trei sferturi dintre ei au decis să continuăm”, a spus Dan Barna, în cadrul unei conferinţe de presă.

    USR a demarat o consultare, online, a membrilor formaţiunii în vederea reconfirmării lui Dan Barna la şefia partidului, procedură care a durat cinci zile. Demersul a venit în contextul rezultatului USR la alegerile prezidenţiale, unde Dan Barna a ieşit pe locul trei.

  • Dan Barna va cere votul de încredere al membrilor USR

    Liderul USR Dan Barna a decis să ceară un vot de confirmare a încrederii membrilor de partid în zilele următoare, după rezultatul alegerilor prezidenţiale din primul tur, potrivit unui comunicat de presă al formaţiunii.

    „Luni seara a avut loc o discuţie între membrii Comitetului Politic al USR în care s-a făcut o analiză a campaniei electorale şi Dan Barna a abordat subiectul pregătirii partidului în vederea alegerilor locale de anul viitor”, arată reprezentanţii USR, într-un comunicat de presă remis, marţi, MEDIAFAX.

    Liderul USR a explicat că va vea loc online consultarea membrilor partidului.

    „Pentru mine, asumarea rezultatului de la alegeri este să revin la cei care mi-au dat votul lor: membrii USR. Vom organiza o consultare online a tuturor membrilor USR. Aceasta consultare e cu demisia mea pe masă. Vom decide împreună, ca întotdeauna, ca un partid democratic cum mergem mai departe”, a afirmat Dan Barna, potrivit sursei citate.

    El a adăugat că „avem alegerile locale de pregătit, maratonul nostru pentru schimbarea Romaniei va continua. Membrii USR vor decide dacă eu sunt cel potrivit să rămân liderul acestei echipe sau rămân doar un om din pluton şi organizăm iar alegeri şi Congres”.

    Biroul Electoral Central (BEC) a anunţat, luni, rezultate parţiale oficiale, după numărarea a voturilor din 99,9% din secţii, că actualul preşedinte Klaus Iohannis a obţinut 37,49% din voturi, iar Viorica Dăncilă 22,69%. Dan Barna este pe locul al treilea, cu 14,7%.

  • Influencerii de pe Facebook vs. maşinăria de partid. De ce nu au ieşit românii la vot? Principalul contracandidat al USR şi Dan Barna nu a fost Iohannis sau Dăncilă, ci prezenţa la vot

    Rezultatul votului de duminică nu este atât de surprinzător pe cât arată comentariile, postările şi discuţiile din spaţiul public. Rezultatul este cumulul mai multor factori, iar surpriza putea fi anticipată încă dinainte de a fi pusă prima ştampilă.

    Aceasta este prima campanie electorală pentru alegerile prezidenţaile când nu există dezbateri concludente între candidaţi, iar focusul nu este în vreun fel pe planurile concrete cu care prezidenţiabilii vor să convingă românii. Votul de duminică a fost un vot principial, ideologic, raţional, unde candidaţii adevăraţi au fost influencerii din spaţiul online şi maşinăria partidelor în rest.  

    În lipsa dezbaterilor electorale şi a tururilor de forţă de la alegerile trecute, susţinătorii partidelor, atât virtual, pe social media, cât şi în ”realitate”, au devenit candidaţii adevăraţi la prezidenţiale. Campaniile de pe Facebook, discuţiile de pe grupurile de WhatsApp, bârfele de la baruri, au ţinut locul campaniilor clasice în care vedeam candidaţii cum dezbat probleme reale şi platforme palpabile.

    Votul pentru PNL si USR nu a reprezentat atât de mult o validare a candidaţilor si a platformelor electorale, cât un vot anti-PSD. Problema principală pentru USR a fost că în această paradigmă, principalul mesaj cu care a candidat Dan Barna se suprapune cu mesajul actualului preşedinte Klaus Iohannis: destrămarea şi slăbirea PSD-ului.

    Ceea ce mulţi văd drept o surpriză (rezultatul slab al USR, mult sub rezultatul obţinut de partid la alegerile Europarlamentare din mai), pare a fi mai degrabă un vot raţional. Câtă vreme principalul motiv pentru care oamenii au votat Iohannis sau Barna a fost să nu câştige PSD, atunci majoritatea voturilor au fost acordate celui cu şanse mai mari să îndeplinească obiectivul.

    Această mentalitate este o sabie cu două tăişuri. Spre deosebire de mobilizările anterioare la vot, când sondajele arătau o diferenţă semnificativă între candidatul PSD şi următorul clasat, acum toţi analiştii îl dădeau câştigător de departe pe Iohannis.

    În lipsa unor planuri concrete care să convingă electoratul, în lipsa unor platforme care să scoată oamenii din casă şi să îi mobilizeze la vot, mulţi s-au mulţumit că rezultatul este deja stabilit şi au rămas în casă fără să voteze.

    Anul acesta, alegerile prezidenţiale au avut cea mai slabă prezenţă după 1989. În 2014, când preşedintele Iohannis a fost ales pentru primul mandat, în primul tur au votat 54,37% dintre românii înscrişi pe listele electorale. Anul acesta numai 47,77% dintre persoanele cu drept de vot au ieşit la urne.

    Principalul contracandidat al USR şi al lui Dan Barna nu a fost Iohannis sau Dăncilă, ci mai degrabă prezenţa la vot, în special în rândul tinerilor. Diaspora a surprins ca prezenţă, însă voturile s-au dus într-o proporţie covârşitoare către actualul preşedinte (peste 50% din voturi).

    În mediul rural, campania electorală a fost dusă aproape unidirecţional. USR a lipsit cu desăvârşire din mediul rural, în timp ce Iohannis şi Viorica Dăncilă s-au bazat pe partide că vor duce campania din spate.  

    Până când candidaţii nu îşi vor asuma clar o campanie puternică, până când nu se vor găsi personalităţi carismatice, care să scoată românii la vot nu doar anti-PSD sau împotriva unui partid sau a unui lider – ci pentru o ideologie, o platformă în care să creadă – nu vom vedea o creştere a prezenţei la vot, ci din contră, o diminuare semnificativă şi o letargie tot mai generalizată. 

     

  • Boc la urne, emoţionat de mesajul transmis de disapora: Ne dorim o ţară ca afară

    Primarul din Cluj-Napoca, Emil Boc a mers la urne, declarându-se emoţionat de mesajul transmis de diaspora: „Românii, oriunde se află, tratează cu maximă importanţă aceste alegeri şi au înţeles faptul că deciziile politice majore se iau prin vot”.

    Emil Boc a declarat, duminică, după vot, că românii îşi doresc o ţară ca afară, adică o Românie normală.

    „La fel ca în ultimii 30 de ani am venit şi de această dată la vot şi sper să o facă aşa cum au demonstrat-o deja la primele ore ale dimineţii cât mai mulţi români. Am votat cu acel candidat care a demonstrat că poate reprezenta România cu profesionalism şi demnitate în Europa şi în lume. M-am uitat la mesajul pe care iarăşi românii din diaspora l-au transmis. Este un lucru extrem de emoţionant să vezi că de la nuntă mergi direct la vot, că în Norvegia ninge şi mergi la vot, că în Dubai e cald şi mergi la vot, adică românii oriunde se află tratează cu maximă importanţă aceste alegeri şi au înţeles faptul că deciziile politice majore se iau prin vot. De fapt ce ne dorim cu toţii? Ne dorim o ţară ca afară, adică o Românie normală şi în consecinţă am votat pentru acel candidat care poate în următorii ani se pună în practică cel mai important proiect politic cred eu al României, acel proiect politic prin care nimeni din această ţară să nu mai fi forţat, obligat să îşi părăsească oraşul, regiunea sau ţara pentru motive economice”, a spus Boc.

    Primarul crede că acest lucru îl poate realiza candidatul care are un parteneriat cu Guvernul şi care poate să impună acele politici în infrastructură, în educaţie, în sănătate, în calitatea vieţii astfel încât românii să rămână acasă, iar cei care au plecat să se întoarcă.

    „De departe, este cel mai important proiect politic pentru următorii ani pe care consider că trebuie să îl implementăm şi în consecinţă am dat un vot în această direcţie”, a spus Emil Boc.

    Edilul din Cluj-Napoca a votat la secţia de votare nr. 52 din Cluj-Napoca, la care a votat şi ministrul Agriculturii, Adrian Oros, pe liste suplimentare.

  • Cioloş: Votul de azi să pună definitiv capăt ideii că votăm răul cel mai mic

    Dacian Cioloş a fost la urne în Braşov, declarând la ieşirea din secţie că votul de azi „ar trebui să pună definitiv capăt ideii că votăm de frică, că votăm răul cel mai mic”.

    Cioloş a votat la Braşov, la secţia nr. 27 amenajată la Liceul de Muzică din oraş.

    „Am votat pentru ca România să meargă definitiv pe calea democraţiei, a cinstei şi a competenţei, pentru ca oamenii de bun simţ să poată să-şi construiască un trai aici, în România, fără să fie nevoiţi să plece, şi pentru ca cei care au plecat să aibă motive să vină înapoi. (…) Votul de azi cred că ar trebui să pună definitiv capăt ideii că votăm de frică, că votăm răul cel mai mic”, a declarat Cioloş la ieşirea din secţia de votare.

    Cioloş a spus că a votat în Braşov întrucât are deschis aici un cabinet de europarlamentar şi se află de sâmbătă în Poiana Braşov.