Tag: viziune

  • Istoria fondatorului celor mai cunoscute cristale din lume. Astăzi compania are venituri de peste 3 miliarde de dolari

    Daniel Swarovski s-a născut pe 24 octombrie 1862, în Georgenthal bei Gablonz, Boemia, pe atunci Imperiul Austriac (azi Jiřetín pod Bukovou, Republica Cehă), în familia lui Franz Anton şi a Helenei Swarovski. Regiunea în care s-a născut este renumită pentru maeştrii în tăierea sticlei. Tatăl său deţinea de altfel, ca mulţi alţi bărbaţi din zonă, o fabrică axată pe acest meşteşug.

    Tânărul Swarovski a învăţat de la el arta tăierii sticlei. A avut parte însă şi de o educaţie aleasă la şcoli din Paris şi Viena. Cu prilejul Expoziţiei Internaţionale de Electricitate din 1883, organizată în capitala Austriei, Swarovski l-a întâlnit pe František Křižík, un inventator şi electrician ceh, şi a devenit la rândul său interesat de acest domeniu.  În 1887, el s-a căsătorit cu Marie Weis, cu care a avut trei fii: Fritz, Alfred şi Wilhelm.             

    În 1892, folosindu-se de cunoştinţele de electricitate dobândite înainte, Swarovski a patentat o maşină electrică de tăiat şi şlefuit, care facilita producţia de bijuterii din cristal. Până atunci, cristalul era tăiat manual, aşa că invenţia sa uşura mult munca depusă. Noul procedeu era mult mai precis.

    În 1895, a imigrat în Austria şi a stabilit un parteneriat cu Armand Kosman şi cu Franz Weis, cumnatul său, alături de care a pus bazele companiei A. Kosmann, D. Swarovski & Co. Împreună, au construit o fabrică de prelucrare a cristalelor în Wattens, Tirol. Prezenţa unei centrale hidroelectrice în localitate s-a pliat foarte bine pe nevoile maşinii patentate de Swarovski, care era un mare consumator de energie. În 1899, a fost creat primul logo al companiei, o floare de colţ, înlocuit, mai târziu, de literele S.A.L. Ulterior, în 1988, logoul companiei a fost schimbat din nou cu cel actual, reprezentat de o lebădă.

    În 1908, cei trei fii ai antreprenorului s-au alăturat companiei, care a devenit astfel un business de familie. Cererile au crescut şi compania a început să se extindă. Investitorul a angajat 200 de oameni, iar produsele sale au ajuns, rapid,  în toată Europa.

    Deoarece, comparativ cu diamantele, bijuteriile Swarovski aveau un preţ mult mai mic, acestea erau apreciate nu doar de elita societăţii, ci şi de clasele mijlocii, cărora diamantele, prea scumpe, le erau inaccesibile. Însă, odată cu începerea primului război mondial, cererea pentru bijuterii în Europa a scăzut simţitor. Aşa că, în 1919, Swarovski a inovat piaţa de unelte abrazive şi de tăiere prin fondarea companiei Tyrolit, cu produse destinate şlefuirii şi lustruirii cristalelor. În 1949, unul dintre fiii antreprenorului, Wilhelm Swarovski, a fondat Swarovski Optik KG, în Absam, Tirol.

    În 1977, compania Swarovski a intrat şi pe piaţa din Statele Unite. Odată cu creşterea popularităţii, compania a atras atenţia caselor de modă, intrând astfel în industria fashionului. În anii ’50, Swarovski a avut colaborări cu creatori de modă celebri, precum Coco Chanel, Elsa Schiaparelli sau Cristobal Balenciaga. Colaborările cu industria de fashion continuă şi în prezent. Prada, Dolce & Gabbana şi Valentino sunt doar câteva dintre casele de modă care folosesc produsele Swarovski în creaţiile lor. Daniel Swarovski a murit pe 23 ianuarie 1956.

    Anul trecut, grupul Swarovski a avut o cifră de afaceri de 3,36 miliarde de dolari, din care 2,6 miliarde au fost generate de divizia de cristale, Swarovski Crystal Business, unde sunt produse bijuterii Swarovski şi cercei Swarovski şi altele. Compania are în jur de 32.000 de angajaţi în 2.800 de magazine proprii sau partenere, deschise în toată lumea. Compania Tyrolit are venituri de 635 de milioane de dolari şi 4.260 de angajaţi.

  • Anca Bidian: “Viziunea e un vis”

    “Eu sunt un antreprenor din naştere, aşa că îmi permit să visez şi să mă lupt eu cu mine ca să ajung unde mi-am propus să ajung.”

  • Poveşti cu animale, sirene şi sârmă

    Lucrările acestuia ies în evidenţă prin faptul că par a fi nişte desene în creion, cu multe linii trasate pe hârtie ce le dau un aspect tridimensional, şi care sunt apoi transpuse în realitate, fiind gândite pentru a fi expuse în aer liber.

    Printre cele mai spectaculoase creaţii ale sale se numără personaje fantastice, cum ar fi o sirenă care aşteptă pe o piatră pe malul apei ori animale, păsări şi insecte: cai de mare, pisici, vulturi în zbor, lebede şi fluturi şi chiar şi copaci, toate lucrate din sârmă de oţel.

     

  • Ce riscuri planează asupra României

    Cursul poate urca spre 4,7 lei/euro în acest an, printr-o depreciere graduală, într-un context în care stabilitatea dobânzilor devine mai importantă pentru BNR decât cea a cursului de schimb, iar inflaţia poate creşte până în vară în preajma nivelului de 5%. Creşterea preţurilor, care va duce la depăşirea temporară a limitei superioare a intervalului de variaţie al ţintei de inflaţie pe parcursul anului 2018, va forţa BNR să înăsprească condiţiile monetare, fiind posibil ca dobânda-cheie să ajungă la 3%, conform previziunilor UniCredit.

    ”Riscul cel mai mare pe care îl văd este fiscal. Cred că îl observă şi europenii. Schimbările dese înseamnă că de fapt coerenţa politicilor promovate nu mai este aceeaşi. Dacă ei simt nevoia să schimbe atât de des guvernele, problema ar putea să fie şi că nu găsesc un mix de politici normal“, susţine Dan Bucşa, care a fost promovat în toamna anului trecut pe poziţia de economist-şef al UniCredit Bank pentru Europa Centrală şi de Est.

    Investitorii străini sunt ”un pic perplecşi“, pentru că în momentul în care o coaliţie politică are o asemenea majoritate în Parlament şi simte nevoia ”să-şi ucidă copiii“ din şase în şase luni, pentru ei înseamnă că respectivul guvern nu poate să livreze ceea ce şi-a propus să livreze, explică Bucşa felul în care sunt interpretate peste hotare schimbările de pe scena politică locală. ”Şi ceea ce şi-au propus să facă sunt în principal două lucruri – schimbările legilor justiţiei, care sunt extrem de nepopulare printre investitori şi, pe de altă parte, structura de cheltuieli, care nu văd cum mai poate fi respectată. Nu văd cum mai pot să crească cheltuielile cu salariile şi cu pensiile în ritmul pe care şi-l propun.

    Riscul pe care îl văd eu este că vor creşte alte taxe. Pot să crească taxele locale prin faptul că sunt mai puţine transferuri la autorităţile locale în urma schimbării structurii. Probabil asta va conduce la taxe locale mai mari încă din 2018. Calitatea investiţiilor este din ce în ce mai proastă. Ne întoarcem la momentul de dinainte de FMI când avea multe proiecte care nu aveau nimic de-a face cu creşterea economică potenţială“, susţine Dan Bucşa.

    UniCredit anticipează o temperare a creşterii economice la 4,6% în 2018 şi la 3,5% în 2019, faţă de 6,6% în 2017, din cauza incertitudinilor fiscale, înăspririi condiţiilor monetare reale şi a creşterii economice bazate prea mult pe consum în 2017. Această încetinire este rezultatul direct al faptului că expansiunea economică se bazează prea mult pe consum şi stocuri, în timp ce investiţiile sunt afectate de incertitudinea fiscală şi de favorizarea măsurilor populiste. Ritmul de creştere ar putea încetini chiar mai mult dacă va fi nevoie de creşterea taxelor sau reducerea cheltuielilor publice pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB.

    În viziunea UniCredit, este necesară o înăsprire fiscală pentru a menţine deficitul bugetar sub nivelul de 3% din PIB. Deficitul bugetar s-ar putea situa peste 3% din PIB în 2018 în cazul în care guvernul nu va majora impozitul pe venit pentru veniturile mari şi nu va tăia din nou investiţiile publice. Mai mult, este posibil să fie nevoie ca programul anunţat de majorări ale salariilor şi pensiilor să fie temperat pentru a menţine deficitul bugetar sub 3% din PIB în 2019. Între timp, este probabil ca deficitul bugetar structural să depăşească 5% din PIB până la finalul anului următor, nivel atins ultima dată în 2008.

    În contextul riscurilor anticipate, UniCredit susţine că se profilează două conflicte posibile cu Uniunea Europeană (UE): unul cauzat de politica fiscală laxă, iar al doilea provocat de modificările legilor justiţiei adoptate de Parlament în decembrie 2017. O nouă procedură de deficit excesiv ar putea fi iniţiată în 2019, fiind posibil chiar ca lansarea ei să aibă loc deja anul acesta dacă deficitul conform standardelor europene (ESA) a depăşit 3% din PIB în 2017.
    Pe lângă necesitatea înăspririi fiscale, UniCredit apreciază că ar putea să fie necesară şi înăsprirea condiţiilor monetare reale în contextul în care Banca Naţională a României nu poate preveni o continuare a creşterii dobânzilor pe termen scurt, din cauza accelerării rapide a inflaţiei.

    Inflaţia totală va părăsi intervalul ţintit de 1,5-3,5% în primul trimestru din 2018 şi ar putea creşte până în preajma nivelului de 5% pe parcursul verii, în timp ce inflaţia de bază (excluzând preţurile volatile şi administrate) va depăşi 4%. Inflaţia ar putea reveni în intervalul ţintit în ultimul trimestru din acest an, când creşterile mari de preţuri din T4 2017 – din cauza scumpirii alimentelor şi a măsurilor fiscale – vor fi eliminate din baza de calcul, potrivit UniCredit. La sfârşitul anului 2017 inflaţia a fost de 3,3%.
    BNR a efectuat prima majorare a dobânzii de politică monetară în data de 8 ianuarie 2018, pentru prima dată în ultimul deceniu, de la 1,75% până la 2%. UniCredit anticipează pentru finele anului 2018 o dobândă-cheie de 3%, nivelul urmând să staţioneze pe acest prag şi în 2019.

    ”Nu cred că s-a grăbit BNR cu majorarea dobânzii, pentru că deja prognoza din noiembrie arăta inflaţia în afara intervalului – este adevărat temporar. Dar, pe parcursul perioadei de prognoză, adică până la sfârşitul anului 2019 inflaţia este permanent undeva peste 3% sau aproape de 3%, în timp ce ţinta BNR este de 2,5% +/- un punct procentual. Condiţiile monetare reale sunt în acest moment probabil prea laxe. Diferenţa între noi şi BNR este că noi ne aşteptăm ca inflaţia să fie chiar mai mare decât se aşteaptă ei. Adică ne aşteptăm la un vârf undeva în jur de 5%, în 2018. Se pare că BNR ar mai putea să mărească dobânda, dar probabil nu atât de mult pe cât se aşteaptă piaţa. BNR crede că o combinaţie de măsuri prudenţiale şi de creştere de dobândă va fi suficientă pentru a ţine inflaţia în ţintă“, explică Dan Bucşa.

    Majorarea dobânzii de politică monetară pe măsură ce inflaţia creşte ar putea limita volatilitatea cursului de schimb şi ar asigura atractivitatea titlurilor de stat în monedă locală odată ce inflaţia va scădea spre 3%, în opinia UniCredit.

    ”Creşterea dobânzii de politică monetară cu încă un punct procentual ar alinia nivelul dobânzilor la cel al inflaţiei estimate pentru 2019. Dacă banca centrală va majora dobânda mai puţin, presiunile de depreciere asupra leului ar putea reveni. Dat fiind faptul că e posibil ca BNR să protejeze leul de deprecieri abrupte, dobânzile interbancare ar putea creşte chiar dacă banca centrală majorează mai puţin dobânda de politica monetară. Astfel, alegerea BNR este între o ajustare controlată şi una necontrolată a dobânzilor“, scriu economiştii de la UniCredit în cel mai recent raport trimestrial privind România, intitulat ”La răscruce“.

    UniCredit consideră că moneda naţională rămâne prea puternică, în pofida faptului că intervalul de tranzacţionare pentru leu/euro s-a mutat deasupra nivelului de 4,60. UniCredit anticipează că nivelul cursului de schimb leu/euro de 4,70 ar putea fi atins dacă banca centrală nu va creşte dobânda de politică monetară în lunile următoare.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a amintit la începutul acestui an că orientarea politicii monetare este cea comunicată încă de anul trecut: o stabilitate mai mare a dobânzilor, cu o flexibilitate ceva mai mare a cursului de schimb.

    Schimbarea strategiei BNR pentru a se concentra mai mult pe dobânzi decât pe cursul de schimb este ”normală“ având în vedere că pe măsură ce ponderea creditelor în valută scade şi cea a creditelor în lei creşte, sporeşte şi importanţa dobânzilor în condiţiile monetare reale, explică Bucşa. El anticipează o depreciere graduală a leului în perspectivă. ”Cred că BNR este suficient de credibilă ca să permită o depreciere graduală.“ Pe parcursul anului trecut, cursul de schimb leu/euro a fluctuat preponderent în intervalul 4,4-4,65 lei/euro, existând şi episoade de volatilitate, determinate de factori interni sau externi. |n 2017, leul s-a depreciat cu 2,6% faţă de euro. Presiunile de depreciere a monedei naţionale au fost vizibile în special în lunile de toamnă şi în decembrie, când cursul a sărit peste pragul psihologic de 4,6 lei/euro.
    Anul 2017 a adus şi creşterea ROBOR, după o perioadă de minime istorice, şi reluarea operaţiunilor repo. Indicele ROBOR a sărit peste nivelul dobânzii de politică monetară, care era 1,75% în 2017, depăşind şi pragul de 2% pentru unele scadenţe.

    ”Din câte ne-am uitat noi, o dobândă cu două puncte procentuale peste unde este acum ar fi mai periculoasă decât o depreciere a leului cu 3-4%“, spune Bucşa.

    Conform BNR, creşterea ratelor dobânzii ROBOR ar putea mări numărul creditelor neperformante în 2018 faţă de 2017. |n viziunea grupului italian UniCredit, rata creditelor neperformante (non-performing loans – NPL) ar putea să coboare în România până la 5,7% în 2019 faţă de nivelul previzionat de 7,4% în 2017, tendinţa de scădere fiind vizibilă pentru majoritatea ţărilor din regiune.

    Ascensiunea economiilor, colectarea mai bună şi vânzările de credite neperformante vor susţine ajustarea NPL-urilor în perioada următoare. Iar activităţi de curăţare a bilanţurilor sunt anticipate pentru cele mai multe ţări din regiune, conform studiului UniCredit ”CEE Banking Study 2018 – Resilient Growth and Opportunities„.

    În ceea ce priveşte evoluţia creditării în perspectivă, UniCredit se aşteaptă la încetinirea creşterii creditării în ţările care au experimentat cele mai rapide ritmuri în ultimii doi ani. Creditarea ar urma să încetinească în România, Cehia, Slovacia şi Turcia, în timp ce în Ungaria, Slovenia şi Serbia ar putea interveni o accelerare a acestui fenomen.

    În timp ce în Europa Centrală şi de Est UniCredit este numărul 1, în România se află pe locul cinci din punctul de vedere al activelor. Pe creditare, UniCredit are o cotă de piaţă de 9,5%, după primele nouă luni din 2017.

  • Facebook vrea să revină la scopul pentru care a fost creat. Pe cine afectează decizia în mod direct. Cum explică Mark Zuckerberg schimbarea viziunii

    Potrivit specialiştilor în social media, modificările anunţate de Mark Zuckerberg, cofondatorul şi şeful platformei online, pe pagina sa de Facebook, sunt “semnificative”.

    Astfel, conţinuturile publicate de companiile care activează în domeniile media, de afaceri şi publicitate îşi vor pierde din popularitate, sunt de părere reprezentanţii Facebook.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

  • Staţiunea din România care s-a transformat în 5 ani dintr-o baltă de nămol în care se scăldau bivolii într-o atracţie turistică de top

    În doar cinci ani de când şi-a deschis porţile, o staţiune din România a reuşit să atragă sute de mii de turişti. Anul trecut peste 200.000 de turişti din Ardeal dar şi din Moldova au trecut pragul complexului balnear. Cum a reuşit unul dintre cei mai apreciaţi primari din ţară să transforme în mai puţin de cinci ani, o baltă de nămol unde se scădau bivolii în una dintre cele mai apreciate şi de succes staţiuni din România? Simplu! „Cu încredere şi viziune”, spune edilul. Istoria staţiunii a început 2008 când zona a fost inclusă într-un proiect, finanţat din fonduri PHARE – „Creşterea valorii potenţialului balnear al lacurilor sărate din regiunea de Nord-Vest”, proiectul în valoare de 4,2 milioane de euro vizând amenajarea a trei staţiuni unde au existat resurse de apă sărată. 

    Află aici care este staţiunea din România care s-a transformat în doar 5 ani dintr-o dintr-o baltă de nămol într-o locaţie de top

     

     

     

    Vezi aici cum arată actorii din serialul Game of Thrones în realitate – GALERIE FOTO

     

  • Premierul Tudose anunţă că vine prosperitatea în România: Bugetul pe 2018 este unul al investiţiilor, aceasta este viziunea despre prosperitate şi performanţă

    ”Prezentarea bugetului anual reprezintă un moment deoasebit de important pentru România, un moment în care sunt prezentate şi prioritizate toate proiectele Guvernului pentru anul 2018. În pofida tutuor criticilor, bugetul pe 2018 este un proiect al dezvoltării, un proiect al investiţiilor după un an bun pentru ţara noastră, anul 2017, iar cifrele au vorbit şi vor vorbi în continuare. Pentru a înţelege de unde am plecat în proiecţia bugetului pe 2018 este necesar să ştim ce s-a realizat în acest an, ce s-a făcut în domeniile prioritare. În Sănătate plecăm de la modernizarea şi extinderea a 17 spitale publice, alocarea a 100 milioane de lei în aparatură medicală pentru 22 de spitale, acordarea a 66 milioane de euro pentru utilităţi în unităţile primire urgenţe, dotarea ambulatoriilor cu aparatură de 230 de milioane de euro”, a declarat premierul Mihai Tudose la prezentarea bugetului de stat pentru 2018.

    El a mai spus că, în Educaţie, 2017 a fost primul an în care copiii au avut manualele la timp.

    ”Mai mult, pentru rezolvarea problemei s-a aprobat în şedinţa de Guvern legea manualului, s-a finanţat construcţia a 46 de grădiniţe, 24 şcoli, avem progrese semnificative în privinţa învăţământului dual. S-a lansat programul România angajează în valoare de 550 milioane de euro. În agricultură România a înregistrat producţii record, iar anul 2018 începe promiţător prin plata în avans a subvenţiilor. Numai agricultura a absorbit anul acesta 3,3 mild euro absorbţie.

    El a mai spus că o altă componentă importantă care a stat la baza bugetului prezentat este creşterea economică.

     

    ”În acest sens am preferat să fim prudenţi să ne raportăm la o creştere de 5,5 cu toate că după primele nouă luni aceasta fost de 7, confom datelor INS. Foarte important este că bugetul pe 2018 respectă criteriile tratatului de la Maastricht privind încadrarea în deficitului de 3% dişn PIB şi o datorie publică mai mică decât 60% din PIB, deficitul ESA estimat este 2,96%, iar nivelul datoriei publice 37,6% din PIB. (…) România va respecta şi în 2018 angajamentele faţă de partenerii strategici, faţă de NATO privind alocarea a de 2% pentru Apărare”, a mai precizat Tudose.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum arată planul centurii de la Comarnic în viziunea CNAIR: Construită de sicilieni, cu o bandă pe sens şi licitată fără „capete”, pentru mai multe şanse de a se transforma într-un drum izolat

    Asociaţia Pro Infrastructura a prezentat primele imagini cu planul viitoarei centuri ocolitoare, care va porni din DN1, la actuala intersecţie dintre DN1 şi DC119, respectiv DC1F, va continua pe traseul DC119, rămânând pe un traseu cuprins între Râul Prahova şi calea ferată Bucureşti-Braşov până la capătul tronsonului, în zona de vărsare a Râului Bătrâioara în Prahova. Centura va avea o bandă pe sens, ceea ce în continuare va duce la formarea de blocaje pe Valea Prahovei.
     
    „Deşi este greu, ne străduim să trecem cu vederea criticile vehemente aduse constructorilor pe care mulţi experţi îi văd incapabili să ducă acest obiectiv la bun sfârşit. Ne dorim ca acest proiect să fie finalizat în 7 luni însă, din experienţa actualelor proiecte pe care CNAIR le derulează, încadrarea în termenul contractual se va lovi de realitatea dură a birocraţiei româneşti. Mai mult decât atât, riscăm ca acest drum să devină o “centură muzeu” (ştiţi că deja avem autostrăzi muzeu). Capătul de nord al centurii (km 2 – km 3), care prevede conexiunea cu DN1 şi include două pasaje subterane (unul pe sub magistrala de cale ferată, celălalt pe sub DN1), nu este inclus în contractul proaspăt semnat”, explică Asociaţia Pro Infrastructura.
     
    Cine sunt câştigătorii licitaţiei? Next Level Europe a avut anul trecut un business de 0,5 mil. lei şi a fost înfiinţată în 2015, având în 2016 un număr mediu de angajaţi de 18 persoane, potrivit datelor Ministerului Finanţelor, iar aceasta este deţinută de Andrea şi Francesco Palla. A doua firmă din consorţiu este Eurostrade SRL care are sediul central în Sicila. A treia firmă, Groma Societa Di Ingegneria, este, potrivit celor de la Digi24 o mică firmă italiană de proiectare, cu până în 10 angajaţi, înfiinţată în 2014.  
     
  • Unde să ieşi la pensie

    Casa construită de Nobuko Suma şi Sachiko Fujioka pe o colină în prefectura Shizuoka a fost proiectată de fiul celei dintâi, arhitect de meserie, şi de la depărtare pare a fi un grup de corturi ciudate.

    Construită din lemn, casa numită Jikka a fost inspirată de locuinţele primitive descoperite pe teritoriul ţării, fiind caracterizată de simplitate şi astfel gândită să răspundă nevoilor unor locuitori în vârstă.

    Este prevăzută şi cu o mică piscină interioară, la care se ajunge printr-o rampă în formă de spirală gândită pentru cei care se deplasează în scaune cu rotile, iar proprietarele casei se gândesc ca peste nişte ani să primească în locuinţa lor şi alţi vârstnici care vor avea nevoie de îngrijire.

  • Povestea femeii care schimbat viziunea lumii asupra machiajului şi a creat o afacere evaluată azi la 870 mil. de dolari

    Elizabeth Arden s-a născut în Canada, în ultima zi a anului 1884, fiind al cincilea şi cel mai mic dintre copiii unei familii de fermieri modeşti. Pentru a-şi susţine familia, Elizabeth Arden a avut diverse joburi încă din adolescenţă, până s-a hotărât să studieze asistenţa medicală, perioada în care a devenit interesată de loţiunile folosite în tratamentele contra arsurilor. O scurtă perioadă a lucrat ca secretară, după care a emigrat din Canada. în 1908, tânăra s-a stabilit în New York City, unde a obţinut un loc de muncă ca asistentă unei cosmeticiene, pe nume Eleanor Adair. După ce a câştigat experienţă vreme de doi ani, Elizabeth Arden a investit 1.000 de dolari în deschiderea primului său salon, situat pe Fifth Avenue, afacere cofondată în parteneriat cu Elizabeth Hubbard.

    Până în 1914, parteneriatul dintre cele două antreprenoare s-a rupt, însă Elizabeth Arden a decis să rămână în industria frumuseţii. Pentru a-şi dezvolta şi mai mult afacerea, şi-a format o echipă de chimişti cu scopul de a perfecţiona crema şi loţiunea de faţă, primele elemente în noua sa linie de produse de frumuseţe. La acea vreme, machiajul era asociat mai mult cu prostituatele decât cu femeile respectabile, ceea ce a determinat-o pe Arden să pună bazele unui campanii de marketing pentru a schimba viziunea publicului asupra produselor de frumuseţe.

    De asemenea, pe măsură ce cadrele ”de aproape“ folosite în filme au devenit o tehnică obişnuită, machiajul a început să fie mai acceptabil din punct de vedere social. Până în 1915, brandul Arden s-a extins constant, iar în acel an antreprenoarea a făcut primul pas spre piaţa internaţională. în 1922 a înfiinţat primul salon parizian, iar mai târziu s-a extins şi către America de Sud şi Australia. în anii 1930 compania o ducea atât de bine încât a reuşit chiar să-şi crească afacerile în timpul crizei mondiale, perioadă în care făcea peste 4 milioane de dolari pe an.

    în afară de cariera de antreprenoare, Arden era şi o sufragetă dedicată, recunoaşterea drepturilor femeilor fiind una dintre cauzele pe care le-a susţinut cu tărie până la moarte. în 1912 a participat, alături de alte 15.000 de femei, la un marş de susţinere a acestei cauze, toate femeile purtând rujul roşu ca semn de solidaritate, ruj furnizat de compania lui Arden. Mai târziu, aceasta a dezvoltat şi o linie specială de produse cosmetice pentru femeile care lucrează în armată.

    În plus, antreprenoarea a fost pionieră în dezvoltarea multor alte produse de înfrumuseţare care acum ne par banale, precum cosmeticele realizate în ambalaje de dimensiuni mai mici, pentru călătorii. A fost şi prima care a oferit sesiuni de machiaj în unităţile proprii şi a operat mai multe boutique-uri spa, în care clienţii se puteau retrage pentru a primi tratamente de înfrumuseţare şi a fi răsfăţaţi. O mare parte din ritmul alert şi dorinţa de inovaţie constantă s-a datorat competiţiei indirecte cu antreprenoarea poloneză Helena Rubinstein, cu afaceri în industria beauty. în ciuda faptului că nu s-au întâlnit niciodată în persoană, cele două femei au concurat aprig în dezvoltarea de noi produse şi servicii de înfrumuseţare.

    Bucurându-se de bogăţia acumulată, Arden şi-a dedicat o parte din timpul său şi hobbyurilor, precum cursele cu cai. A achiziţionat mai mulţi cai de rasă şi, în 1945, a fondat Maine Chance Farm. Prin prinsma acestui fapt, anul următor a apărut pe coperta revistei Time, unde a fost prezentat succesul ei fulminant în domeniul curselor cu cai, o lume dominată de bărbaţi. Elizabeth Arden s-a stins din viaţă în 1966, la New York, şi abia după moartea sa publicul a aflat că avea 81 de ani. în timpul vieţii şi-a ascuns mereu vârsta pentru a da impresia unei frumuseţi atemporale.