BusinessMagazin

Tag: victimă

  • Încăierare între un primar PSD şi doi membri ai USR ce depuneau dosare cu semnături pentru iniţiativa „Fără penali”. Angajaţii Primăriei susţin că edilul e victima

    Doi membri ai USR Argeş susţin că au fost bătuţi marţi, de primarul comunei Dârmăneşti, Emilian Ciolan, în sediul instituţiei pe care acesta o conduce.

    Cei doi oameni de afaceri au mers la primărie pentru a solicita validarea semnăturilor strânse în cadrul campaniei „Fără penali în funcţii publice”.

    ”Noi ne-am împărţit zilele acestea tot judeţul, să mergem pe la primării să depunem dosarele, este una din etapele campaniei «Fără penali în funcţii publice». Domnul primar de la Dârmăneşti i-a dat afară (pe cei doi reprezentanţi ai USR – n.r.), a zis că el nu primeşte nicio hârtie, să plece cu ele.

    La o oră după, la Primăria Dârmăneşti, judeţul Argeş, primarul practic i-a luat la împins, i-a luat la bătaie, i-a împins să-i dea afară, colegii mei au filmat, sunt doi colegi de la USR Argeş, sunt la Poliţie acum, primarul s-a speriat şi a chemat repede o ambulanţă şi a fugit cu salvarea să facă pe victima.

    Sunt doi colegi, unul are 44 de ani şi celălalt peste 50, oameni serioşi, cu firme, departe de a fi golani, sunt oameni de afaceri, membri ai USR Argeş. Există filmare. Ei sunt mari amândoi, au 1.90, e greu să-i bată rău un primar, i-a împins, le-a dat peste mână, a fost super agresiv. Acum face pe victima, a chemat salvarea”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, deputatul USR Ionuţ Moşteanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A fost descoperit un malware bancar complex vizează America Latină încă din 2013

    Malware-ul Dark Tequila şi infrastructura suport sunt neobişnuit de sofisticate pentru operaţiuni de fraudă financiară. Ameninţarea se concentrează în principal pe furtul de informaţii financiare, dar odată ajunsă în interiorul unui computer, fură şi datele de autentificare de pe alte site-uri, inclusiv de pe unele populare, colectând adrese de e-mail personale şi de business, domenii, conturi de stocare de fişiere şi altele – care urmau probabil să fie vândute sau folosite în operaţiuni viitoare. Exemplele includ clienţii de e-mail Zimbra şi site-uri pentru Bitbucket, Amazon, GoDaddy, Network Solutions, Dropbox, RackSpace.

    Programul malware are mai multe etape de infectare şi este distribuit către utilizatori prin intermediul unor dispozitive USB infectate şi al e-mail-urilor de phishing direcţionat. Odată ajuns în computer, malware-ul ia legătura cu serverul de comandă şi control pentru a primi instrucţiuni. Procesul de infectare a victimei are loc numai dacă sunt îndeplinite câteva condiţii tehnice ale reţelei. Dacă malware-ul detectează o soluţie de securitate instalată, activitate de monitorizare a reţelei sau semne că mostra este analizată într-un mediu precum un sandbox virtual, opreşte procesul de infectare şi dispare din sistem.

    Dacă nu este detectat niciunul dintre aceste indicii, malware-ul activează infectarea locală şi copiază un fişier executabil pe un drive extern, pentru a fi lansat automat. Acest lucru îi permite malware-ului să circule offline prin reţeaua victimei, chiar şi în situaţia în care a fost compromis numai un dispozitiv, prin intermediului phishing-ului direcţionat. Atunci când un alt USB este conectat la un computer compromis, este şi el infectat automat şi gata să răspândească malware-ul asupra altei ţinte.

    Implantul periculos conţine toate modulele necesare pentru operaţiune, inclusiv un key-logger şi capacitatea de monitorizare a ferestrelor pentru a obţine datele de login şi alte informaţii personale. Atunci când primesc comanda de la serverul de comandă şi control, se activează diverse module. Toate datele furate sunt încărcate pe server în formă criptată.

    Dark Tequila a fost activ din 2013, vizând utilizatorii din Mexic sau care au legătură cu această ţară. Pe baza analizei Kaspersky Lab, prezenţa cuvintelor spaniole în cod şi dovada unor cunoştinţe despre acea zonă sugerează faptul că autorii acestei operaţiuni sunt din America Latină.
     

  • MOMO, noul joc care duce la SINUCIDERE. O fetiţă de 12 ani din Argentina S-A FILMAT, înainte de A SE SPÂNZURA

    Jocul îi încurajează pe tineri să îl contacteze pe personajul Momo, pe una dintre reţelele sociale, WhatsApp, Facebook sau YouTube. “Momo” utilizează ca fotografie de profil imaginea unei sculpturi feminine, cu trăsături groteşti, ochi bulbucaţi, păr negru şi picioare de pasăre. Sculptura aparţine artistei japoneze Midori Hayashi, care însă nu doreşte să-şi asocieze creaţia cu imaginea unui astfel de joc, relatează Mirror.

    Imediat ce tânărul îl contactează pe Momo pe una dintre reţelele sociale, avatarul începe să-i trimită victimei imagini violente şi să-i inducă ideea că Momo ar cunoaşte detalii din viaţa privată a utilizatorului. Momo ameninţă chiar că va apărea în timpul nopţii în casele tinerilor care participă la joc sau că le va întinde o capcană, dacă ei nu mai răspund mesajelor avatarului.

    Jocul îi provoacă pe tineri să comunice cu un număr necunoscut. Persoana din spatele avatarului îi ameninţă pe jucători că vor păţi ceva grav dacă nu urmeză comenzile jocului. În final, personajul cere utilizatorilor să se sinucidă cu camera telefonului pornită.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • CUTREMUR puternic în Indonezia | Seismul cu magnitudinea de 6,4 grade a lovit insula turistică Lombok: Cel puţin 10 oameni au murit

    Cutremurul cu magnitudinea de 6,4 grade a avut loc în insula indoneziană Lombok,  duminică, la ora locală 7.00 (00:00 GMT). Insula atrage turişti din întreaga lume şi se află la aproximativ 40 km la est de Bali, relatează BBC.

    Multe clădiri au fost distruse şi zeci de persoane au fost rănite, spun oficialii.

    Potrivit Institutului Geologic American (USGS), epicentrul cutremurului a fost înregistrat la 50 km  nord-est de oraşul Mataram, în nordul insulei Lombok.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din Europa care a fost distrus aproape în totalitate, dar a reînviat şi a ajuns un paradis turistic. Este o minune a ambiţiei locuitorilor

    Dzien dobry, tak şi dzieki. Adică „Bună ziua”, „da” şi „mulţumesc”. Atât am reuşit să învăţ şi să reţin din toată limba poloneză pe care am auzit-o în cele câteva zile pe care le-am petrecut în Varşovia. Culorile, atmosfera prietenoasă şi cerul cristalin în majoritatea timpului au dat auspicii de vis frumos acelor zile, un vis în care se făcea că mă plimbam fascinată printre clădirile care mai de care mai pastelate din centrul vechi al oraşului.

    Faţadele multicolore ale oraşului sunt dovada succesului polonez de a reconstrui după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în care toată Varşovia a fost victima bombardamentelor Germaniei naziste. Iar procesul este în derulare, multe clădiri fiind încă în reconstrucţie. Chiar şi aşa, centrul istoric al oraşului este deja o bijuterie arhitecturală.

    Centrul vechi este al turiştilor, asta o ştie şi o poate remarca oricine trece pe acolo. Localnicii au alte zone, ceva mai moderne în arhitectură şi în atmosferă, apropiate de zona istorică. Astfel, terasele din piaţa centrală sunt înţesate de turişti din toată lumea, în vreme ce în restaurantele puţin mai depărtate, mai aerisite, predomină limba poloneză. Simbolul pieţei destinate turiştilor este statuia Syrenka, o sirenă despre care se spune că este sora celei mult mai celebre din Copenhaga.

    Dezvoltarea ţării se vede şi în zgârie-norii din jurul Palatului Culturii din Varşovia, o clădire asemănătoare celei cunoscute drept Casa Presei din Bucureşti. Turnul din Varşovia a fost un cadou de la Uniunea Sovietică pentru polonezi, astfel că arhitectura este strâns legată de mulţi zgârie-nori similari construiţi în Uniunea Sovietică în secolul XX. Una dintre clădirile ameţitoare din jurul palatului este un bloc de locuinţe, Zlota 44, unde chiria pentru o garsonieră de 75 de metri pătraţi depăşeşte 3.000 de euro.

    Segmentul de real estate din Polonia s-a dezvoltat considerabil în ultimii ani, la fel cum s-a întâmplat cu multe alte domenii, de la producţia de mere la cea de autobuze, tramvaie, trenuri sau materiale de construcţii. Companiile poloneze nu s-au mulţumit să se dezvolte pe piaţa locală de acolo, ci au trecut graniţele, ajungând şi în România.

    Peste 450 de milioane de euro au investit în România cele mai mari companii poloneze, această ţară aflându-se între cei mai mari 20 de investitori străini de pe piaţa locală după valoarea capitalului plasat.

    Firme precum Maspex (care deţine brandul de sucuri Tymbark), Ciech Soda (fostele Uzine Sodice Govora), Cersanit (producător de obiecte sanitare), Porta Doors (producător de uşi), Barlinek (producător de pardoseli şi parchet din lemn) şi Can Pack (producător de ambalaje) au creat împreună, de la intrarea pe piaţa din România, circa 3.000 de locuri de muncă, după cum arată datele Agenţiei Poloneze de Investiţii şi Comerţ. În sens invers însă, prezenţa românilor cu businessuri în Polonia este aproape nesemnificativă.

    De altfel, româna se aude rar – eu nu am auzit-o aproape deloc – pe străzile Varşoviei, spre deosebire de alte capitale europene. Poate şi pentru că Varşovia nu se regăseşte pe lista de destinaţii a multor turişti, care nu-şi imaginează cât de bine şi frumos s-a putut ridica acest oraş din cenuşă, ca o pasăre Phoenix a estului. Surpriza plăcută, spre deosebire de alte oraşe europene, este că aici toată lumea – de la comercianţii de îngheţată până la funcţionarii de la bancă – vorbeşte engleza cel puţin la nivel conversaţional, astfel că nu e prea greu să interacţionezi cu localnicii.

    În 2016, Varşovia a devenit primul oraş din Polonia în care contribuţia turismului la Produsul Intern Brut a atins 15 miliarde de zloţi (3,5 miliarde de euro), potrivit unui studiu al Biroului Turistic al Varşoviei. În acel an, capitala Poloniei a primit 9,6 milioane de vizite turistice, dintre care 2,7 milioane din străinătate. Dacă în calcul sunt incluse şi vizitele de o zi, totalul depăşeşte 20 de milioane. Britanicii au reprezentat cel mai mare grup de vizitatori, iar în urma lor s-au situat nemţii şi francezii. Străinii au cheltuit de trei ori mai mult decât polonezii – 1.482 de zloţi (345,5 euro), după cum subliniază acelaşi studiu.

    Ce i-a impresionat cel mai mult pe turişti a fost arhitectura, monumentele, oamenii prietenoşi şi mâncarea bună, mai arată acelaşi studiu.

    Aş putea spune aşadar că mă încadrez în profilul robot al turiştilor din Varşovia, doar că pe mine m-a mai impresionat şi muzica lui Chopin, cea care se aude când treci pe lângă băncile împrăştiate peste tot în oraş; este suficient să apeşi un singur buton.

  • Oraşul din Europa care a fost distrus aproape în totalitate, dar a reînviat şi a ajuns un paradis turistic. Este o minune a ambiţiei locuitorilor

    Dzien dobry, tak şi dzieki. Adică „Bună ziua”, „da” şi „mulţumesc”. Atât am reuşit să învăţ şi să reţin din toată limba poloneză pe care am auzit-o în cele câteva zile pe care le-am petrecut în Varşovia. Culorile, atmosfera prietenoasă şi cerul cristalin în majoritatea timpului au dat auspicii de vis frumos acelor zile, un vis în care se făcea că mă plimbam fascinată printre clădirile care mai de care mai pastelate din centrul vechi al oraşului.

    Faţadele multicolore ale oraşului sunt dovada succesului polonez de a reconstrui după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în care toată Varşovia a fost victima bombardamentelor Germaniei naziste. Iar procesul este în derulare, multe clădiri fiind încă în reconstrucţie. Chiar şi aşa, centrul istoric al oraşului este deja o bijuterie arhitecturală.

    Centrul vechi este al turiştilor, asta o ştie şi o poate remarca oricine trece pe acolo. Localnicii au alte zone, ceva mai moderne în arhitectură şi în atmosferă, apropiate de zona istorică. Astfel, terasele din piaţa centrală sunt înţesate de turişti din toată lumea, în vreme ce în restaurantele puţin mai depărtate, mai aerisite, predomină limba poloneză. Simbolul pieţei destinate turiştilor este statuia Syrenka, o sirenă despre care se spune că este sora celei mult mai celebre din Copenhaga.

    Dezvoltarea ţării se vede şi în zgârie-norii din jurul Palatului Culturii din Varşovia, o clădire asemănătoare celei cunoscute drept Casa Presei din Bucureşti. Turnul din Varşovia a fost un cadou de la Uniunea Sovietică pentru polonezi, astfel că arhitectura este strâns legată de mulţi zgârie-nori similari construiţi în Uniunea Sovietică în secolul XX. Una dintre clădirile ameţitoare din jurul palatului este un bloc de locuinţe, Zlota 44, unde chiria pentru o garsonieră de 75 de metri pătraţi depăşeşte 3.000 de euro.

    Segmentul de real estate din Polonia s-a dezvoltat considerabil în ultimii ani, la fel cum s-a întâmplat cu multe alte domenii, de la producţia de mere la cea de autobuze, tramvaie, trenuri sau materiale de construcţii. Companiile poloneze nu s-au mulţumit să se dezvolte pe piaţa locală de acolo, ci au trecut graniţele, ajungând şi în România.

    Peste 450 de milioane de euro au investit în România cele mai mari companii poloneze, această ţară aflându-se între cei mai mari 20 de investitori străini de pe piaţa locală după valoarea capitalului plasat.

    Firme precum Maspex (care deţine brandul de sucuri Tymbark), Ciech Soda (fostele Uzine Sodice Govora), Cersanit (producător de obiecte sanitare), Porta Doors (producător de uşi), Barlinek (producător de pardoseli şi parchet din lemn) şi Can Pack (producător de ambalaje) au creat împreună, de la intrarea pe piaţa din România, circa 3.000 de locuri de muncă, după cum arată datele Agenţiei Poloneze de Investiţii şi Comerţ. În sens invers însă, prezenţa românilor cu businessuri în Polonia este aproape nesemnificativă.

    De altfel, româna se aude rar – eu nu am auzit-o aproape deloc – pe străzile Varşoviei, spre deosebire de alte capitale europene. Poate şi pentru că Varşovia nu se regăseşte pe lista de destinaţii a multor turişti, care nu-şi imaginează cât de bine şi frumos s-a putut ridica acest oraş din cenuşă, ca o pasăre Phoenix a estului. Surpriza plăcută, spre deosebire de alte oraşe europene, este că aici toată lumea – de la comercianţii de îngheţată până la funcţionarii de la bancă – vorbeşte engleza cel puţin la nivel conversaţional, astfel că nu e prea greu să interacţionezi cu localnicii.

    În 2016, Varşovia a devenit primul oraş din Polonia în care contribuţia turismului la Produsul Intern Brut a atins 15 miliarde de zloţi (3,5 miliarde de euro), potrivit unui studiu al Biroului Turistic al Varşoviei. În acel an, capitala Poloniei a primit 9,6 milioane de vizite turistice, dintre care 2,7 milioane din străinătate. Dacă în calcul sunt incluse şi vizitele de o zi, totalul depăşeşte 20 de milioane. Britanicii au reprezentat cel mai mare grup de vizitatori, iar în urma lor s-au situat nemţii şi francezii. Străinii au cheltuit de trei ori mai mult decât polonezii – 1.482 de zloţi (345,5 euro), după cum subliniază acelaşi studiu.

    Ce i-a impresionat cel mai mult pe turişti a fost arhitectura, monumentele, oamenii prietenoşi şi mâncarea bună, mai arată acelaşi studiu.

    Aş putea spune aşadar că mă încadrez în profilul robot al turiştilor din Varşovia, doar că pe mine m-a mai impresionat şi muzica lui Chopin, cea care se aude când treci pe lângă băncile împrăştiate peste tot în oraş; este suficient să apeşi un singur buton.

  • Warsaw sau Wars-wow (?)

    Faţadele multicolore ale oraşului sunt dovada succesului polonez de a reconstrui după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în care toată Varşovia a fost victima bombardamentelor Germaniei naziste. Iar procesul este în derulare, multe clădiri fiind încă în reconstrucţie. Chiar şi aşa, centrul istoric al oraşului este deja o bijuterie arhitecturală.

    Centrul vechi este al turiştilor, asta o ştie şi o poate remarca oricine trece pe acolo. Localnicii au alte zone, ceva mai moderne în arhitectură şi în atmosferă, apropiate de zona istorică. Astfel, terasele din piaţa centrală sunt înţesate de turişti din toată lumea, în vreme ce în restaurantele puţin mai depărtate, mai aerisite, predomină limba poloneză. Simbolul pieţei destinate turiştilor este statuia Syrenka, o sirenă despre care se spune că este sora celei mult mai celebre din Copenhaga.

    Dezvoltarea ţării se vede şi în zgârie-norii din jurul Palatului Culturii din Varşovia, o clădire asemănătoare celei cunoscute drept Casa Presei din Bucureşti. Turnul din Varşovia a fost un cadou de la Uniunea Sovietică pentru polonezi, astfel că arhitectura este strâns legată de mulţi zgârie-nori similari construiţi în Uniunea Sovietică în secolul XX. Una dintre clădirile ameţitoare din jurul palatului este un bloc de locuinţe, Zlota 44, unde chiria pentru o garsonieră de 75 de metri pătraţi depăşeşte 3.000 de euro.

    Segmentul de real estate din Polonia s-a dezvoltat considerabil în ultimii ani, la fel cum s-a întâmplat cu multe alte domenii, de la producţia de mere la cea de autobuze, tramvaie, trenuri sau materiale de construcţii. Companiile poloneze nu s-au mulţumit să se dezvolte pe piaţa locală de acolo, ci au trecut graniţele, ajungând şi în România.

    Peste 450 de milioane de euro au investit în România cele mai mari companii poloneze, această ţară aflându-se între cei mai mari 20 de investitori străini de pe piaţa locală după valoarea capitalului plasat.

    Firme precum Maspex (care deţine brandul de sucuri Tymbark), Ciech Soda (fostele Uzine Sodice Govora), Cersanit (producător de obiecte sanitare), Porta Doors (producător de uşi), Barlinek (producător de pardoseli şi parchet din lemn) şi Can Pack (producător de ambalaje) au creat împreună, de la intrarea pe piaţa din România, circa 3.000 de locuri de muncă, după cum arată datele Agenţiei Poloneze de Investiţii şi Comerţ. În sens invers însă, prezenţa românilor cu businessuri în Polonia este aproape nesemnificativă.

    De altfel, româna se aude rar – eu nu am auzit-o aproape deloc – pe străzile Varşoviei, spre deosebire de alte capitale europene. Poate şi pentru că Varşovia nu se regăseşte pe lista de destinaţii a multor turişti, care nu-şi imaginează cât de bine şi frumos s-a putut ridica acest oraş din cenuşă, ca o pasăre Phoenix a estului. Surpriza plăcută, spre deosebire de alte oraşe europene, este că aici toată lumea – de la comercianţii de îngheţată până la funcţionarii de la bancă – vorbeşte engleza cel puţin la nivel conversaţional, astfel că nu e prea greu să interacţionezi cu localnicii.

    În 2016, Varşovia a devenit primul oraş din Polonia în care contribuţia turismului la Produsul Intern Brut a atins 15 miliarde de zloţi (3,5 miliarde de euro), potrivit unui studiu al Biroului Turistic al Varşoviei. În acel an, capitala Poloniei a primit 9,6 milioane de vizite turistice, dintre care 2,7 milioane din străinătate. Dacă în calcul sunt incluse şi vizitele de o zi, totalul depăşeşte 20 de milioane. Britanicii au reprezentat cel mai mare grup de vizitatori, iar în urma lor s-au situat nemţii şi francezii. Străinii au cheltuit de trei ori mai mult decât polonezii – 1.482 de zloţi (345,5 euro), după cum subliniază acelaşi studiu.

    Ce i-a impresionat cel mai mult pe turişti a fost arhitectura, monumentele, oamenii prietenoşi şi mâncarea bună, mai arată acelaşi studiu.

    Aş putea spune aşadar că mă încadrez în profilul robot al turiştilor din Varşovia, doar că pe mine m-a mai impresionat şi muzica lui Chopin, cea care se aude când treci pe lângă băncile împrăştiate peste tot în oraş; este suficient să apeşi un singur buton.

  • Veste de ultimă oră în tragedia care a îndoliat România. Ce s-a întâmplat de fapt în locul blestemat

    Poliţia rutieră a stabilit că Sanda Ungur, tânăra de 21 de ani care conducea maşina implicată în accidentul de la Jibou, nu a respectat semnalele la trecerea la nivel cu calea ferată.

    Patru tinere cu vârste de 21 şi 22 de ani au murit, joi, după ce maşina în care se aflau a fost lovită de tren la o trecere la nivel cu calea ferată de la ieşirea din localitatea Jibou, judeţul Sălaj. Fetele circulau într-o maşină înmatriculată în Maramureş, iar cea aflată la volan nu a acordat prioritate trenului.

    La volanul maşinii se afla Sanda Ungur (centru foto), în vârstă de 21 de ani, singura supravieţuitoare a accidentului tragic. Cele cinci prietene se întorceau acasă de la festivitatea de absolvire a Universităţii Tehnice.

    Şoferiţa a ignorat semnalele acustice şi luminoase la trecerea la nivel cu calea ferată, autoturismul fiind spulberat de trenul R4046, care circula pe ruta Baia Mare-Jibou, informează Poliţia.

    Impactul a fost atât de puternic, încât maşina a fost aruncată la câţiva metri distanţă de calea ferată. Trei dintre victime au fost proiectate din autoturism şi au decedat pe loc. Celelalate două, printre care şi conducătoarea auto, au rămas încarcerate în fiarele contorsionate, fiind nevoie de intervenţia pompierilor pentru scoaterea lor.

    În accident au murit patru studente de la Universitatea Tehnică Cluj. Mădălina Pârja, Maria Şteţ, Claudia Barboş şi Sara Pop, scrie realitatea.net

  • Un cetăţean indian, sechestrat de doi români, a murit după ce s-a aruncat pe geam ca sa scape

    Unul dintre bărbaţi este acuzat de tâlhărie şi lipsire de libertate urmată de moartea victimei, iar al doilea de tâlhărie şi lipsire de libertate în mod ilegal.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alina Mungiu Pippidi: “Liviu Dragnea a fost demonizat şi hărţuit de presa din România”

    Alina Mungiu Pippidi a declarat la Realitatea TV că “presa a cam exagerat să se ocupe 90% de domnul Dragnea, ca şi cum “el e ăla care ne-a cheamat minerii şi ne-a făcut toate nenorocirile”.

    Totodată, politologul şi-a arătat părerea, pe care susţine că o are de ani întregi, despre cine ar trebui să fie şeful partidului. “În acest moment mie mi se pare că situaţia este deschisă, lumea dă cu bulgări de zăpadă cât vrea în liderii aştia, nu că ei se sinchisesc prea mult, dar au şi ei partea lor bună. Şi Dragnea, şi Tăriceanu. De ce schimbările ar aduce neaparat bine? Mie mi se pare o mişcare raţională faptul că doamna Dăncilă, prim-ministru, va avea o poziţie mai puternică în pardid, dacă o va alege partidul, fiindcă ştiţi părerea mea, pe care o spun de ani de zile: şeful partidului trebuie să fie şi şeful guvernului”, a spus Pippidi.

    Mai mult decât atât, Pippidi consideră că presa din România l-a transformat pe Liviu Dragnea într-o victimă.

    „PSD a reuşit un lucru cu totul extraordinar, au reuşit să costruiască cea mai mare organizaţie din ţară. Pentru că Dragnea a fost atât de demonizat şi de hărţuit, el personal, de presă. Toată agitaţia de a-l da jos pe Dragnea mi se pare inutilă, a devenit o victimă, nu? Asta e urmarea unei strategii a presei opuse PSD, care a fost greşită.”