BusinessMagazin

Tag: varsovia

  • Oraşul din Europa care a fost distrus aproape în totalitate, dar a reînviat şi a ajuns un paradis turistic. Este o minune a ambiţiei locuitorilor

    Dzien dobry, tak şi dzieki. Adică „Bună ziua”, „da” şi „mulţumesc”. Atât am reuşit să învăţ şi să reţin din toată limba poloneză pe care am auzit-o în cele câteva zile pe care le-am petrecut în Varşovia. Culorile, atmosfera prietenoasă şi cerul cristalin în majoritatea timpului au dat auspicii de vis frumos acelor zile, un vis în care se făcea că mă plimbam fascinată printre clădirile care mai de care mai pastelate din centrul vechi al oraşului.

    Faţadele multicolore ale oraşului sunt dovada succesului polonez de a reconstrui după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în care toată Varşovia a fost victima bombardamentelor Germaniei naziste. Iar procesul este în derulare, multe clădiri fiind încă în reconstrucţie. Chiar şi aşa, centrul istoric al oraşului este deja o bijuterie arhitecturală.

    Centrul vechi este al turiştilor, asta o ştie şi o poate remarca oricine trece pe acolo. Localnicii au alte zone, ceva mai moderne în arhitectură şi în atmosferă, apropiate de zona istorică. Astfel, terasele din piaţa centrală sunt înţesate de turişti din toată lumea, în vreme ce în restaurantele puţin mai depărtate, mai aerisite, predomină limba poloneză. Simbolul pieţei destinate turiştilor este statuia Syrenka, o sirenă despre care se spune că este sora celei mult mai celebre din Copenhaga.

    Dezvoltarea ţării se vede şi în zgârie-norii din jurul Palatului Culturii din Varşovia, o clădire asemănătoare celei cunoscute drept Casa Presei din Bucureşti. Turnul din Varşovia a fost un cadou de la Uniunea Sovietică pentru polonezi, astfel că arhitectura este strâns legată de mulţi zgârie-nori similari construiţi în Uniunea Sovietică în secolul XX. Una dintre clădirile ameţitoare din jurul palatului este un bloc de locuinţe, Zlota 44, unde chiria pentru o garsonieră de 75 de metri pătraţi depăşeşte 3.000 de euro.

    Segmentul de real estate din Polonia s-a dezvoltat considerabil în ultimii ani, la fel cum s-a întâmplat cu multe alte domenii, de la producţia de mere la cea de autobuze, tramvaie, trenuri sau materiale de construcţii. Companiile poloneze nu s-au mulţumit să se dezvolte pe piaţa locală de acolo, ci au trecut graniţele, ajungând şi în România.

    Peste 450 de milioane de euro au investit în România cele mai mari companii poloneze, această ţară aflându-se între cei mai mari 20 de investitori străini de pe piaţa locală după valoarea capitalului plasat.

    Firme precum Maspex (care deţine brandul de sucuri Tymbark), Ciech Soda (fostele Uzine Sodice Govora), Cersanit (producător de obiecte sanitare), Porta Doors (producător de uşi), Barlinek (producător de pardoseli şi parchet din lemn) şi Can Pack (producător de ambalaje) au creat împreună, de la intrarea pe piaţa din România, circa 3.000 de locuri de muncă, după cum arată datele Agenţiei Poloneze de Investiţii şi Comerţ. În sens invers însă, prezenţa românilor cu businessuri în Polonia este aproape nesemnificativă.

    De altfel, româna se aude rar – eu nu am auzit-o aproape deloc – pe străzile Varşoviei, spre deosebire de alte capitale europene. Poate şi pentru că Varşovia nu se regăseşte pe lista de destinaţii a multor turişti, care nu-şi imaginează cât de bine şi frumos s-a putut ridica acest oraş din cenuşă, ca o pasăre Phoenix a estului. Surpriza plăcută, spre deosebire de alte oraşe europene, este că aici toată lumea – de la comercianţii de îngheţată până la funcţionarii de la bancă – vorbeşte engleza cel puţin la nivel conversaţional, astfel că nu e prea greu să interacţionezi cu localnicii.

    În 2016, Varşovia a devenit primul oraş din Polonia în care contribuţia turismului la Produsul Intern Brut a atins 15 miliarde de zloţi (3,5 miliarde de euro), potrivit unui studiu al Biroului Turistic al Varşoviei. În acel an, capitala Poloniei a primit 9,6 milioane de vizite turistice, dintre care 2,7 milioane din străinătate. Dacă în calcul sunt incluse şi vizitele de o zi, totalul depăşeşte 20 de milioane. Britanicii au reprezentat cel mai mare grup de vizitatori, iar în urma lor s-au situat nemţii şi francezii. Străinii au cheltuit de trei ori mai mult decât polonezii – 1.482 de zloţi (345,5 euro), după cum subliniază acelaşi studiu.

    Ce i-a impresionat cel mai mult pe turişti a fost arhitectura, monumentele, oamenii prietenoşi şi mâncarea bună, mai arată acelaşi studiu.

    Aş putea spune aşadar că mă încadrez în profilul robot al turiştilor din Varşovia, doar că pe mine m-a mai impresionat şi muzica lui Chopin, cea care se aude când treci pe lângă băncile împrăştiate peste tot în oraş; este suficient să apeşi un singur buton.

  • Warsaw sau Wars-wow (?)

    Faţadele multicolore ale oraşului sunt dovada succesului polonez de a reconstrui după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, în care toată Varşovia a fost victima bombardamentelor Germaniei naziste. Iar procesul este în derulare, multe clădiri fiind încă în reconstrucţie. Chiar şi aşa, centrul istoric al oraşului este deja o bijuterie arhitecturală.

    Centrul vechi este al turiştilor, asta o ştie şi o poate remarca oricine trece pe acolo. Localnicii au alte zone, ceva mai moderne în arhitectură şi în atmosferă, apropiate de zona istorică. Astfel, terasele din piaţa centrală sunt înţesate de turişti din toată lumea, în vreme ce în restaurantele puţin mai depărtate, mai aerisite, predomină limba poloneză. Simbolul pieţei destinate turiştilor este statuia Syrenka, o sirenă despre care se spune că este sora celei mult mai celebre din Copenhaga.

    Dezvoltarea ţării se vede şi în zgârie-norii din jurul Palatului Culturii din Varşovia, o clădire asemănătoare celei cunoscute drept Casa Presei din Bucureşti. Turnul din Varşovia a fost un cadou de la Uniunea Sovietică pentru polonezi, astfel că arhitectura este strâns legată de mulţi zgârie-nori similari construiţi în Uniunea Sovietică în secolul XX. Una dintre clădirile ameţitoare din jurul palatului este un bloc de locuinţe, Zlota 44, unde chiria pentru o garsonieră de 75 de metri pătraţi depăşeşte 3.000 de euro.

    Segmentul de real estate din Polonia s-a dezvoltat considerabil în ultimii ani, la fel cum s-a întâmplat cu multe alte domenii, de la producţia de mere la cea de autobuze, tramvaie, trenuri sau materiale de construcţii. Companiile poloneze nu s-au mulţumit să se dezvolte pe piaţa locală de acolo, ci au trecut graniţele, ajungând şi în România.

    Peste 450 de milioane de euro au investit în România cele mai mari companii poloneze, această ţară aflându-se între cei mai mari 20 de investitori străini de pe piaţa locală după valoarea capitalului plasat.

    Firme precum Maspex (care deţine brandul de sucuri Tymbark), Ciech Soda (fostele Uzine Sodice Govora), Cersanit (producător de obiecte sanitare), Porta Doors (producător de uşi), Barlinek (producător de pardoseli şi parchet din lemn) şi Can Pack (producător de ambalaje) au creat împreună, de la intrarea pe piaţa din România, circa 3.000 de locuri de muncă, după cum arată datele Agenţiei Poloneze de Investiţii şi Comerţ. În sens invers însă, prezenţa românilor cu businessuri în Polonia este aproape nesemnificativă.

    De altfel, româna se aude rar – eu nu am auzit-o aproape deloc – pe străzile Varşoviei, spre deosebire de alte capitale europene. Poate şi pentru că Varşovia nu se regăseşte pe lista de destinaţii a multor turişti, care nu-şi imaginează cât de bine şi frumos s-a putut ridica acest oraş din cenuşă, ca o pasăre Phoenix a estului. Surpriza plăcută, spre deosebire de alte oraşe europene, este că aici toată lumea – de la comercianţii de îngheţată până la funcţionarii de la bancă – vorbeşte engleza cel puţin la nivel conversaţional, astfel că nu e prea greu să interacţionezi cu localnicii.

    În 2016, Varşovia a devenit primul oraş din Polonia în care contribuţia turismului la Produsul Intern Brut a atins 15 miliarde de zloţi (3,5 miliarde de euro), potrivit unui studiu al Biroului Turistic al Varşoviei. În acel an, capitala Poloniei a primit 9,6 milioane de vizite turistice, dintre care 2,7 milioane din străinătate. Dacă în calcul sunt incluse şi vizitele de o zi, totalul depăşeşte 20 de milioane. Britanicii au reprezentat cel mai mare grup de vizitatori, iar în urma lor s-au situat nemţii şi francezii. Străinii au cheltuit de trei ori mai mult decât polonezii – 1.482 de zloţi (345,5 euro), după cum subliniază acelaşi studiu.

    Ce i-a impresionat cel mai mult pe turişti a fost arhitectura, monumentele, oamenii prietenoşi şi mâncarea bună, mai arată acelaşi studiu.

    Aş putea spune aşadar că mă încadrez în profilul robot al turiştilor din Varşovia, doar că pe mine m-a mai impresionat şi muzica lui Chopin, cea care se aude când treci pe lângă băncile împrăştiate peste tot în oraş; este suficient să apeşi un singur buton.

  • Trump, primire fastuoasă în Polonia, în mijlocul tensiunilor cu Rusia şi Coreea de Nord

    Trump a aterizat miercuri seară în Varşovia pentru întâlniri oficiale cu demnitarii polonezi şi ai altor ţări. În cadrul vizitei sale, preşedintele american se va adresa polonezilor în Piaţa Krasinski. Trump este însoţit de soţia sa, Melania.

    Melania Trump, care a purtat o haină stilată, verde-smarald, a zâmbit micii delegaţii de pe aeroport, aceasta primind şi un buchet cochet din partea oficialităţilor. În urma cuplului prezidenţial au sosit fiica şi ginerele preşedintelui, Ivanka Trump şi Jared Kushner, ţinându-se de mână şi zâmbind presei, dar şi secretarul de Trezorerie, Steve Mnuchin, şi alţi oficiali americani.

    Citeşte mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Un început de an cu multe promisiuni pentru bursa de la Bucureşti

    Piaţa de capital de la Bucureşti trece printr‑una dintre cele mai bune evoluţii din ultimii ani, după ce indicele BET, referinţa bursei locale, afişează de la începutul acestui an o apreciere de peste 13%, susţinută în principal de avansul înregistrat în această perioadă de companiile energetice ce fac parte din componenţa indicelui din România. După o creştere economică de 4,8% în 2016, cea mai mare din Uniunea Europeană, este rândul randamentelor bursiere să se claseze între primele de pe continent, unde indici ai unor pieţe de capital consacrate afişează creşteri mai modeste în comparaţie cu situaţia de la Bucureşti.

    Doar indicele polonez WIG 20, referinţa bursei de la Varşovia, a consemnat o apreciere mai mare decât cel de la Bucureşti, după ce indicele a crescut cu 15% în acest an. Rezultatele financiare preliminare bune şi politica de dividende în companiile de stat ce prevede o rată de distribuţie de 90% din profitul net au permis continuarea aprecierii indicelui BET după luna ianuarie. Acţiunile Transgaz s-au apreciat cu peste 20% după ce compania a publicat un profit net de aproape 600 milioane lei, în creştere cu 22%, iar capitalizarea Băncii Transilvania a atins 10 miliarde lei, record de la listarea băncii în 1997. Cotaţia unei acţiuni OMV Petrom a trecut de pragul de 0,3 lei şi a atins cel mai înalt nivel din 2015, în vreme ce barilul de petrol a crescut în ultimul an cu 40%. Pentru ca avansul pieţei de la Bucureşti să continue şi să nu se transforme într-un fiasco, este vital ca peisajul internaţional să permită o astfel de evoluţie. Orice val de minusuri la bursele din întreaga lume sau chiar doar din regiune se face simţit imediat şi la BVB; optimismul în schimb este, de regulă, mai ponderat.

    Alegerile europene se preconizează a fi decisive pentru evoluţia ulterioară a pieţelor de capital. Într-un moment în care toate instrumentele politicii mainstream sunt puse la încercare de retorica populistă, Europa încearcă să îşi redefinească obiectivele şi măsurile pentru a se poziţiona corect într-un context socio-politic în plină schimbare.
    Soarta proiectului european poate fi direct influenţată de rezultatele electorale din acest an. Germania şi Franţa, membre fondatoare şi stâlpi constitutivi ai arhitecturii europene după cel de-al doilea război mondial, sunt faţă în faţă cu un examen electoral ale cărui rezultate se pot oglindi şi pe pieţele de capital.

    Lupta din Germania pentru şefia executivului se va da, în principal, între partidul Angelei Merkel, cancelar al Germaniei din 2005, şi tabăra socialistă, reprezentată de fostul preşedinte al Parlamentului European, Martin Schultz.
    În Franţa, Emmanuel Macron, candidat independent, şi François Fillon, reprezentantul Partidului Republican, par a fi favoriţii în acest moment la câştigarea cursei pentru Palatul Elysee, amândoi urmând să o învingă, conform sondajelor, pe Marine Le Pen, candidatul Frontului Naţional, formaţiune eurosceptică, în turul al doilea de scrutin. Macron, 39 ani, favorit în acest moment la funcţia de preşedinte, este liderul mişscării centriste proeuropene En Marche şi fost ministru al economiei.
    Campania lui Fillon a fost lovită de un scandal puternic, după ce a fost acuzat de nereglui privind angajare soţiei sale drept ajutor de parlamentar. Ca urmare a acestui scandal, candidatura lui Fillon nu mai este văzută drept una sigură, voci din partidul de dreapta sugerând că se impune schimbarea lui cu Francois Baroin, ministru de finanţe în 2011‑2012.
    Benoit Hamon, creditat cu şansa a patra, este candidatul socialist după ce preşedintele francez în exerciţiu, François Hollande, a anunţat că nu va participa la cursa electorală din 2017.

    Brexitul, o afacere neîncheiată în momentul de faţă, care sperie atât cancelariile londoneze, cât şi bruxelleze, contribuie la o stare de nelinişte în aerul bursier global, deşi pieţele de capital par, la prima vedere, după evoluţiile lor, să fi uitat momentul din vara anului 2016.

    Politica în care se va angrena Donald Trump şi cabinetul său va influenţa cu adevărat traiectoria pieţelor de capital din întreaga lume. Dacă va miza în continuare pe o retorică protecţionistă, transformată apoi în pachete legislative, putem asista la o mutaţie a întregii arhitecturi economico-financiare ce s-a format după instalarea măsurilor neoliberale. După curentul keynesian, ce a dominat perioada 1945-1975, mandatele lui R. Reagan şi M. Thatcher au dus la implementarea politicilor neoliberale, definite de cât mai puţine bariere asupra comerţului global şi al fluxurilor de capital, privatizări, taxe mai mici şi o eficienţă cât mai mare. A rezultat o lume mai mică, mai tolerantă şi deschisă către cooperare şi schimb economic, cât şi, invitabil, cultural.

     

  • Wizz Air anunţă o nouă destinaţie de pe aeroportul din Bucureşti. Vezi care sunt tarifele

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a anunţat o nouă rută între Bucureşti şi Varşovia. Începând cu iunie 2017 compania va aloca cea de-a şaptea aeronavă bazei din Varşovia şi va începe să opereze pe şapte noi rute care vor conecta Varşovia cu patru capitale din Europa Centrală şi de Est: Bucureşti, Bratislava, Kiev (destinaţie pentru care se aşteaptă confirmarea din partea autorităţilor) şi Vilnius şi cu trei destinaţii de relaxare: Lyon şi Nisa în Franţa şi Lamezia Terme în Italia.

    Varşovia este capitala şi cel mai mare oraş din Polonia, cu o istorie bogată, dar în acelaşi timp o metropolă cosmopolită şi modernă. Arhitectura variată reflectă istoria lungă şi turbulentă a oraşului, de la biserici gotice şi palate neoclasice la zgârie nori moderni. Varşovia găzduieşte multe instituţii naţionale şi agenţii guvernamentale, dar şi multe companii locale şi internaţionale. Locurile pentru zborurile Bucureşti – Varşovia sunt deja disponibile şi pot fi rezervate pe wizzair.com de la doar 29.99 euro, pe un singur segment, cu toate taxele obligatorii incluse.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Wizz Air va opera zboruri spre Varşovia din 30 iunie 2017, în zilele de luni, miercuri, vineri, duminică.

    Primul zbor WIZZ de la Bucureşti a avut loc în 2007, iar de atunci compania a dezvoltat constant reţeaua de rute din România, în prezent operând pe 123 de rute, spre 54 de destinaţii, de la 10 aeroporturi locale.

    Compania va creşte flota alocată pieţei locale la 20 de aeronave, inclusiv 4 aeronave noi ultraeficiente Airbus A321, cu 230 de locuri,  până la sfârşitul lui 2016. De-a lungul acestui an, Wizz a anunţat şi a început deja 30 de rute noi, ce vor face legătura dintre România şi restul Europei, inclusiv prima cursă internă a companiei care conectează Bucureştiul de Cluj–Napoca, deschizând astfel, o nouă etapă în transportul aerian din ţara noastră. În ultimele 12 luni (până la 30 septembrie), compania a transportat mai mult de 5.5 milioane de pasageri spre şi dinspre ţara noastră.

     

  • Wizz Air anunţă o nouă destinaţie de pe aeroportul din Bucureşti. Vezi care sunt tarifele

    Compania aeriană low-cost Wizz Air a anunţat o nouă rută între Bucureşti şi Varşovia. Începând cu iunie 2017 compania va aloca cea de-a şaptea aeronavă bazei din Varşovia şi va începe să opereze pe şapte noi rute care vor conecta Varşovia cu patru capitale din Europa Centrală şi de Est: Bucureşti, Bratislava, Kiev (destinaţie pentru care se aşteaptă confirmarea din partea autorităţilor) şi Vilnius şi cu trei destinaţii de relaxare: Lyon şi Nisa în Franţa şi Lamezia Terme în Italia.

    Varşovia este capitala şi cel mai mare oraş din Polonia, cu o istorie bogată, dar în acelaşi timp o metropolă cosmopolită şi modernă. Arhitectura variată reflectă istoria lungă şi turbulentă a oraşului, de la biserici gotice şi palate neoclasice la zgârie nori moderni. Varşovia găzduieşte multe instituţii naţionale şi agenţii guvernamentale, dar şi multe companii locale şi internaţionale. Locurile pentru zborurile Bucureşti – Varşovia sunt deja disponibile şi pot fi rezervate pe wizzair.com de la doar 29.99 euro, pe un singur segment, cu toate taxele obligatorii incluse.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Wizz Air va opera zboruri spre Varşovia din 30 iunie 2017, în zilele de luni, miercuri, vineri, duminică.

    Primul zbor WIZZ de la Bucureşti a avut loc în 2007, iar de atunci compania a dezvoltat constant reţeaua de rute din România, în prezent operând pe 123 de rute, spre 54 de destinaţii, de la 10 aeroporturi locale.

    Compania va creşte flota alocată pieţei locale la 20 de aeronave, inclusiv 4 aeronave noi ultraeficiente Airbus A321, cu 230 de locuri,  până la sfârşitul lui 2016. De-a lungul acestui an, Wizz a anunţat şi a început deja 30 de rute noi, ce vor face legătura dintre România şi restul Europei, inclusiv prima cursă internă a companiei care conectează Bucureştiul de Cluj–Napoca, deschizând astfel, o nouă etapă în transportul aerian din ţara noastră. În ultimele 12 luni (până la 30 septembrie), compania a transportat mai mult de 5.5 milioane de pasageri spre şi dinspre ţara noastră.

     

  • Bartosz Puzdrowski va fi numit CEO al Impact, dezvoltatorul Greenfield

    Începând cu data de 1 septembrie a acestui an, funcţia de CEO a companiei Impact Developer & Contractor, primul dezvoltator imobiliar privat din România, va fi ocupată de Bartosz Puzdrowski, pentru un mandat de 3 ani.

    Bartosz Puzdrowski este un manager de succes specializat în sectorul imobiliar cu peste 20 de ani de experienţă în domeniu, ocupând funcţii de conducere în cele mai importante companii imobiliare specializate pe segmentele rezidenţial, office şi comercial. A fost, printre altele, membru de consiliu în cadrul companiei ICON Real Estate în Polonia şi Finlanda, fiind responsabil pentru proiecte de dezvoltare şi renovare rezidenţială şi office în Varşovia şi Helsinki, director general al departamentului de dezvoltare imobiliară în cadrul Marvipol Group şi CEO al Polnord SA (dezvoltatori rezidenţiali de top din Polonia, listaţi la Bursa de Valori Varşovia).

    De asemenea, a ocupat poziţiile de Country Manager pentru Polonia şi Ţările Baltice în cadrul Avestus Real Estate (un important dezvoltator imobiliar comercial din regiunea Europei Centrale şi de Est), director al departamentului de dezvoltare al ECE Projektmanagement Polska (unul dintre cei mai mari dezvoltatori şi investitori în centre comerciale din Europa), precum şi manager de dezvoltare regională în cadrul McDonald’s Polonia.

    Este absolvent al facultăţii de Filozofie şi Sociologie şi al facultăţii de Management din cadrul Universităţii din Varşovia, precum şi al programului de Executive MBA Varşovia – Illinois, cu specializarea în administrarea afacerilor şi comerţ.

    Impact s-a remarcat pe piaţa imobiliară din România începând din anul 1991, când a demarat cu succes o serie de proiecte rezidenţiale în zona de nord a capitalei, devenind astfel unul dintre cei mai vizibili dezvoltatori imobiliari din Bucureşti. Între anii 1997 – 2007, Impact a dezvoltat şi vândut în nordul capitalei 10 ansambluri rezidenţiale cu peste 1.000 de vile. La acestea se adaugă alte patru proiecte rezidenţiale în Ploieşti, Oradea şi Constanţa, dar şi primul imobil de birouri de clasa A din zona Băneasa-Pipera, denumit Construdava Business Center.

    Cel mai important şi de anvergură proiect al companiei este cartierul GREENFIELD, cel mai mare ansamblu rezidenţial din sectorul 1 (peste 3.000 rezidenţi).

  • Un prânz în Bucureşti costă mai mult decât unul în Varşovia, dar o bere costă de trei ori mai puţin decât la Londra

    O cafea consumată în oraş, o bere consumată la terasă sau o vizită făcută la un cabinet medical privat este mai ieftină în Bucureşti  decât în alte oraşe europene, însă Capitala are preţuri mai mari decât Varşovia sau Praga la un meniu de prânz sau la un litru de benzină, arată o analiză privind costul vieţii în diferite oraşe ale lumii publicată de portalul Expatistan.

    În acelaşi timp, în Bucureşti o persoană are nevoie de 4,87 de euro pentru a consuma un cocktail într-un local, în comparaţie cu 12 euro cât ar avea nevoie pentru aceeaşi bău­tură în Londra sau Paris, potrivit aceleiaşi statistici. În plus, o bere în Bucureşti costă 1,78 euro, în timp ce o bere în Londra are un preţ de peste trei ori mai mare, 5,82 euro.

    „Serviciile pe zona de personal casnic sunt extrem de apreciate de străini, comparativ cu preţurile medii din ţările lor de provenienţă. În România, expaţii îşi permit să plătească o menajeră, baby-sitter, preţurile fiind mai rezonabile în comparaţie cu vestul Europei“, a spus Elena Antoneac, head of operations în cadrul Nestlers Group, com­panie care oferă servicii de mutare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Baconschi: După summit, trebuie să lansăm rapid programe de modernizare a Armatei

    România trebuie să lanseze rapid, după summitu-ul NATO de la Varşovia, programe de modernizare a forţelor armate pe baza alocării a cel puţin 2% din PIB în vederea acestui obiectiv, a declarat luni, pentru MEDIAFAX, ambasadorul Teodor Baconschi, fost ministru de Externe.

    Baconschi crede că la întâlnirea Alianţei , România a obţinut “ce şi-a propus” şi, dacă va dori mai mult, va trebui “să facă mai mult”, polemicile interne pe această temă fiind “inutile”.

    “Mi se pare pozitivă continuitatea în politica României, indiferent de admnistraţie: aveam deja prezenţe militare semnificative la Cincu şi Kogălniceanu (unde va mai sosi un batalion american), iar baza Deveselu a trecut, aşa cum era prevăzut, sub comandă NATO. E notabil şi update-ul planului de contigenţă privitor la România, pentru că el distribuie toate sarcinile în caz de agresiune străină. În ce priveşte noua brigadă multinaţională, să sperăm că, pe lângă polonezi şi bulgari, vom avea trupe şi din alte state membre, din Europa occidentală. Va fi nevoie să ne concertăm cât mai bine cu Ankara şi Sofia, pentru ca Alianţa să adopte, pe termen mediu, şi măsuri pro-active de contracarare a zonelor anti-acces construite de Rusia în Crimeea”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, ambasadorul Baconschi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 240.000 de persoane au protestat în Polonia împotriva Guvernului, susţinând locul ţării în UE

    Acest protest este unul dintre cele mai importante din Polonia de la căderea regimului comunist, în anul 1989.

    Organizat la apelul iniţiativei civice Comitetul de apărare a democraţiei (KOD), protestul a reunit reprezentanţi din majoritatea partidelor de opoziţie parlamentare, printre ele numărându-se Platforma civică (PO, liberal), Nowoczesna (liberal) şi Partidul Ţărănesc (PSL), precum şi formaţiuni extraparlamentare, precum Partidul Social-Democrat (SLD) şi Partidul Verzilor, sub sloganul “Noi suntem şi vom rămâne în Europa”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro