BusinessMagazin

Tag: vara

  • Decizia Ryanair referitoare la zecile de aeronave Boeing 737 MAX comandate de companie, implicate în două tragedii aviatice: „Ryanair rămâne dedicat aeronavelor Boeing 737 MAX”

    Ryanair Holdings a comunicat investitorilor companiei detalii despre modul în care întârzierile livrărilor de Boeing 737 MAX vor afecta programul de zbor şi, respectiv, afacerile operatorului aerian low-cost în iarna aceasta şi în vara anului 2020. Potrivit informaţiilor transmise de Michael O’Leary, CEO-ul Ryanair, întârzierile cauzate de certificările modelului de aeronavă Boeing B737 MAX vor genera scăderi ale creşterilor anticipate anterior, astfel că Ryanair va reduce din programele de operare de pe anumite baze şi va decide chiar închiderea unora dintre acestea începând cu toamna acestui an.

    Redăm integral mesajul transmis investitorilor de Michael O’Leary, CEO-ul Ryanair:

     „Ryanair rămâne dedicat aeronavelor Boeing B737 MAX, iar acum aşteaptă ca acestea să poată fi puse în operare până la finalul anului 2019, totuşi data exactă referitoare la acest lucru rămâne incertă. Boeing speră că un pachet de certificare va fi oferit organelor regulatorii până în septembrie, având in vedere  un program de întoarcere la operare la scurt timp după. Credem că ar fi prudent ca această dată să fie câteva luni mai târziu, posibil în decembrie. Din moment ce Ryanair a comandat aeronave Boeing MAX200, care sunt o variantă ca aeronavelor MAX, acestea trebuie să fie certificate separat de Administraţia Federală a Aviaţiei (Federal Aviation Administration – FAA) şi Agenţia Europeană a Aviaţiei (European Aviation Safety Agency – EASA). Ryanair se aşteaptă ca aeronavele MAX200 să fie aprobate pentru operarea unor servicii de zbor în următoarele 2 luni de la întoarcerea a aeronavelor MAX la operare.

    Prin urmare, Ryanair speră să primească prima aeronavă MAX200 undeva între ianuarie şi februarie 2020. Din moment ce Ryanair poate să primească undeva între 6 şi 8 aeronave în fiecare lună, lucrăm acum la planificarea programelor de vară pentru anul 2020, bazându-ne pe livrările a până la 30 de aeronave B737 MAX până la finalul lunii mai 2020. Aceasta înseamnă mai puţin faţă de numărul celor 58 de aeronave Boeing MAX planificate iniţial pentru livrare în vederea programului din vara 2020. Acest număr ar putea să crească sau să cadă în continuare depinzând de momentul în care B737 MAX se vor întoarce în aer.

    Din motive legate de planificare, Ryanair îşi va revizui programul pentru vara anului 2020 bazându-se pe cele 30 de aeronave noi, nu pe cele 58. Această revizuire înseamnă că creşterea pentru anul 2020 a Ryanair va scădea de la 7%, la 3% şi traficul pentru anul de zbor care se va încheia în martie 2021 va fi redus de la 162 de milioane de pasageri, la aproximativ 157 de milioane.

    Această scădere a livrărilor de aeronave va necesita anumite reduceri şi închideri ale unor baze în vara anului 2020, dar şi în iarna anului 2019. Începem o serie de discuţii cu aeroporturile pentru a decide care dintre bazele Ryanair nu performează sau generează pierderi astfel încât să decidem aceste reduceri sau/şi închideri pe termen scurt din noiembrie 2019. Ne vom consulta de asemenea cu angajaţii noştri şi cu sindicatele în vederea planificării şi implementării acestor reduceri şi închideri de baze, care sunt cauzate în mod direct de întârzierile legate de livrările de aeronave B737 MAX.

    Ryanair va continua să lucreze cu Boeing şi EASA pentru reducerea acestor întârzieri ale livrărilor în iarna anului 2020, astfel încât să ne întoarcem la nivelul normal de creştere în vara anului 2021.”

    Potrivit Wall Street Journal, flota de aeronave Boeing 737 MAX va rămâne la sol până în 2020 din cauza softului de control care trebuie reparat. Aeronavele Boeing 737 au fost scoase din operare din luna martie, după ce o aeronavă Ethiopian Airlines s-a prăbuşit şi a ucis 157 de pasageri. Aceasta a fost a doua tragedie aviatică ce a fost cauzată de o astfel de aeronavă, prima fiind o aeronavă a operatorului Lion Air, care s-a prăbuşit în octombrie 2018.

     

     

  • Cum au reuşit doi tineri români să vândă îngheţată de 70.000 de euro

    Au pornit în 2016 cu un stand fix la mare, în cadrul unui complex turistic din Mamaia. Prima vitrină i-a costat 3.000 de euro şi a fost, practic, investiţia de la care au plecat. Un an mai târziu, porneau pe drumul îngheţatei care se plimbă de la un eveniment la altul şi începeau să participe la festivaluri şi petreceri private cu prima unitate mobilă. Astăzi, ViceCream numără o bicicletă, două standuri şi trei maşinuţe de îngheţată.

    „Investiţiile iniţiale nu au fost mari, pentru că am ales să lucrăm cu un laborator profesionist care face îngheţata. De abia anul acesta am investit în logistică în jur de 20.000 de euro”, povesteşte Mihai Popescu.

    Tot în 2019, investiţiile au mers şi în prezentare, standuri de evenimente, maşinuţe de îngheţată, bicicletă. De gelato este responsabil un laborator care inovează în fiecare zi. Ingredientele sunt aduse din Italia, dar şi de la producători locali certificaţi bio. Afacerile au fost anul trecut de 70.000 de euro, iar profitul s-a situat la 25.000 de euro, în business fiind implicaţi doar cei doi acţionari şi cinci angajaţi, dar numai pe durata evenimentelor. În afara sezonului de vară, adică cel în care consumul de îngheţată este la cote maxime, rămân trei angajaţi.

    De ViceCream sunt responsabili Mihai Popescu şi Vlad Iliescu, doi foşti colegi din şcoala primară care şi-au încununat relaţia de prietenie cu una de afaceri.

    „Mergem la evenimente de toate felurile, de la Neversea, Summer Well şi Untold până la evenimente private, team buildinguri, lansări de produse, petreceri corporate”, mai spune Mihai Popescu.

    Cea mai mare provocare o aduce vremea, care poate transforma îngheţata într-o amintire dacă nu e depozitată în condiţii optime. Tocmai de aceea, Mihai Popescu şi Vlad Iliescu au cumpărat o maşină frigorifică pentru transportul îngheţatei, după ce au trecut şi prin experienţe care s-au încheiat cu topirea unor cantităţi mari de gelato.

    „Cred că lumea vrea din ce în ce mai mult să aibă gelato la evenimente şi că această piaţă va creşte.”

    Anul trecut, de pildă, cele mai apreciate arome au fost cele de grapefruit, ghimbir şi mentă. Nu există nici limită de vârstă, nici separare pe alte criterii. O cupă de 60 de grame de gelato de la ViceCream costă 7 lei, 500 de grame costă 70 de lei, iar un kilogram – 100 de lei. Din meniu fac parte atât produse bio, cât şi unele fără zahăr. Cei doi antreprenori vor să se stabilească şi cu un local fix de îngheţată, iar planul este deja în curs de implementare. Scopul este ca activitatea să continue şi pe perioada iernii, nu doar în timpul sezonului cald.

    „Vrem să învăţăm consumatorul român să mănânce îngheţată iarna. Urmează să deschidem prima noastră gelaterie fixă, pe Calea Victoriei, în Bucureşti, în care investim 25.000 de euro. Sper să o deschidem într-o lună. Vom mai avea, de asemenea, o unitate şi în Mercato Comunale (concept din zona Polizu din Bucureşti, care reuneşte producători locali, rulote cu mâncare, beri artizanale şi spaţii de coworking – n.red.), unde vom fi prezenţi pe toată durata verii cu un stand.”

    E adevărat că vara mai mult migrează de la un eveniment la altul – fie el festival, nuntă, botez sau aniversare –, dar pofta nu ţine cont de sezon. De aceea, pentru unii e viciu, pentru alţii e delectare. Spuneţi-i cum vreţi, dar savuraţi-o cu plăcere!

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă.  
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În Romånia sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.
    Intraţi pe platforma  www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Hipy Bio – producţie de sucuri bio din cătină (Iaşi)
    Fondator: Adrian Fetcu
    Investiţie iniţială: 260.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2018: 443.000 lei (96.000 de euro)
    Distribuţie: magazine Carrefour din România

    Kinderina – producţie de jucării croşetate (Cluj-Napoca)
    Fondator: Viorina Anuţă
    Investiţie iniţială: 8.500 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2019: 15.000 de euro
    Distribuţie: online

    Bălăngănel – producţie de hamace (Târgu-Mureş)
    Fondatori: Alexandru şi Angela Pitea
    Investiţie iniţială: 6.000 de lei (1.300 de euro)
    Cifră de afaceri în 2018: 160.000 de lei (35.000 de euro)
    Distribuţie: online, magazine (Alba Iulia, Bucureşti, Cluj-Napoca), festivaluri (FânFest – Roşia Montană, Awake Festival – Mureş, Vibe Festival – Mureş)

    Lada de zestre – atelier de broderie (Fundata, judeţul Braşov)
    Fondator: Severina Puiu
    Cifră de afaceri în 2018: 30.000 de euro
    Distribuţie: pensiuni, hoteluri, restaurante

    Evo Glamping – producţie de corturi pentru camping (Siliştea Snagovului – lângă Bucureşti)
    Fondatori: Cristina şi Florin Georgescu
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifra de afaceri în 2018: 91.000 de lei (20.000 de euro)
    Distribuţie: operatori de turism

  • APOCALIPSA cireşelor: de ce nu vom mai mânca renumitele bunătăţi de Comarna

    Cireşele de Comarna sunt printre cele mai căutate în pieţele din toată ţara. Iar la început de vară sute de tone de cireşe sunt trimise an de an din localitatea ieşeană către fabrici din Uniunea Europeană. Doar că anul acesta, cireşele sunt foarte puţine. După ploile de acum două săptămâni, cireşele au început să mucegăiască, sunt umflate cu apă, iar căldura din ultimele zile le-au făcut să crape. Din cinci fructe de pe o ramură, trei sunt stricate şi una este crăpată.

    „E perioada recoltării şi în momentul recoltării, dacă vremea nu este prielnică, automat ele se depreciază. Anul ăsta au fost mai puţine din prima fază, de la polenizare. Tot din cauza curenţilor, din cauza vremii. Nici în zonele în care au rămas, că am în mai multe zone livezi, cu diferite înclinaţii, cu expunere spre sud, spre vest nu ne putem bucura, nu putem încheia bucuroşi un ciclu de producţie”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Mihai Niţucă, unul dintre producătorii din Comarna, judeţul Iaşi.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Urmează o vară toridă? Studiu: Vara lui 2019 ar putea aduce un record istoric pentru piaţa băuturilor răcoritoare

    Cum prognozele meteo indică o vară secetoasă, toţi marii producători şi distribuitori de sucuri şi apă minerală se pregătesc de vârful de sezon cu campanii şi produse noi, pentru a acoperi setea românilor.
     
    Potrivit unei analize Frames, prezentată în cadrul celei de-a şaptea ediţii a Train Your Business Bucureşti, pe fondul creşterii economice şi diversificării obiceiurilor de consum, piaţa băuturilor răcoritoare a marcat un avans semnificativ în ultimii ani, de la o cifră de afaceri de 4,41 mld.lei în 2010 la 5,83 mld.lei în 2017.
     
    ,,Datele preliminare din 2018 indică un avans peste nivelul de 6 mld.lei, iar în 2019, pe fondul majorărilor de preţuri, extinderii gamei de produse şi creşterii apetitului pentru consum al românilor, prognozele indică depăşirea graniţei de 6,5 mld.lei’’, afirmă analiştii.
     

  • Urmează o vară toridă? Studiu: Vara lui 2019 ar putea aduce un record istoric pentru piaţa băuturilor răcoritoare

    Cum prognozele meteo indică o vară secetoasă, toţi marii producători şi distribuitori de sucuri şi apă minerală se pregătesc de vârful de sezon cu campanii şi produse noi, pentru a acoperi setea românilor.
     
    Potrivit unei analize Frames, prezentată în cadrul celei de-a şaptea ediţii a Train Your Business Bucureşti, pe fondul creşterii economice şi diversificării obiceiurilor de consum, piaţa băuturilor răcoritoare a marcat un avans semnificativ în ultimii ani, de la o cifră de afaceri de 4,41 mld.lei în 2010 la 5,83 mld.lei în 2017.
     
    ,,Datele preliminare din 2018 indică un avans peste nivelul de 6 mld.lei, iar în 2019, pe fondul majorărilor de preţuri, extinderii gamei de produse şi creşterii apetitului pentru consum al românilor, prognozele indică depăşirea graniţei de 6,5 mld.lei’’, afirmă analiştii.
     

  • Costum de vară

    Cei din domeniu susţin că un costum alcătuit dintr-o haină mai largă şi o pereche de pantaloni scurţi lejeri este suficient de sobru atunci când situaţia o cere, dar şi comod, fiind prezentate diverse opţiuni, fie cu accente metalizate ca la Armani, fie în culori văratice de către House of Holland sau Off-White.

  • Când trecem la ORA DE VARĂ 2019? Vom dormi mai puţin!

    Ultima duminică a lunii martie aduce cu sine schimbarea de la ora de iarnă la cea de vară.
     
    Anul acesta, trecerea la ora de vară se va face exact pe 31 martie, când românii îşi vor da ceasurile înainte.
     
    În fiecare an, în ultima duminică a lunii martie, românii îşi dau ceasul cu o oră înainte, iar ora 03:00 devine ora 04:00.
     
    Din acest motiv, ziua de 31 martie va avea doar 23 de ore; ceasurile se vor da înainte în acelaşi moment în toate ţările Uniunii Europene.
     
    Ora de vară a fost prima dată propusă de un entomolog din Noua Zeelandă, George Vernon Hudson, în 1895. 110 ţări din întreaga lume folosesc astăzi acest mecanism. În Europa, Islanda este singura ţară care nu foloseşte ora de vară. Rusia a început să aplice acest sistem din 1981, însă a renunţat după 20 de ani, pe motiv că nu vrea să streseze cetăţenii.
     
    În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1932. Până în 1939 ora de vară a funcţionat în fiecare an, între prima duminică din aprilie (în 1932: 22 mai), ora 00:00 şi prima duminică din octombrie, ora 01:00 (ore locale). Între 1 aprilie 1940, ora 00:00, şi 2 noiembrie 1942, ora 03:00, ora de vară a fost în vigoare permanent în România.
     
    Din 1943, practica trecerii la ora de vară a fost suspendată. Ora de vară a fost reintrodusă în România începând cu 1979. În 1996, ţinând cont de avantajele decalării orarului cu o oră vara, pentru a profita la maximum de orele de lumină, acest orar a fost prelungit în Europa cu încă o lună.
     
    Din 1997, ora de vară începe în România în ultima duminică din martie şi se încheie în ultima duminică din octombrie, la fel ca în toate ţările europene.

  • ​Radu Ştefan Oprea, ministrul IMM-urilor: Decontările pentru Start-Up Nation 2018 vor începe din vară

    “După 12 februarie, când se va încheia sesiunea de depunere a documentaţiei, va începe perioada de analiză a proiectelor, iar din vară vom începe decontările pentru planurile de afaceri depuse în programul din 2018”, a declarat Radu Ştefan Oprea, ministrul IMM-urilor, în cadrul conferinţei de presă privind bilanţul activităţilor desfăşurate de ministerul pe care-l reprezintă în 2018 şi priorităţile acestuia pentru 2019.
     
    El a menţionat că programul a fost simplificat anul acesta, iar relaţia cu antreprenorii va fi una transparentă, tocmai pentru a ajuta tinerii care debutează în afaceri. Acesta a adăugat că antreprenorul ştie ce este cel mai bine să facă cu banii, iar interesul acestora pentru a-şi face o afacere se vede în numărul celor aproape 15.000 înscrişi în programul din 2018 până în prezent.
     

  • Cum a ajuns fiul unuia dintre CEI MAI MARI ACTORI DIN ROMÂNIA să fie cel mai cunoscut consultant român din mediul de business european

    „Am avut clienţi cu care am lucrat 10 ani şi am schimbat trei CEO. Un consultant ştie adesea mai mult decât managementul care sunt problemele din companie şi ce trebuie făcut pentru a le rezolva”, spune Andrei Caramitru, 42 de ani, poate cel mai cunoscut consultant român din mediul de business european.

     A lucrat 16 ani pentru McKinsey şi doi ani pentru Boston Consulting Group, două dintre cele mai influente firme de consultanţă în management strategic din lume. A renunţat la viaţa de consultant de un an şi, din vara acestui an, a intrat în antreprenoriat, într-un domeniu complet diferit de ceea ce a făcut până acum: comerţ online cu servicii. 

    Cel mai mare dintre cei trei fii ai actorilor Ion Caramitru şi Micaela Caracaş, Andrei Caramitru spune că a ales să studieze businessul pentru că, asemenea multora din generaţia lui, nu ştia către ce să se îndrepte după terminarea liceului.
    „Eu provin dintr-o familie de artişti: nu doar tatăl şi mama sunt actori, dar şi în familiile lor au fost pictori, cântăreţi la operă etc. Eu am vrut să fac ceva puţin diferit, să nu fiu tot timpul într-o comparaţie cu alţii din familie.”

    Absolvent al colegiului Sf. Sava din Capitală, profilul matematică – fizică, spune că a avut norocul să fie într-o clasă cu mulţi olimpici – el nefiind la acest „nivel de sofisticare” în matematică. A avut norocul, spune el, că sora tatălui său a fugit pe timpul comunismului în Geneva, iar în 1994, când a terminat el liceul, a avut şansa să locuiască la ea pe durata studiilor universitare.

    „Era o altă Românie atunci, nici bursă de studii nu aveai cum să iei. Am avut norocul să stau la mătuşa mea în Elveţia şi, neştiind exact ce să aleg ca domeniu de studiu, am zis că o să mă orientez spre economie- business.” Astfel, în perioada 1994 – 1998 el a urmat cursurile Facultăţii de Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii din Geneva, urmate de un program de masterat în finanţe în cadrul aceleiaşi instituţii.
    De ce nu a ales însă o carieră artistică?

    „Actoria este un domeniu extraordinar de greu, care se bazează mult pe noroc şi pe şansa de moment. Aş fi avut un cadru, teoretic, pentru a urma o carieră în domeniu, dar nu am vrut să îl exploatez poate dintr-o mândrie personală, nu am vrut să depind în cariera mea de altcineva sau să aud pe cineva că spune: «Andrei a reuşit în viaţă pentru că…». În plus, fiind perioada de după Revoluţie, se puteau încerca multe lucruri.”
    Pe de altă parte, mai spune el, când te naşti într-o familie de actori, te uiţi, încă din copilărie, cu un mai mare realism la această profesie, cu bune şi cu rele.

    „Cei care sunt în afara acestei lumi văd doar magia momentului, însă dacă observi zilnic ce se întâmplă, îţi dai seama că pentru foarte mulţi actori este foarte greu, frustrant, extrem de stresant, iar judecata nu este făcută pe cât de bun eşti neapărat, ci pe criteriul dacă te place lumea sau nu, iar acest lucru te poate afecta psihologic foarte mult. E un domeniu foarte dificil şi am o admiraţie pentru toţi cei care fac asta.”

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL

     

     

     

     

  • Cum să vă împodobiţi cu un curcubeu

    Ultima colecţie apărută se intitulează Rainbow, scrie The Telegraph, şi îşi propune să aducă culorile curcubeului la gâtul ori pe mâinile şi urechile purtătoarelor. Piesele colecţiei au fost create cu o combinaţie de pietre preţioase şi semipreţioase cu tot felul de tăieturi, ca diamante, safire, ametiste, topaze, turmaline, peridote, beriluri ori cuarţ, astfel dispuse încât să creeze mici curcubeie în forme mai mult sau mai puţin ordonate.