BusinessMagazin

Tag: universitate

  • Cât de uşor dispar simboluri româneşti în zilele noastre. Cum s-a ajuns la dispariţia unuia dintre cele mai cunoscute branduri ale Bucureştiului şi ce i-a luat acum locul

    Sigla IntercontineNtal a reapărut în peisajul bucureştean, însă începând de la 1 ianuarie 2023 stă pe clădirea de lângă Ateneul Român şi nu pe hotelul din Piaţa Universităţii, acolo unde a tronat mai bine de 50 de ani. Totuşi, în conştiinţa populară, Intercontinental sau Inter este identificat cu clădirea de la kilometrul zero, fiind, dincolo de un hotel, un simbol al Bucureştiului. Cu noile schimbări din piaţă, în cât timp se pierde un simbol?

    Ne vedem la Intercontinental”, „ne întâlnim în faţă la Inter” – acestea sunt doar câteva dintre propoziţiile folosite de bucureşteni, şi nu doar, atunci când îşi dau întâlnire în jurul clădirii care astăzi poartă numele de Grand Hotel Bucharest. Cu o siglă a noului brand pusă parcă prea târziu, după ce marca care a tronat asupra Pieţei Universităţii timp de 50 de ani a fost dată jos, clădirea de la kilometrul zero pare încă să nu aibă o identitate clară. „Pentru mine Intercontinental este hotelul de lângă Teatrul Naţional”, spune Denisa, 24 ani, care s-a născut şi a crescut în Bucureşti, iar pentru ea Intercontinentalul este mai mult un simbol. „Nu ştiu de ce şi-au schimbat numele, dar eu tot Intercontinental îl voi numi”, mai spune ea.

    Pentru Denisa, cât şi pentru alţi locuitori sau turişti familiarizaţi cu Capitala, Intercontinentalul va rămâne clădirea hotelului din Piaţa Universităţii, chiar dacă emblema a fost dată jos încă de la începutul anului 2022. Mulţi dintre cei care au trecut în acest an prin Piaţa Universităţii nici nu au observat schimbarea denumirii şi montarea literelor care formează numele Grand Hotel Bucharest, noua identitate a hotelului. Nu din ignoranţă, ci mai mult din imposibilitatea de a asocia acea clădire cu altceva decât numele Intercontinental. Grand Hotel Bucharest, noul nume al hotelului, nu este în sine încă un brand. În afară de jucătorii din piaţă, care ştiu de noua identitate, în conştiinţa populară hotelul din centrul Bucureştiului va rămâne pentru mult timp Intercontinental.

    O nouă identitate

    Compania care administrează hotelul a încheiat la finalul anului 2021 colaborarea cu IHG Hotel & Resorts, proprietarul mărcii Intercontinental, după o prezenţă de mai bine de 50 de ani. Ultimul contract încheiat între cele două părţi a fost în 2006, când compania care administrează hotelul şi lanţul ce deţine brandul internaţional au făcut trecerea de la contractul de tip franciză la un contract de management. La acea vreme, sursele din piaţă spuneau că lanţul internaţional şi-ar fi dorit prelungirea contractului, însă reprezentanţii grupului hotelier nu s-au înţeles cu proprietarul hotelului privind procesul de renovare.

    Clădirea are nevoie de ample lucrări de renovare, care au fost anunţate încă de la începutul anului trecut, însă acţiuni concrete în acest sens nu au fost luate. Proprietarul companiei care administrează hotelul este Alexander Bogdan Adamescu, un controversat om de afaceri pe numele căruia s-a emis un mandat european de arestare, el locuind în prezent în Marea Britanie. IHG Hotel & Resorts, proprietarul mărcii Intercontinental, a scris istorie în România, fiind primul brand internaţional care a intrat pe piaţa locală.

    Totodată, hotelul din Piaţa Universităţii a fost primul hotel de cinci stele construit în România, acesta având 22 de etaje şi o înălţime de aproape 90 de metri. Lucrările de construcţie la acest hotel au început în 1967, după un proiect al arhitecţilor Dinu Hariton, Gheorghe Nădrag, Ion Moscu şi Romeo Belea, arhitect care s-a ocupat şi de renovarea Teatrului Naţional, clădire ridicată în aceeaşi perioadă cu Intercontinentalul. Hotelul din Piaţa Universităţii a fost inaugurat în 1971, după o investiţie de 6 milioane de dolari. În prezent, hotelul Grand Hotel Bucharest operează 257 de camere şi apartamente, un Club Lounge la etajul 21, un centru spa cu piscină interioară la etajul 22, două restaurante şi peste 1.500 de metri pătraţi de spaţii pentru conferinţe. Schimbarea nu a fost doar la nivelul numelui hotelului, ci şi la nivelul companiei, care până în 2022 se numea Compania Hotelieră Intercontinental România, astăzi firma numindu-se Grand Hotel Bucharest.

    În prezent, hotelul Grand Hotel Bucharest operează 257 de camere şi apartamente, un Club Lounge la etajul 21, un centru spa cu piscină interioară la etajul 22, două restaurante şi peste 1.500 de metri pătraţi de spaţii pentru conferinţe.

    În cât timp dispare un simbol?

    „Intercontinental avea o identitate cu sau fără marca grupului internaţional. De când a fost construit, locaţia, facilităţile, modul în care lumea îl privea, fiind în general o destinaţie de business cu clienţi externi, normal că a rămas în conştiinţa noastră ca fiind un hotel de lux şi un simbol al Bucureştiului”, spune Cris Micuţ, consultant în ospitalitate. Simbolul ar putea să dispară în ani, chiar şi peste câteva generaţii, având în vedere că timp de 50 de ani, Intercontinentalul a tronat deasupra Pieţei Universităţii. „S-a întârziat chiar şi punerea noului nume, dar odată cu Athenee Palace Intercontinental, o să dispară treptat din conştiinţa oamenilor. Când e vorba de a lucra cu mintea oamenilor, cred că este şi o chestie de generaţii pentru că în continuare va fi identificată clădirea din Piaţa Universităţii cu Intercontinental”, mai spune el. Cris Micuţ este de părere că un al doilea pas pentru a recunoaşte locul ca altceva decât Intercontinental este punerea unui brand la fel de puternic precum Intercontinental pe clădire. „Amplasarea clădirii este foarte bună. E o locaţie care are potenţialul să atragă nume mari ale grupurilor hoteliere internaţionale. E o clădire reprezentativă pentru Bucureşti şi îşi va găsi iar o poziţionare în piaţă”, precizează el.

    Nume vechi, clădire nouă

    Intercontinental, după un an de absenţă, a revenit în România de la 1 ianuarie 2023, însă de această dată pe clădirea hotelului Athénée Palace. Intercontinental Athénée Palace Bucharest devine astfel singurul hotel din România operat sub brandul Intercontinental, după ce mai bine de 50 de ani acest brand a stat pe clădirea emblemă a Pieţei Universităţii. Athénée Palace are o istorie de 108 ani şi este unul dintre simbolurile istorice şi arhitecturale ale Bucureştiului. Mai bine de 15 ani, hotelul a fost afiliat lanţului Hilton. Demersul de a trece hotelul Athénée Palace sub un nou brand a început încă din 2021, existând interes din partea mai multor operatori internaţionali pentru operarea hotelului. Negocierile au durat circa şase luni, iar câştigătorul a fost IHG Hotels & Resorts, cu care Copos a încheiat un contract de management. Athénée Palace a trecut printr-un proces de modernizare început în 2020, fiind împărţit în două faze, iar investiţia a depăşit 40 de milioane de euro. Prima fază a renovării a presupus modernizarea a 132 camere din aripa nouă, iar cea de-a doua fază a presupus renovarea faţadei clădirii şi a 151 camere din aripa veche, construită în 1914. ANA Hotels şi IHG Hotels & Resorts aveau deja o istorie de colaborare încă din 1998, având în vedere că firma hotelieră locală deţine hotelul Crowne Plaza, brand din portofoliul IHG. Noul contract de management dintre ANA Hotels şi IHG Hotels & Resorts, cel pentru hotelul Athénée Palace, se va derula pe o perioadă de 20 de ani. Probabil următorii 20 de ani vor fi suficienţi pentru ca oamenii să se obişnuiască cu noul Intercontinental, însă alte exemple de schimbări ale numelor deja consacrate arată că oamenii nu renunţă aşa uşor la ceva ce ştiau de foarte mult timp. Parcul Herăstrău are denumirea oficială Parcul Regele Mihai I, însă puţine persoane ştiu de acest lucru şi mai puţini oameni folosesc această denumire atunci când se referă la parcul din nordul Bucureştiului.  

    Lucrările de construcţie la hotelul din Piaţa Universităţii au început în 1967, după un proiect al arhitecţilor Dinu Hariton, Gheorghe Nădrag, Ion Moscu şi Romeo Belea, arhitect care s-a ocupat şi de renovarea Teatrului Naţional, clădire ridicată în aceeaşi perioadă cu Intercontinentalul.

  • Cine este Sam Altman, co-fondator şi CEO al OpenAI, startupul din tech care a creat ChatGPT, celebra platformă de inteligenţă artificială despre care vorbeşte toată lumea. La doar 19 ani pleacă de la prestigioasa universitate Stanford şi creează prima sa aplicaţie

    Sam Altman este un nume mai puţin cunoscut publicului, dar foarte bine ştiut în lumea tehnologiei şi antreprenoriatului. Altman este CEO-ul OpenAI, un startup din domeniul tehnologic care se ocupă cu dezvoltarea inteligenţei artificiale. De asemenea, la 32 de ani el conducea Y Combinator, cel mai important accelerator de startup-uri din Silicon Valley, care a creat giganţi precum Airbnb şi Dropbox, scrie Business Insider.

    Sam Altman şi-a început călătoria în universul tech în 2005, odată cu fondarea companiei  Loopt, care a creat o aplicaţie de reţea socială bazată pe locaţia utilizatorilor. Loopt a fost prima victorie a lui Altman, iar reuşita l-a făcut pe acesta să devină foarte căutat de către startup-uri, printre care s-au numărat Airbnb, Instacart şi Reddit. De asemenea, el a fost şi un investitor timpuriu în mai multe companii de succes printre care se numără Instacart şi Stripe.

    La doar 19 ani, Altman a renunţa la prestigiosul Standford pentru a crea Loopt, pe care a vândut-o ulterior în 2012. În 2014 el preia tronul Y Combinator de la Paul Grahm. În prezent, Atlman petrece 80% din timpul său ajutând alte startup-uri să se dezvolte, iar restul de 20% este dedicat altor proiecte.

    Amprenta pe care a lăsat-o Sam Altman în cadrul OpenAI l-a plasat pe acesta în lumina reflectoarelor atunci când vine vorba despre inteligenţa artificială şi impactul acesteia asupra societăţii. Sub conducerea sa, OpenAI a devenit una dintre cele mai important organizaţii care se ocupă de dezvoltarea inteligenţei artificiale, lucrând în acelaşi timp la cercetări revoluţionare în domenii precum prcesarea limbajului, robotică şi modelele generative.

    Sam Altman s-a născut pe 22 aprilie 1985 în Chicago, Illinois. A crescut în St Louis, Missouri, şi a urmat cursurile şcolii John Burroughs. Atunci când vine vorba despre studiile sale superioare,e Altman a urmat cursurile Universităţii Stanford, unde a aprofundat informatica. Averea acestuia este estimată la aproximativ 2 miliarde de dolari.

    Tânărul antreprenor a atins prima dată statutul de miliardar în ianuarie 2023 după ce OpenAi a obţinut o finanţare importantă din partea Micrososft, care a evaluat compania lui Altman la 30 de miliarde de dolari.

    Open AI, compania lui Sam Altman, a lansat în noiembrie 2022 ChatGPT, care a început să facă în scurt timp valuri în mediul online. Programul de inteligenţă artificială poate realiza diferite task-uri, de la scrierea unor articole, până la scrierea unor poezii, partituri, şi chiar linii de cod pentru programatori.

    Chatbotii care folosesc inteligenţa artificială folosesc cantităţi uriaşe de date şi algorimi complecşi pentru a face predicţii cu privire la utilizarea cuvintelor şi pentru a le oferi sens. Aceştia nu numai ca folosesc o cantitate impresionantă de de informaţii şi deţin un vocabular vast, dar şi înţeleg cuvintele odată puse într-un context. Aceste abilităţi la permit să imite tiparele de comunicare, în timp ce oferă informaţii solide.

    Sursa foto: Business Insider

  • Cine este profesorul Klaus Schwab, cel care a fondat în 1971 Forumul Economic Mondial, unde se întâlnesc liderii lumii pentru a discuta problemele fiecărui an

    Profesorul Klaus Schwab s-a născut în Ravensburg, Germania, în 1938. Este fondator şi preşedinte executiv al Forumului Economic Mondial, locul unde liderii lumii se întâlnesc pentru a discuta problemele fiecărui an.

    Potrivit datelor oferite de pagina oficială a Naţiunilor Unite, Schwab a fondat Forumul în 1971, în acelaşi an în care a publicat „Moderne Unternehmensführung im Maschinenbau” (Managementul modern al întreprinderii în ingineria mecanică). În acea carte, a susţinut că managementul unei întreprinderi moderne trebuie să servească nu numai acţionarilor, ci şi tuturor părţilor interesate (die Interessenten), pentru a obţine creştere şi prosperitate pe termen lung. Schwab a susţinut conceptul de “multistakeholder” încă de la înfiinţarea Forumului, care a devenit cea mai importantă platformă mondială de cooperare publică şi privată. Sub conducerea sa, Forumul a fost un motor al eforturilor de reconciliere în diferite părţi ale lumii, acţionând ca un catalizator al numeroaselor colaborări şi iniţiative internaţionale.

    În 1998, împreună cu soţia sa, Hilde, a creat Fundaţia Schwab pentru antreprenoriat social, care urmăreşte să identifice, să recunoască şi să difuzeze iniţiativele în domeniul antreprenoriatului social care au îmbunătăţit semnificativ viaţa oamenilor şi care au potenţialul de a fi reproduse la scară globală. Fundaţia sprijină o reţea de peste 350 de antreprenori sociali din întreaga lume.

    În 2004, cu ajutorul contribuţiei financiare primite în cadrul Premiului Dan David, a înfiinţat o nouă fundaţie: Forumul tinerilor lideri globali (pentru liderii sub 40 de ani). Şapte ani mai târziu, în 2011, a creat Global Shapers Community (pentru potenţialii lideri cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani). Scopul celor două fundaţii este de a integra tinerii, ca o voce puternică pentru viitor, în procesele decizionale globale şi de a încuraja implicarea lor în proiecte concrete care abordează probleme sociale.

    Schwab a încurajat înfiinţarea de comunităţi care să ofere expertiză şi cunoştinţe globale pentru rezolvarea problemelor. Printre acestea se numără Reţeaua Consiliilor Globale ale Viitorului, cea mai importantă reţea de cunoştinţe interdisciplinare din lume dedicată promovării unei gândiri inovatoare privind viitorul.

    Forumul are peste 700 de angajaţi, cu sediul central în Geneva, Elveţia, şi birouri suplimentare în New York, San Francisco, Beijing şi Tokyo.

    Inginer şi economist de formaţie, profesorul Klaus Schwab deţine doctorate în economie (summa cum laude) de la Universitatea din Fribourg, în inginerie de la Institutul Federal Elveţian de Tehnologie şi un master în administraţie publică de la Kennedy School of Government din cadrul Universităţii Harvard. În 1972 a devenit unul dintre cei mai tineri profesori din cadrul Universităţii din Geneva. A primit numeroase distincţii internaţionale şi naţionale.

    Cele mai recente cărţi ale sale sunt The Fourth Industrial Revolution (2016), un bestseller mondial tradus în 30 de limbi, şi Shaping the Fourth Industrial Revolution (2018).

    De-a lungul carierei sale de mare anvergură, Schwab a primit numeroase distincţii. Deţine 17 doctorate onorifice şi medalii naţionale de onoare, printre care Marele cordon al Ordinului Soarelui Răsare din Japonia, Marea Cruce cu stea a Ordinului Naţional al Germaniei şi Cavaler al Legiunii de Onoare din Franţa. De asemenea, a fost numit cavaler de către regina Elisabeta a II-a.

    În afara activităţii sale, are o gamă largă de interese academice, culturale şi de servicii publice. Este un înotător pasionat, un excursionist montan şi un participant entuziast la Maratonul de schi Engadin. Klaus şi Hilde s-au căsătorit în 1971. Au doi copii şi doi nepoţi.

  • Clotilde Armand anunţă demolarea statuii din faţa Universităţii Bioterra

    „Ştiţi statuia kitsch amplasată în faţa Universităţii „Bioterra” Bucureşti? Monumentul înalt de 10 metri pe care stăteau de-a valma lei albi, vulturi cu aripi întinse, personaje feminine aurii, simboluri biblice şi filozofice, citate pe bucăţi de marmură neagră. Era o construcţie ilegală, intitulată pompos „edificiu de artă şi cultură”, a fost ridicată după un controversat parteneriat cu fostul primar PSD al Sectorului 1, Dan Tudorache”, spune Clotilde Armand.

    Potrivit edilului de la Sectorul 1, această statuie şi terenul împrejmuit cu un gard metalic cu fundaţie de beton obstrucţionau accesul în zonă.

    „Cheltuielile pe care le vom avea cu aceste demolări vor fi suportate de către Universitatea “Bioterra”, care poate solicita revendicarea materialelor rezultate ca urmare a desfiinţării, în termen de 30 de zile de la data depozitării în locaţiile ADP Sector 1. Nu este pentru prima data când desfiinţăm construcţiile ilegale făcute de Universitatea “Bioterra”, la începutul acestui an am demolat o poartă mare metalică şi un gard”, a mai spus primarul Sectorului 1.

  • Christian Năsulea, profesor Universitatea Bucureşti: Sunt şanse mari ca inflaţia să crească la peste 20% VIDEO

    Economiştii sunt de părere că problema inflaţiei s-ar putea agrava în perioada următoare şi aceasta ar putea depăşi pragul de 20%. Iarna şi nevoia de a consuma mai mult gaz pe fondul unei răciri exagerate a vremii poate împinge inflaţia peste nivelul la care este situată în prezent. Rezultatele finale vor putea fi văzute undeva la începutul anului 2023, când potrivit calculelor inflaţia ar putea ajunge chiar şi la 25%.

    „Sunt şanse destul de mari ca inflaţia să depăşească pragul de 20% în acest moment. Preţurile care au fost calculate până acum se raportează întotdeauna la ultimele 12 luni. N-am avut încă nişte luni cu preţurile de la energie crescute foarte mult astfel încât să putem să adăugăm la calculul inflaţiei şi aceste costuri. Vine iarna, o să se facă frig şi dacă acest lucru se întâmplă automat vom consuma foarte multe gaze naturale. Acestea se vor scumpi şi vom aduna la indicele preţurilor de consum şi aceste creşteri. Când vom trage linie după ce se termină iarna şi începem să comparăm martie 2023 cu martie 2022 când preţurile gazelor nu au fost atât de mari s-ar putea să vedem o inflaţie care să iasă la 25%”, a declarat Christian Năsulea, profesor de economie în cadrul Universităţii din Bucureşti, la emisiunea de business ZF Live.

     

     

  • Studenţii şi angajaţii Universităţii Politehnice din Bucureşti au acum acces la o serie de beneficii extrasalariale prin platforma Benefit

    Studenţii înscrişi la toate ciclurile de învăţământ (licenţă, masterat şi doctorat) la Universitatea Politehnica din Bucureşti, precum şi angajaţii universităţii vor avea din acest an acces la o serie de beneficii de la Edenred România, prin platforma Benefit.

    Platforma include peste 2.500 de oferte speciale cu reduceri cuprinse între 5% şi 50%. Printre beneficiile disponibile, se numără reduceri la segmente de produse şi servicii precum: sport, cultură, sănătate, educaţie, turism, librării, hobby, modă, wellness, restaurante, etc. Platforma va funcţiona ca un magazin online, creat special pentru comunitatea universităţii.

    „Tinerii sub 26 de ani (Generaţia Z), au o filosofie de viaţă foarte diferită de Millenials, părinţii lor. Pentru ei este foarte important să facă lucruri cu sens, să aibă echilbru între viaţa personală şi şcoală sau job, să se bucure de viaţă. De aceea, atunci când caută medii de învăţare sau locuri de muncă, prioritizează criterii precum flexibilitatea, abordarea 360 şi accesul la beneficii personalizate. Înţelegem şi rezonăm cu aceste nevoi, aşa că venim în întâmpinarea lor cu produsele din platforma Benefit, special gândite pentru a acoperi cât mai multe aspecte din viaţa unui tânăr, de la vacanţe, la cultură, socializare şi cadouri pentru evenimente speciale”, spune Ştefan Toderiţă, Strategy and Development Director Edenred România şi Benefit Systems.    

    Prin Benefit, studenţii vor avea acces la aproape 5.000 de reduceri, precum şi alte oferte speciale, de la peste 4.500 de parteneri.

     „Pentru noi acest proiect face, în primul rând, parte din spectrul responsabilităţii sociale. Sigur, este un avantaj competitiv ca o universitate să crească atractivitatea pachetului de servicii şi beneficii pe care îl oferă studenţilor. Însă, mai important este faptul că sperăm ca prin reducerea costurilor studenţilor, prin creşterea puterii lor de cumpărare, să scădem nivelul abandonului universitar şi retenţia studenţilor pe băncile facultăţilor. Este o iniţiativă care va avea un impact pozitiv asupra a peste 33.000 de oameni”, spune Mihnea Costoiu, rectorul universităţii.

     

  • Studenţii şi angajaţii Universităţii Politehnice din Bucureşti au acum acces la o serie de beneficii extrasalariale prin platforma Benefit

    Studenţii înscrişi la toate ciclurile de învăţământ (licenţă, masterat şi doctorat) la Universitatea Politehnica din Bucureşti, precum şi angajaţii universităţii vor avea din acest an acces la o serie de beneficii de la Edenred România, prin platforma Benefit.

    Platforma include peste 2.500 de oferte speciale cu reduceri cuprinse între 5% şi 50%. Printre beneficiile disponibile, se numără reduceri la segmente de produse şi servicii precum: sport, cultură, sănătate, educaţie, turism, librării, hobby, modă, wellness, restaurante, etc. Platforma va funcţiona ca un magazin online, creat special pentru comunitatea universităţii.

    „Tinerii sub 26 de ani (Generaţia Z), au o filosofie de viaţă foarte diferită de Millenials, părinţii lor. Pentru ei este foarte important să facă lucruri cu sens, să aibă echilbru între viaţa personală şi şcoală sau job, să se bucure de viaţă. De aceea, atunci când caută medii de învăţare sau locuri de muncă, prioritizează criterii precum flexibilitatea, abordarea 360 şi accesul la beneficii personalizate. Înţelegem şi rezonăm cu aceste nevoi, aşa că venim în întâmpinarea lor cu produsele din platforma Benefit, special gândite pentru a acoperi cât mai multe aspecte din viaţa unui tânăr, de la vacanţe, la cultură, socializare şi cadouri pentru evenimente speciale”, spune Ştefan Toderiţă, Strategy and Development Director Edenred România şi Benefit Systems.    

    Prin Benefit, studenţii vor avea acces la aproape 5.000 de reduceri, precum şi alte oferte speciale, de la peste 4.500 de parteneri.

     „Pentru noi acest proiect face, în primul rând, parte din spectrul responsabilităţii sociale. Sigur, este un avantaj competitiv ca o universitate să crească atractivitatea pachetului de servicii şi beneficii pe care îl oferă studenţilor. Însă, mai important este faptul că sperăm ca prin reducerea costurilor studenţilor, prin creşterea puterii lor de cumpărare, să scădem nivelul abandonului universitar şi retenţia studenţilor pe băncile facultăţilor. Este o iniţiativă care va avea un impact pozitiv asupra a peste 33.000 de oameni”, spune Mihnea Costoiu, rectorul universităţii.

     

  • Poate cineva care nu a predat măcar o oră la catedră să fie ministru al educaţiei? Cum ajunge un inginer de nave şef peste educaţie?

    ♦ Ligia Deca a fost desemnată ministru al educaţiei în urma plecării lui Sorin Cîmpeanu ♦ Ea este consilier prezidenţial în cadrul Departamentului de Educaţie şi Cercetare şi coordonatoarea proiectului România Educată ♦ Este doctor în ştiinţe politice şi inginer de nave  ♦ Dar ce au de-a face ştiinţele doctorale în politică şi ingineria de nave cu curricula şcolară şi cum decizi politici bune pentru educaţie când tu nu ai stat niciodată la catedră faţă în faţă cu copiii?

    Ligia Deca, în prezent consilier prezidenţial în cadrul Departamentului de Educaţie şi Cercetare, este propunerea PNL pentru funcţia de ministru al educaţiei, poziţie rămasă liberă după demisia lui Sorin Cîmpeanu de săptămâna trecută.

    „Astăzi, în şedinţa Biroului Politic Naţional, am venit cu propunerea ca doamna Ligia Deca să fie propunerea PNL pentru funcţia de ministru al educaţiei. Dânsa este o persoană care a lucrat şi a participat la procesul de elaborare a legilor educaţiei şi este în măsură să poată să continue şi să respecte calendarul de dezbatere şi aprobare, urmând ca până la finele lunii octombrie să fie trimis Parlamentului pentru dezbatere”, a spus premierul Nicolae Ciucă.

    Ligia Deca este consilier prezidenţial la Departamentul Educaţie şi Cercetare din decembrie 2019, arată datele publicate de Administraţia Prezidenţială. Ea este coordonatoarea proiectului România Educată şi a legilor educaţiei. Deca este doctor în ştiinţe politice, titlu acordat de Universitatea din Luxemburg în anul 2016, şi absolventă a unui program postdoctoral la New Europe College.

    România Educată este marele eşec al preşe­dintelui în funcţie, iar coordonatoarea acestui eşec este chiar viitorul ministru al educaţiei.

    În perioada 2010-2012 viitoarea titulară a portofoliului educaţiei a coordonat Secretariatul Procesului Bologna, gestionând procesul de organizare a conferinţei miniştrilor educaţiei din statele membre ale European Higher Education Area. În perioada 2012-2015, a fost expert în domeniul politicilor publice în cadrul Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării şi cadru didactic asociat  la Universitatea de Vest Timişoara (2014-2015) şi SNSPA (2019-2021).

    Ligia Deca are o diplomă de inginer diplomat în inginerie navală şi navigaţie de la Facultatea de Navigaţie şi Transport Naval din cadrul Universităţii Maritime din Constanţa şi o diplomă de masterat în management maritim si portuar de la aceeaşi facultate.

    Sebastian Burduja, actualmente ministru al digitalizării, asigură interimatul la Ministerul Educaţiei după ce Sorin Cîmpeanu a demisionat pe 30 septembrie. Demisia lui Sorin Cîmpeanu a venit la câteva zile după ce a fost acuzat de plagiat de jurnalista Emilia Şercan.

  • Universitatea Bucureşti, despre acuzaţiile de plagiat aduse lui Sorin Cîmpeanu: E necesară analiză

    Universitatea din Bucureşti a transmis, marţi, un punct de vedere referitor la acuzaţiile de plagiat care i se aduc ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Reprezentanţii Universităţii spun că este nevoie de o analiză serioasă, în afara oricărei presiuni.

    „În privinţa acuzaţiilor de plagiat care i se aduc Ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, considerăm necesară o analiză serioasă, în afara oricărei presiuni de orice natură, analiză care să fie realizată de îndată de către instituţiile abilitate din cadrul universităţii implicate şi de instituţiile responsabile ale statului. În aceste vremuri tot mai tulburi, educaţia are nevoie de valori puternice şi de un etos care să ghideze noile generaţii în formarea lor ca buni cetăţeni, profesionişti desăvârşiţi şi implicaţi în societate”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Universitatea Bucureşti.

    Noua discuţie despre plagiat a apărut după ce jurnalistul Emilia Şercan a publicat faptul că Sorin Cîmpeanu şi-ar fi însuşit capitole semnate anterior de alţi doi autori, unul dintre ei fostul său coordonator de doctorat.„Lucrarea din 2000 – plagiată de Cîmpeanu pentru prima dată în 2006, iar apoi în 2009 – a apărut anterior în 1987, 1990 şi 1993. Astfel s-a ajuns la contraperformanţa ca în 2009 studenţii de la USAMV să înveţe după cursuri concepute, structurate şi scrise cu 22 de ani mai devreme, în plină epocă comunistă, raportându-se la tehnologii şi date din anii ‘50 – ‘70”, scrie Şercan pe Facebook.

  • Universitatea din Bucureşti, pe primul locul întâi pe plan naţional în topul GRAS

    Matematica şi Ştiinţele Pământului pun Universitatea din Bucureşti pe primul loc pe plan naţional în topul Shanghai Global Ranking of Academic Subjects – GRAS

    Prezentă în clasamentul Shanghai Global Ranking of Academic Subjects încă din 2017, de la lansarea acestuia, Universitatea din Bucureşti ocupă, anul acesta, prima poziţie pe plan naţional în două subdomenii, respectiv Matematică şi Ştiinţele Pământului.

    La nivel internaţional, subdomeniul Matematică din cadrul Universităţii din Bucureşti este clasat în intervalul 151–200, în timp ce subdomeniul Ştiinţele Pământului se regăseşte în intervalul 301-400.

    La nivel naţional, Universitatea din Bucureşti este urmată, la subdomeniul Matematică, de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (301-400) şi de Universitatea din Craiova (401-500), în timp ce la subdomeniul Ştiinţele Pământului, UniBuc este urmată de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, poziţionată în intervalul 401-500.

    În rankingul din acest an se regăsesc peste 1.800 de universităţi din cele aproximativ 5.000 de instituţii de învăţământ superior care au aplicat, din 96 de ţări.

    Lansat în 2017 din dorinţa de a oferi informaţii detaliate cu privire la performanţele universităţilor pe arii de studii, clasamentul Shanghai Global Ranking of Academic Subjects evaluează performanţele universităţilor în cinci mari domenii: Ştiinţele naturii, Inginerie, Ştiinţele vieţii, Ştiinţe medicale şi Ştiinţe sociale. În cadrul acestora, conform metodologiei de realizare a clasamentului, sunt analizate 54 de subdomenii.

    Pentru fiecare domeniu, clasamentul urmăreşte o serie de indicatori, printre care rezultatele şi impactul activităţii de cercetare, colaborarea internaţională, sau premiile academice internaţionale.