BusinessMagazin

Tag: ue

  • Comisia Europeană: Carne de pasăre posibil infectată cu gripă aviară a fost livrată în România

    Comisia Europeană a informat ANSVSA despre livrarea unor produse din carne de pasăre provenind din zonele din jurul celor restricţionate de pe teritoriul Ungariei. Produsele au pătruns în România prin judeţul Bihor, potrivit unui comunicat al Autorităţii.

    Comisia Europeană a transmis o notificare Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) prin care informează că din fermele comerciale de păsări din Ungaria, aflate în zona de restricţie din jurul focarului de gripă aviară produs de tipul H5N8, au fost sacrificate păsări (curcani), iar produsele obţinute au fost livrate către mai multe state membre, printre care şi România.

    Din analiza informaţiilor primite a rezultat faptul că astfel de produse au fost introduse în România prin trei unităţi de depozitare, de pe raza judeţului Bihor.

    În regim de urgenţă, ANSVSA a dispus serviciilor sanitare veterinare de la nivel teritorial să acţioneze imediat pentru identificarea tuturor beneficiarilor produselor în cauză, retragerea de la comercializare şi incinerarea acestora, în conformitate cu prevederile Directivei 94/2005.

  • UE ia în calcul o nouă taxă, pentru a completa deficitul bugetar cauzat de Brexit. Toţi ar urma să o plătim

    UE ia în calcul o taxă pe deşeurile din plastic pentru a completa deficitul bugetar cauzat de Brexit, informează Financial Times.

    În timp ce UE27 se pregăteşte pentru negocieri pentru următorul buget pe şapte ani, care va intra în vigoare din 2021, oficiali şi diplomaţi au declarat pentru Financial Times că statele membre sunt gata să accepte o taxă de reciclare a materialelor plastice, primele noi venituri la nivelul UE care vor merge direct către visteria blocului de la stabilirea TVA.

    Ca parte a propunerii sale bugetare iniţiale din 2018, Comisia Europeană a propus o taxă pentru plasticul nereciclat, încasările urmând să intre direct în bugetul comun. Suprataxa este estimată să aducă 42 miliarde de euro până în 2027.

    În mod tradiţional, Comisia şi Parlamentul European au făcut lobby pentru crearea unor impozite paneuropene, dar statele membre au rezistat încercărilor de a devia veniturile către Bruxelles.

    Însă dezbaterea s-a schimbat, întrucât runda actuală a negocierilor bugetare a evidenţiat o gaură de 15 miliarde de euro lăsată de plecarea Regatului Unit. Cinci guverne – Germania, Olanda, Suedia, Danemarca şi Austria – au declarat că îşi doresc un buget care să nu depăşească 1% din venitul naţional brut, cu mult sub propunerea Bruxelles-ului de 1,1% şi procentul dorit de Parlamentul European, de 1,3%.

    În plus faţă de taxa privind materialele plastice, Bruxellesul va încerca să convingă guvernele în privinţa unui plan mai controversat de a redirecţiona o parte din încasările din sistemul UE de plafonare şi tranzacţionare a emisiilor de carbon (ETS) către bugetul comun.

    Sumele ETS sunt în prezent colectate de statele membre. Zece dintre cele mai sărace state membre ale UE – inclusiv Polonia, Bulgaria, Ungaria şi România – primesc o parte din profiturile ETS pentru a ajuta la finanţarea investiţiilor cu emisii reduse de carbon.

    Un oficial al UE a declarat că Executivul european ar sugera utilizarea unei părţi semnificative din toate profiturile ETS pentru buget.

    Un înalt funcţionar a avertizat că negocierile cu privire la ETS vor fi mult mai controversate decât taxa pentru plastic. „Este întotdeauna mai uşor să creezi noi surse de venituri decât să iei banii existenţi, aşa cum se întâmplă cu ETS”, a spus sursa citată.

    Ţările mai sărace care primesc o parte din fondurile ETS sunt susceptibile să ridice cele mai multe obiecţii, spun diplomaţii.

  • Firea: Primăria Capitalei a atras fonduri europene nerambursabile în valoare de 920 de milioane euro

    Primarul Capitalei, Gabriela Firea, scrie pe pagina sa de Facebook, că instituţia pe care o conducere a atras fonduri europene nerambursabile, în ultimii trei ani, în valoare totală de 920 de milioane de euro.

    „Am semnat contractul de finanţare aferent proiectului de „Extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă şi apă uzată în zonele Ghidigeni, Olteniţei, Cheile Turzii şi Henri Coandă din Municipiul Bucureşti”, proiect co-finanţat din Fondul de Coeziune prin POIM 2014-2020, ce presupune extinderea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi reconfigurarea sistemului de apă uzata din aria de proiect, in valoare de aproximativ 68 de milioane euro”, a scris edilul pe Facebook.

    Firea explică faptul că, de la preluarea mandatului de primar general, a semnat alte 13 contracte cu finanţare europeană prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014 – 2020, cu o valoare totală de aproximativ 279 milioane de euro, ce vizează achiziţia a 100 de tramvaie, 100 de autobuze electrice, precum şi modernizarea unui tronson de 1,1 km cale dublă linie de tramvai pe Bd. Vasile Milea.

    „De asemenea, Primaria Capitalei a atras fonduri europene, prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020 pentru “Finalizarea Staţiei de Epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare şi a canalului colector Dâmboviţa (Caseta) în Municipiul Bucureşti – Etapa a II a”, cel mai mare proiect de mediu din România, cu finanţare europeană, în valoare totală de 360 de milioane de euro, si lucreaza la documentatia necesara pentru accesarea fondurilor europene nerambursabile pentru modernizarea a peste 200 km din reţeaua primară prin POIM, în valoare de aproximativ 213 milioane de euro”, explică sursa menţionată.

    Astfel, spune Gabriela Firea, Primăria Capitalei atrage, în total, aproximativ 920 de milioane de euro, fonduri nerambursabile.

  • Parlamentul UE declară în mod simbolic stare de “urgenţă climatică”

    În favoarea declaraţiei simbolice s-au pronunţat 429 de eurodeputaţi, în timp ce 225 au votat împotrivă, iar 19 s-au abţinut de la vot.

    În contextul modificărilor climatice atribuite poluării, guvernele sunt supuse presiunilor pentru a adopta o serie de măsuri urgente la summitul ONU pe tema climei programat în Spania în perioada 2-13 decembrie.

    “Nu este vorba de politică, este vorba de responsabilitatea comună“, a declarat Pascal Canfin, preşedintele Comisiei pentru Mediu din Parlamentul European.

    Contestatarii proiectului au exprimat obiecţii faţă de cuvântul “urgenţă”, subliniind că este presa drastic.

  • România, printre ţările din UE cu cea mai mică speranţă de viaţă

    Potrivit unui comunicat transmis miercuri de Comisia Europeană, mortalitatea evitabilă ridicată şi numărul mare de decese din cauze care pot fi tratate indică faptul că trebuie îmbunătăţit modul de abordare a factorilor de risc şi că ar trebui sporită eficacitatea serviciilor de asistenţă medicală.

    „Speranţa de viaţă la naştere variază substanţial în funcţie de gen şi de educaţie. De exemplu, bărbaţii cu cel mai înalt nivel de educaţie trăiesc cu zece ani mai mult decât cei cu cel mai mic nivel de educaţie. Factorii de risc comportamentali sunt larg răspândiţi şi constituie o ameninţare gravă la adresa sănătăţii populaţiei.

    Alimentaţia deficitară şi lipsa activităţii fizice reprezintă o preocupare majoră. Deşi rata obezităţii la adulţi este printre cele mai scăzute din UE, cea în rândul copiilor a crescut semnificativ în ultimii ani. Peste 30% dintre bărbaţi (şi numai 8% dintre femei) fumează, iar fumatul regulat în rândul adolescenţilor este, de asemenea, la un nivel ridicat. Şi consumul de alcool este ridicat: 50% dintre bărbaţi consumă excesiv alcool, în mod regulat. Nu au existat iniţiative recente privind consumul de alcool şi rămâne de văzut dacă noua legislaţie privind consumul de tutun, introdusă în 2016, va fi eficientă”, se arată în comunicatul citat.

    Cheltuielile în ceea ce priveşte sănătatea românilor au atins un nivel minim istoric, arată sursa citată. Potrivit CE, acestea sunt mult sub nivelul celor din oricare altă ţară din UE, atât pe cap de locuitor, cât şi ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017 faţă de media UE de 9,8 %).

    „Subfinanţarea sistemului subminează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populaţiei. Va fi din ce în ce mai dificil să se răspundă acestor nevoi pe măsură ce populaţia îmbătrâneşte, iar baza de resurse se diminuează. Cheltuielile, limitate, sunt direcţionate către spitale şi asistenţa medicală acordată în spitale. Astfel se explică faptul că asistenţa primară şi comunitară sunt în continuare subdezvoltate”, se mai arată în document.

    Potrivit CE, ineficienţa serviciilor de sănătate, inclusiv oferta excedentară de paturi de spital”, dar şi subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii şi integrarea deficitară a serviciilor de asistenţă accentuează situaţia asistenţei primare.

    „Strategia naţională în domeniul sănătăţii pentru perioada 2014-2020 şi stimulentele financiare din partea UE sprijină furnizarea de servicii în cele mai rentabile condiţii şi vizează îmbunătăţirea legăturilor dintre serviciile de asistenţă medicală, precum şi cu alte sectoare. Cea mai mare parte a cheltuielilor din domeniul sănătăţii este finanţată din fonduri publice (79 %), însă cota cheltuielilor suportate „din buzunar” (aproximativ 20 %) poate fi substanţială, în special pentru categoriile vulnerabile. Cea mai mare parte a cheltuielilor „din buzunar” se referă la produsele farmaceutice. Pe lângă costuri, distribuţia inegală a serviciilor medicale şi a lucrătorilor din domeniul sănătăţii ridică obstacole în calea accesului la îngrijire medicală, în special pentru cei care locuiesc în zonele rurale. Lacunele actuale în ceea ce priveşte acoperirea demografică pe care o au asigurările sociale de sănătate lasă, de asemenea, anumite grupuri expuse, cum ar fi persoanele fără carte de identitate (cu impact disproporţionat asupra populaţiei rome), persoanele fără venituri care nu sunt înregistrate în sistemul de prestaţii sociale sau cele din economia informală care nu îşi declară veniturile”, se mai arată în comunicatul Comisiei.

    Comunicatul CE arată îngrijorare şi în privinţa deficitului de forţă de muncă în domeniul sănătăţii, care rămâne critic, deoarece numărul de medici şi de asistente medicale este printre cele mai scăzute din Europa.

    „În 2018, guvernul a abordat această problemă printr-o Ordonanţă de urgenţă care prevede creşteri salariale substanţiale şi rapide, în urma căreia salariile medicilor rezidenţi din spitalele publice au crescut de peste două ori. Ordonanţa a fost adoptată ca urmare a unor proteste şi se speră că o mai bună remunerare va contribui la păstrarea personalului medical şi la reducerea emigraţiei. Sistemul de sănătate din România se confruntă şi cu probleme de guvernanţă. Nu există o evaluare sistematică a performanţelor şi, în general, nu există transparenţă. S-au făcut schimbări frecvente la în structurile de conducere, cu peste 12 miniştri ai sănătăţii în zece ani, precum şi schimbări frecvente de management la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Toate acestea subminează stabilitatea, coordonarea şi progresul reformelor”, mai arată sursa citată.

    În aceste condiţii, comunicatul Comisiei Europene arată că speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute din Uniune. Deşi a crescut din 2000, speranţa de viaţă a românilor rămâne cu aproape şase ani sub media UE.

  • Olanda reduce limita de viteză pe şosele la 100 km/h pentru a proteja rezervaţiile naturale

    Premierul olandez Mark Rutte a anunţat că a decis să reducă viteza maximă pe şosele din Olanda la 100 km/h, după ce o instanţă a indicat că politicile guvernamentale încalcă reglementările UE privind protejarea rezervaţiilor naturale de poluarea cu amoniac şi oxid de azot, informează The Guardian.

    Actuala limită de viteză, de 130 km/h, va fi înlocuită în anul 2020, Olanda devenind astfel a doua ţara europeană, după Cipru, care reduce viteza maximă la 100 km/h, cea mai mică din UE.

    O serie de proiecte majore de infrastructură au fost suspendate de Guvernul olandez în încercarea de a se conforma deciziei instanţei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Uniunea Europeană îşi va dezvolta propriile sisteme de apărare, independent de Statele Unite

    Liderii statelor membre ale Blocului comunitar au aprobat marţi 13 proiecte pentru dezvoltarea unor sisteme europene de apărare, independente de cele desfăşurate în colaborare cu Statele Unite în cadrul  NATO, relatează site-ul agenţiei Reuters. 

    Planurile, aprobate de miniştrii de Apărare ai statelor membre, reuniţi la Bruxelles, prevăd realizarea unor nave de patrulă maritimă, a unui echipament de bruiaj electronic pentru aeronave şi a unei tehnologii de monitorizare a rachetelor balistice.

    Negocierile privind proiectele de apărare europeană s-au desfăşurat pe parcursul mai multor luni, decizia de adoptare a acestora urmând apelului făcut de preşedintele francez Emmanuel Macron, în urmă cu o săptămână, la consolidarea cooperării statelor europene în domeniul apărării, după ce a apreciat că Alianţa Nord-Atlantică este „pe moarte”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro.

  • Emmanuel Macron vrea o politică a UE de investiţii active / Deficitul de 3% este “din alt secol”

    Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a pledat, într-un interviu acordat revistei The Economist pentru o politică de investiţii active a Europei, notând că regula menţinerii deficitului bugetar în ţările Uniunii Europene sub 3% reprezintă o “dezbatere din alt secol”, relatează cotidianul Le Figaro.

    “Avem nevoie de mai mult expansionism, de mai multe investiţii. Europa nu poate fi singura zonă care nu face aceste lucruri”, afirmă Emmanuel Macron în interviul acordat publicaţiei The Economist.

    “Cred că, în acest context, dezbaterea referitoare la (deficitul -n.red.) de 3% al bugetelor naţionale şi de 1% în bugetul european este o dezbatere din alt secol”, a argumentat Emmanuel Macron.

    Liderul de la Paris a subliniat că Europa trebuie să înceapă să gândească şi să acţioneze nu doar ca organizaţie economică, ci şi ca putere strategică.

  • Franţa vrea să reintroducă o nouă cotă de imigranţi care provin din afara graniţelor UE

    Franţa intenţionează să reimpună o anumită cotă de muncitori străini din afara graniţelor Uniunii Europene, ca parte a unor măsuri care au ca scop abordarea preocupărilor legate de imigraţie, azil politic şi integrare, potrivit BBC.

    ”Vrem să avem din nou controlul asupra politicii noastre migratorii”, a declarat premierul francez Edouard Philippe.

    ”Prin reluarea controlului asupra politicii noastre migratorii înseamnă să reluăm lupta împotriva abuzurilor adupra dreptului la azil, împotriva imigraţiei ilegale. Ţara noatră va pune aşadar umărul la o reconstrucţie a Europei”, a adăugat acesta.

    Accesul la asistenţă medicală va fi tăiat pentru persoanele care nu au drept de şedere în ţară.

    Taberele de imigranţi care au fost instalate în mai multe zone din nord-estul Parisului vor fi desfiinţate până la sfârşitul anului.

    Franţa este una dintre ţările europene care au permis accesul pe teritoriul său unui aflux de imigranţi ilegali, iar în ultimul timp Guvernul trebuie să reacţioneze la presiunea politică exercitată asupra sa de către partidul de extremă-dreapta condus le Marine Le Pen, Adunarea Naţională.

  • Uniunea Europeană analizează posibilitatea emiterii de monede digitale

    Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a emite monede digitale publice şi de a reglementa situaţia din acest domeniu, în contextul preocupărilor generate de proiectul Libra, al companiei Facebook, arată un document obţinut de agenţia Reuters.

    Conform proiectului, Uniunea Europeană intenţionează să elaboreze o abordare comună pentru reglementarea domeniului monedelor digitale, inclusiv prin blocarea criptomonedelor care generează riscuri de securitate cibernetică.

    “Banca Centrală Europeană (BCE) şi băncile centrale din ţările Uniunii Europene ar putea explora în mod util oportunităţile şi provocările de a emite monede digitale afiliate băncilor centrale inclusiv prin analizarea măsurilor concrete în acest sens”, arată un proiect elaborat de Preşedinţia finlandeză a UE. Proiectul, obţinut de agenţia Reuters, va fi propus spre dezbatere de către miniştrii de Finanţe ai statelor UE şi ar putea suferi modificări înainte de a fi adoptat.

    Benoit Coeure, un membru al Consiliului de administraţie al BCE, declara în septembrie că instituţia financiară ar putea “intensifica” gândirea în sensul unei monede digitale publice.

    Un oficial BCE a explicat marţi că, în cea mai ambniţioasă versiune, proiectul le-ar permite clienţilor să utilizeze monedă electronică, depozitată la Banca Centrală Europeană, fără a deţine conturi bancare, fără intermediari financiari şi fără servicii suplimentare.

    Proiectul Facebook privind lansarea monedei digitale Libra a generat critici în Uniunea Europeană referitoare la siguranţa tranzacţiilor cibernetice şi a garanţiilor financiare.