BusinessMagazin

Tag: Udrea

  • Elena Udrea s-a prezentat la Secţia 2 Poliţie: Mă duc la birou şi apoi la Parlament, unde se dă vot important privind legea alegerilor

    Elena Udrea a stabilit, cu poliţiştii supraveghetori de la Secţia 2, zilele în care trebuie să se prezinte, ca măsură în cadrul controlului judiciar, fostul ministru spunând că va veni de două ori pe săptămână, marţi şi vineri, la ora 10.00.

    Udrea a adăugat că va merge de la secţia la poliţie la birou şi apoi în Parlament.

    “Primul drum pe care îl voi face va fi la birou, iar apoi cred că mă voi duce la Parlament, deoarece mi-am propus să merg pentru că se dă un vot important privind legea alegerilor”, a spus fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului.

    Elena Udrea a mai spus că nu va sărbători eliberarea din arestul la domiciliu şi că va sta acasă.

    Întrebată dacă va depune o nouă declaraţie de avere, Elena Udrea a spus că are deja o declaraţie.

    Întrebată ce mesaj i-ar transmite premierului Victor Ponta, Elena Udrea a spus: “Sănătate!”.

    Elena Udrea s-a prezentat, la Secţia 2 Poliţie din Capitală, la o zi după ce instanţa i-a înlocuit măsura arestului la domiciliu cu controlul judiciar, în dosarul “Gala Bute”.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, marţi, ca Elena Udrea să fie judecată sub control judiciar în dosarul “Gala Bute”, decizia fiind definitivă.

    Începând din 7 mai, Elena Udrea s-a aflat în arest la domiciliu. Ea a fost eliberată din Penitenciarul Târgşor, după ce instanţa supremă a decis definitiv înlocuirea măsurii arestului preventiv. Fostul ministru Elena Udrea a stat în arest preventiv din 25 februarie, până în 30 aprilie ea fiind încarcerată în Arestul central al Poliţiei Capitalei, apoi transferată la Penitenciarul Târgşor.

    Elena Udrea a fost trimisă în judecată, pe 21 aprilie, în dosarul “Gala Bute”, în care este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului omonim de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

    Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.

    Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.

    Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

    În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

    După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările faţă de Elena Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-ar fi transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.

    Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul “Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

  • Udrea susţine că procurorii administrează probele în mod discriminatoriu şi cu rea-credinţă

    “De cele mai multe ori, în starea de arest prevenitiv, cât durează urmărirea penală, judecătorii nu verifică dosarele. De exemplu, dosarul în care sunt eu acuzată are 71 de file. Cum poate un judecător de o zi pe alta să-l studieze ? Nu este timp”, a spus Udrea, într-un interviu prin telefon la postul B1 TV.

    Ea a susţinut că procurorii administrează probele în mod discriminatoriu şi cu rea-credinţă.

    “Astăzi este greşit să spui: judecătorii au analizat probele şi au decis. Nu, judetătorii nu au avut timp să se uite. Te iei după ce spun procurorii, iar procurorii, incredibil, deşi legea spune că trebuie să administreze probe şi împotriva, şi în favoarea inculpatului, administrează probele în mod discriminatoriu şi cu rea-credinţă, doar împotriva inculpatului”, a spus Udrea.

    Fostul ministru Elena Udrea a fost eliberată din Penitenciarul Târgşor şi plasată în arest la domiciliu, după ce instanţa supremă a decis definitiv, joi, înlocuirea măsurii arestului preventiv, în dosarul “Gala Bute”.

    Elena Udrea a fost transferată în 30 aprilie la Penitenciarul de la Târgşor, judeţul Prahova, din Arestul central al Poliţiei Capitalei, unde a fost încarcerată din 25 februarie.

    Procurorii DNA au trimis dosarul “Gala Bute” în instanţă în 21 aprilie, iar la primul termen, judecătorii ICCJ au menţinut măsura arestului preventiv pentru Udrea, Obreja şi Breazu. Decizia a fost contestată, iar joi, un alt complet de la ICCJ a decis definitiv plasarea lor în arest la domiciliu.

    Fostul ministru Elena Udrea este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului Gala Bute de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

    Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.

    Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.

    Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

    În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

    După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările faţă de Elena Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-a transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.

    Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul “Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

  • Elena Udrea, în arest la domiciliu. Fostul ministru va pleca din Penitenciarul Târgşor

    VOM REVENI CU AMĂNUNTE

     

  • Udrea, dusă din Penitenciarul Târgşor la ICCJ. Avocat: E îngrijorată din cauza scrisorii de ameninţare

    Marţi dimineaţă, Elena Udrea a fost dusă de la penitenciarul de femei de la Târgşor, din judeţul Prahova, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), pentru a da declaraţii în faţa magistraţilor care judecă o contestaţie a acesteia la decizia de prelungire a arestului preventiv. Elena Udrea nu a făcut declaraţii la intrarea în sediul ICCJ.

    Marius Striblea, avocatul Elenei Udrea, a confirmat că aceasta a primit o scrisoare de ameninţare, prin care era anunţată că un deţinut ar fi fost plătit să o înţepe cu un ac infectat cu virusul HIV.

    Avocatul a spus că Elena Udrea ”avea o îngrijorare generată de acestă scrisoare”.

    Întrebat care este starea de spirit a Elenei Udrea astăzi, în comparaţie cu alte dăţi, în condiţiile în care când a fost adusă la instanţă nu a zâmbit şi era supărată, Striblea a spus că supărarea este generată ”de situaţia scrisorii de ameninţare” pe care fostul ministru a primit-o la Penitenciarul Târgşor.

    ”Poate că această supărare de fapt este îngrijorarea generată de situaţia scrisorii şi sigur că un om care se află într-un mediu pe care nu-l controlează, într-un mediu în care nu are protecţia pe care şi-o doreşte, are această temere şi s-ar putea ca starea ei de spirit să fie fundamental afectată de această chestiune”, a declarat avocatul, precizând că la Penitenciarul Târgşor a fost declanşată o anchetă în cazul scrisorii de ameninţare primită de Elena Udrea.

    De asemenea, întrebat despre o afirmaţie a Elenei Udrea potrivit căreia nu va mai ieşi din închisoare, el a spus că aceasta se referă la faptul că în toate încheierile pe care le-a avut până acum se vorbeşte despre existenţa unui pericol pentru ordinea publică pe care l-ar genera lăsarea sa în libertate.

    ”Se referă la faptul că în toate încheierile pe care le-am avut până acum se vorbeşte despre existenţa unui pericol pentru ordinea publică pe care l-ar genera lăsarea sa în libertate, dar din păcate pentru noi şi pentru dânsa acest pericol nu este niciodată indicat. Nu este indicată proba din care reiese acest lucru. Ea reclama şi în faţa instanţei faptul că dacă apreciezi că lăsarea în libertate a cuiva este pericol pentru ordinea publică eminamente din încadrarea faptelor, înseamnă nu mai ieşi niciodată din arest, fiindcă aceleaşi încadrări le ai de la începutul procesului până la sfârşit”, a mai spus Striblea.

    El a adăugat că instanţa supremă a respins solicitarea Alinei Bica formulată la termenul de luni, de audiere a Elenei Udrea în dosarul ANRP.

    Joi, 30 aprilie, Elena Udrea, arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”, a fost transferată la penitenciarul pentru femei de la Târgşor (Prahova), aceeaşi unitate de detenţie în care au fost încarcerată şi fosta şefă a DIICOT Alina Bica, Udrea urmând să stea 21 de zile în carantină, în secţia specială.

    Unul din avocaţii Elenei Udrea, Alexandru Chiciu, declara, joi, pentru MEDIAFAX că aceasta a fost luată prin surprindere de mutarea sa la Târgşor, unde până marţi, când îi va putea fi alimentat cardul de penitenciar, nu îşi va putea cumpăra nimic de la magazinul închisorii.

    Potrivit lui Chiciu, Udrea a fost luată practic peste noapte doar cu lucrurile pe care le avea la ea în acel moment şi transferată la Târgşor deşi prezenţa ei era mult mai necesară în arestul Poliţiei Capitalei, dat fiind faptul că marţi are termen la instanţă şi că cel mai probabil va fi adusă şi la DNA pentru noi audieri.

    Avocatul a atras atenţia că “până marţi Elena Udrea nu are bani şi posibilitatea să-şi achiziţioneze nimic, precum apă, produse igienice, pentru că nu se pot alimenta cardurile de penitenciar, având în vedere faptul că nu se lucrează în zilele de sărbătoare”. Avocatul a menţionat că, totuşi, apropiaţii îi pot aduce Elenei Udrea produse precum apă, dar nu şi produse de igienă sau sanitare precum deodorant, pastă de dinţi, săpun, şampon sau altele de acest gen. Chiciu a precizat că astfel de produse pot fi achiziţionate doar de la magazinul penitenciarului şi doar cu bani de pe cardul pe care Udrea îl primeşte la momentul înmatriculării în unitate.

    De asemenea, joi seară echipa de comunicare a Elenei Udrea a postat un mesaj pe Facebook intitulat “Nu mai bine o bateţi cu pietre în piaţa publică?”, în care arată că “mutarea la penitenciarul pentru femei de la Târgşor reprezintă o încercare de umilire şi distrugere a omului Elena Udrea, o încercare de suprimare emoţională şi intelectuală”.

    Ruxandra Dragomir, care în 1 mai a vizitat-o pe Elena Udrea la Penitenciarul Târgşor, spunea că pentru prima dată de când merge la aceasta în arest a simţit că într-adevăr îi este greu, precizând că au putut vorbi doar din spatele unui panou de sticlă, printr-un telefon, şi că a fost degradant şi dezumanizant.

    Elena Udrea se afla în stare de arest preventiv din 25 februarie în dosarul “Gala Bute”, iar în 21 aprilie a fost trimisă în judecată. Ea a fost transferată la penitenciar după ce DNA a notificat Arestul Central al Poliţiei Capitalei că a încheiat actele procedurale în cazul său.

    Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată şi fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.

    Fostul ministru Elena Udrea este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului “Gala Bute” de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

    Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.

    Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.
    În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

    După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările faţă de Elena Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-a transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.

    Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul “Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

    Săptămâna trecută, Alina Bica, fostul şef al DIICOT, a fost eliberată din Penitenciarul Târgşor şi plasată în arest la domiciliu. La ieşirea din penitenciar, Alina Bica a lăudat condiţiile din unitatea de detenţie.

    ”Vreau să vă spun că eu am rămas plăcut surprinsă de ceea ce am găsit aici din perspectiva modului de organizare al penitenciarului, regulile care sunt înăuntru, profesionalismul oamenilor de aici… Acuma nu doresc nimănui să vină să vadă că ceea ce spun eu e adevărat”, spunea Bica.

    Întrebată dacă sunt condiţii mai bune la Târgşor decât cele din arestul Poliţiei Capitalei, Bica a răspuns: ”Cu certitudine da. Dacă ştiam, veneam de la început”.

  • Elena Udrea, adusă la Penitenciarul Târgşor, unde va sta 21 de zile în carantină în secţia specială

    Sursele judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Elena Udrea a fost scoasă din Arestul Poliţiei Capitalei puţin înainte de ora 12.00 şi a fost urcată într-o maşină alături de o altă femeie arestată preventiv.

    Joi după-amiază, Elena Udrea a ajuns la Penitenciarul Târgşor, unde urmează să stea 21 de zile în carantină în secţia specială, conform procedurilor standard, au declarat reprezentanţi ai penitenciarului.

    Ulterior, Udrea va fi transferată pe secţia destinată femeilor aflate în arest preventiv, au precizat sursele citate.

    Elena Udrea se afla în stare de arest preventiv din 25 februarie în dosarul “Gala Bute”, iar în 21 aprilie a fost trimisă în judecată. Ea a fost transferată la penitenciar după ce DNA a notificat Arestul Central al Poliţiei Capitalei că a încheiat actele procedurale în cazul său.

    Alături de Udrea, au fost trimişi în judecată şi fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.

    Fostul ministru Elena Udrea este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului “Gala Bute” de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

    Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.

    Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

    În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

    După trimiterea în judecată a dosarului, procurorii au dispus să continue cercetările faţă de Elena Udrea pentru infracţiunea de spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-a transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor.

    Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul “Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

    Săptămâna trecută, Alina Bica, fostul şef al DIICOT, a fost eliberată din Penitenciarul Târgşor şi plasată în arest la domiciliu. La ieşirea din penitenciar, Alina Bica a lăudat condiţiile din unitatea de detenţie.

    ”Vreau să vă spun că eu am rămas plăcut surprinsă de ceea ce am găsit aici din perspectiva modului de organizare al penitenciarului, regulile care sunt înăuntru, profesionalismul oamenilor de aici… Acuma nu doresc nimănui să vină să vadă că ceea ce spun eu e adevărat”, spunea Bica.

    Întrebată dacă sunt condiţii mai bune la Târgşor decât cele din arestul Poliţiei Capitalei, Bica a răspuns: ”Cu certitudine da. Dacă ştiam, veneam de la început”.

  • DNA deschide un nou dosar pe numele Elenei Udrea, pentru spălare de bani

    Disjungerea cauzei a fost anunţată marţi, când Udrea a fost trimisă în judecată în dosarul “Gala Bute”.

    Fostul ministru Elena Udrea, aflată în arest din 25 februarie, a fost trimisă în judecată, marţi, de procurorii anticorupţie, în dosarul “Gala Bute”, fiind acuzată de mai multe infracţiuni de corupţie comise în perioada 2010 – 2012, privind administrarea fondurilor publice de către Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT).

    Astfel, Elena Udrea este acuzată de trei infracţiuni de luare de mită, precum şi de abuz în serviciu şi tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri europene, arată DNA într-un comunicat de presă transmis marţi.

    De asemenea, au fost trimişi în judecată fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi omul de afaceri Tudor Breazu, ambii aflându-se în arest preventiv, ca şi Elena Udrea.

    Tudor Breazu este acuzat de complicitate la luare de mită, în timp ce Rudel Obreja este acuzat de complicitate la luare de mită, evaziune fiscală (două infracţiuni) şi spălare de bani.

    Procurorii DNA i-au trimis în judecată, în arest la domiciliu, pe fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu, pentru trei infracţiuni de complicitate la dare de mită, şi pe fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, pentru luare de mită.

    În acest dosar, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie şi fostul ministru al Economiei Ion Ariton, actual senator, pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu, acuzată de luare de mită, şi administratorul SC Consmin SA Dragoş Botoroagă, acuzat de dare de mită. Cei trei sunt cercetaţi sub control judiciar.

    Procurorii arată, în rechizitoriu, că fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului Elena Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele sale cele mai apropiate (Ştefan Lungu, Ana Maria Topoliceanu, Gheorghe Nastasia şi Tudor Breazu) au primit, cu ştiinţa acesteia, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale, pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de minister.

    ”Sumele obţinute au intrat fie nemijlocit în patrimoniul inculpatei Udrea Elena Gabriela (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (organizaţia Bucureşti a unui partid şi inculpatul Obreja Rudel)”, spun procurorii DNA.

    Potrivit acestora, Elena Udrea şi-a exercitat atribuţiile în mod nelegal şi a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile, cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la gala de box profesionist, prejudiciind bugetul ministerului şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

    Anchetatorii mai arată că acestui demers i s-a alăturat şi fostul ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri Ion Ariton, care i-a determinat pe reprezentanţii mai multor companii din subordinea ministerului să facă sponsorizări într-o modalitate interzisă de lege pentru organizarea galei de box.

    Pentru a diminua cuantumul taxelor datorate bugetului de stat pentru veniturile obţinute în acest mod, Obreja a înregistrat cheltuieli fictive în contabilitatea societăţii pe care o administra.

    Conform DNA, în cursul anului 2010, Elena Udrea a primit în mod indirect, prin intermediul lui Ştefan Lungu, foloase materiale de la Adrian Gărdean şi Miron Gărdean, pentru a asigura finanţarea la timp a unor contracte de lucrări încheiate de S.C. Termogaz Company S.A. cu mai multe unităţi administrativ teritoriale în cadrul programului ”Schi pentru România”.

    ”La datele de 24.08.2010 şi 20.12.2010, mituitorii au dispus transferul sumei totale de 695.367,06 lei în patrimoniul unei societăţi controlate de inculpatul Lungu Ştefan, prin intermediul mai multor contracte fictive de achiziţie. Suma menţionată reprezintă 10% din valoarea plăţilor efectuate de minister către UAT Cavnic şi UAT Borsec în contul lucrărilor efectuate de S.C. Termogaz Company S.A. Din probele cauzei a rezultat că Udrea Elena Gabriela cunoştea împrejurările esenţiale referitoare la remiterea sumelor de bani, iar Lungu Ştefan a folosit o parte din banii astfel obţinuţi, la cererea ministrului, pentru plata unor servicii de publicitate şi de monitorizare a mediului online de care au beneficiat inculpata şi organizaţia Bucureşti a unui partid”, se mai arată în rechizitoriul procurorilor.

    Aceştia o mai acuză pe Elena Udrea că în perioada 2010 – 2011, împreună cu Ana-Maria Topolicean, directorul Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), a primit aproximativ 300.000 lei de la Dragoş Marius Botoroagă, administratorul S.C. Consmin S.A., pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societate în baza contractelor încheiate cu CNI.

    Astfel, după ce CNI realiza plăţile către S.C. Consmin S.A. pentru lucrările efectuate, Botoroagă dispunea transferul a 10% din suma încasată către societatea controlată de Lungu, S.C. Last Time Studio S.R.L., în baza unor contracte de consultanţă fictive. În acest mod, s-au făcut cinci plăţi în valoare totală de 335.486 de lei.

    La rândul său, Ştefan Lungu îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu, iar plăţile se realizau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii S.C. Ekaton Consulting S.R.L., administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest mod, s-au realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

    O parte din aceste sume i-au fost înmânate Anei Maria Topoliceanu, care le-a predat la rândul său Elenei Udrea, iar diferenţa a fost folosită de Breazu şi Topoliceanu pentru a plăti diferite cheltuieli ale Elenei Udrea sau ale organizaţiei Bucureşti a partidului (PDL).

    Procurorii DNA mai spun că în cursul anului 2011 Elena Udrea a cerut şi a primit de la Adrian Gărdean, direct şi indirect, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile făcute de minister pentru contractele de lucrări încheiate de S.C. Termogaz Company S.A. şi S.C. Kranz Eurocenter S.R.L., în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

    Astfel, în 7 februarie 2011, Udrea i-a cerut lui Gărdean ca din sumele primite de la minister să facă mai multe ”sponsorizări”, transmiţându-i că trebuie să discute detaliile cu Gheorghe Nastasia, secretarul general al ministerului. Ulterior, Udrea i-a cerut lui Nastasia să îi comunice lui Gărdean că suma solicitată este de 10% din valoarea plăţilor făcute şi a celor care urmau să fie efectuate în cursul anului 2011.

    ”Urmare acestei solicitări, în vara anului 2011, Gărdean Adrian a înmânat 200.000 de euro lui Lungu Ştefan, care i-a predat lui Nastasia Gheorghe, însă banii au fost restituiţi de acesta după o zi, invocând riscul ca fapta să fie denunţată organelor de urmărire penală. În data de 06.10. 2011, Gărdean Adrian a remis suma de 900.000 euro în numerar lui Nastasia Gheorghe, în contul încasărilor care urmau să fie realizate de S.C. Termogaz Company S.A. şi de S.C. Kranz Eurocenter S.R.L. din fondurile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Cu acelaşi prilej, Nastasia Gheorghe i-a transmis lui Gărdean Adrian, la cererea lui Udrea Elena Gabriela, că suma remisă nu acoperea procentajul solicitat de ministru, având în vedere valoarea totală a plăţilor care urmau să fie efectuate către cele două societăţi, iar pentru diferenţă i-a cerut virarea sumei de 3.000.000 lei în conturile unei societăţi controlate de Obreja Rudel. Suma de 900.000 euro a fost predată de Nastasia Gheorghe ministrului Udrea Elena Gabriela, iar diferenţa de 3.000.000 lei a fost transferată de S.C. Termogaz Company S.A. în contul S.C. Europlus Computers S.R.L. la data de 28.12.2011, în baza unui contract fictiv de publicitate”, mai menţionează procurorii în rechizitoriu.

    De asemenea, în 24 iunie 2011 a fost încheiat un contract de servicii, atribuit prin negociere fără publicarea unui anunţ de participare, între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi S.C. Europlus Computers S.R.L., având ca obiect prestarea serviciilor de promovare a României în cadrul evenimentelor desfăşurate cu ocazia organizării Galei Internaţionale de Box profesionist de către Federaţia Română de Box. În baza acestui contract, prin ordinul de plată nr. 9/01.02.2012, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 de lei.

    ”Fondurile publice au fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului constituie în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului. Prin încheierea contractului s-a urmărit în realitate asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate, iar achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, pentru care nu exista o nevoie reală a ministerului, cu unicul scop de a da o aparenţă de legalitate contractului. Mai mult, contractul a fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi au fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanţare europeană. Aceste împrejurări atrag refuzul de decontare a sumelor de către autoritatea de management a fondurilor europene, astfel încât, din cauza modului defectuos în care funcţionarii şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu, sumele care ar fi trebuit rambursate din fonduri europene au fost suportate integral de către bugetul de stat”, mai spun procurorii DNA.

    Potrivit acestora, ”cea mai importantă contribuţie la săvârşirea acestor fapte şi la producerea rezultatului” aparţine Elenei Udrea, care a luat decizia organizării galei în urma unor discuţii informale cu Rudel Obreja, a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanţării evenimentului, a cerut în mod repetat funcţionarilor din subordine să se întâlnească cu Obreja pentru a identifica soluţii pentru încheierea contractului şi a participat nemijlocit la stabilirea bugetului ce urma să fie alocat de către MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achiziţiilor publice.

    ”De asemenea, a rezultat că Udrea Elena cunoştea împrejurările esenţiale ale cauzei şi a acceptat posibilitatea producerii rezultatului, având în vedere că îi fuseseră aduse la cunoştinţă în mai multe rânduri impedimentele legale şi că a participat sau a determinat încălcarea regulilor de încheiere a contractelor de achiziţie publică reglementate de O.U.G. nr. 34/2006. Totodată, faptele au produs un folos necuvenit lui Obreja Rudel, care a beneficiat de fonduri publice pentru organizarea unui eveniment comercial ale cărui venituri i-au revenit în mod exclusiv. Faptele descrise anterior au determinat întocmirea cererii de finanţare nr. BI/1/5/5.3/A/697, înregistrată la Organismul Intermediar pentru Turism (OIT), prin care MDRT solicita asistenţă financiară nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în vederea finanţării proiectului «Promovarea brandului turistic al României», prin Programul Operaţional Regional 2007-2013 (POR 2007-2013).
    Cererea cuprinde declaraţii inexacte, în condiţiile în care, aşa cum arătat anterior, scopul utilizării fondurilor a fost în realitate organizarea unei gale de box care nu se regăsea printre categoriile de cheltuieli eligibile, iar organizatorul nu era Federaţia Română de Box, împrejurări cunoscute de reprezentanţii ministerului. Rezultatul nu s-a produs, iar fondurile europene nu au fost fraudate, deoarece Autoritatea de Management a suspendat soluţionarea cererii de rambursare ca urmare a sesizării organelor de urmărire penală”, mai spun anchetatorii.

    Aceştia mai arată că în cursul anului 2011 fostul ministru Ion Ariton i-a determinat pe reprezentanţii a zece companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica, Transelectrica, Nuclearelectrica, S.N.T.G.N. Transgaz, Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Rovinari, S.N.G.N. Romgaz, Oil Terminal, IAR şi Societatea Naţională a Apelor Minerale) să sponsorizeze organizarea galei internaţionale de box profesionist în cadrul căreia a evoluat Lucian Bute.

    În condiţiile în care evenimentul era organizat de societatea comercială cu capital privat Europlus Computers SRL, care a fost şi beneficiarul real al sumelor, sponsorizarea galei de box era interzisă de Legea nr. 32/1994, care prevede că societăţile comerciale cu capital majoritar de stat nu pot derula activităţi de sponsorizare având ca beneficiari societăţi comerciale cu capital privat.

    ”În aceste condiţii, atribuţiile de serviciu ale funcţionarilor care au încheiat contractele de sponsorizare au fost exercitate în mod defectuos, iar suma totală de 1.742.830 de lei care a făcut obiectul sponsorizărilor constituie prejudiciu pentru companiile menţionate. Din probele administrate a rezultat că sponsorizările nu s-ar fi încheiat fără intervenţia ministrului, iar sumele ar fi rămas în patrimoniul companiilor cu capital majoritar de stat. Totodată, suma are natura unui folos nejustificat obţinut de Obreja Rudel, în condiţiile în care sponsorizarea evenimentului era interzisă de lege. Fondurile obţinute au fost folosite pentru plata cheltuielilor de organizare, în condiţiile în care unicul beneficiar al veniturilor galei a fost societatea S.C. Europlus Computers S.R.L., de unde au fost transferate în patrimoniul administratorului Obreja Rudel. Pentru a-i determina pe reprezentanţii companiilor să adopte conduita menţionată anterior, Ariton Ion şi-a folosit autoritatea şi influenţa derivată din funcţiile de ministru al Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, senator şi preşedinte al filialei judeţene Sibiu a unui partid politic. Prin folosirea autorităţii şi influenţei, Ariton Ion a urmărit transferul nelegal al sumei de 1.742.830 de lei în patrimoniul S.C. Europlus Computers S.R.L”, mai precizează DNA în rechizitoriu.

    Anchetatorii mai spun că în perioada octombrie 2011 – august 2012 Rudel Obreja a făcut demersuri pentru a obţine înscrisuri emise de ”societăţile fantomă” SC Biovros SRL şi SC Egeo Pro Market SRL, care atestau cheltuieli fictive de publicitate şi consultanţă, documente pe care le-a înregistrat ulterior în contabilitatea S.C. Europlus Computers S.R.L.

    ”În acest mod, s-a urmărit diminuarea obligaţiile de plată la buget în contul taxei pe valoare adăugată încasate şi a profitului obţinut în urma Galei Bute şi a tranzacţiilor fictive încheiate cu Termogaz Company şi a fost prejudiciat bugetul de stat cu suma totală de 737.507 lei. Sumele obţinute prin tranzacţiile încheiate cu Biovros S.R.L. au fost retrase în numerar de persoanele care controlau în fapt firmele fantomă în vara anului 2012 şi au fost restituite lui Obreja Rudel, fiind astfel ascunsă originea ilicită a acestora”, adaugă anchetatorii

    În acest dosar, procurorii au dispus instituirea sechestrului asigurător pe bunurile mobile şi imobile ale Elenei Udrea, Ion Ariton, Rudel Obreja, Cornel Resmeriţă, Cristofor Alin Condoiu, Adrian Gărdean, Miron Gărdean şi Miron Lupulescu.

    De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus disjungerea cauzei şi continuarea cercetărilor în cazul lui Cornel Resmeriţă şi Cristofor Alin Condoiu pentru infracţiunile de abuz în serviciu şi faţă de Adrian Gărdean, Miron Dorel Gărdeanu şi Miron Lupulescu pentru infracţiunile de dare de mită şi instigare la abuz în serviciu.

    Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu propunere de menţinere a măsurilor preventive şi asigurătorii dispuse în cauză.

    Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul “Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

    În dosarul “Gala Bute, Rudel Obreja se află în arest din 5 februarie. De asemenea, faţă de Tudor Breazu s-a dispus tot arestul preventiv. În acelaşi caz, primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă, fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi a fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt arestaţi la domiciliu.

  • Echipa Elenei Udrea: Dosarul “Gala Bute”,trimis în instanţă. Nu mai există motive să rămână în arest

    “Dosarul «Gala Bute» a fost trimis în instanţă. Nu mai există niciun motiv ca Elena Udrea să rămână în arest!!! La ultima cerere de prelungire a arestării preventive, procurorii au solicitat încă 30 de zile invocând nevoia de a mai administra unele probe, de a face o expertiză şi de a mai audia câţiva martori. Odată cu trimiterea în instanţă a dosarului, faza de urmărire penală s-a încheiat şi arestul preventiv nu mai este necesar, pentru că, evident, Elena Udrea nu mai poate influenţa ancheta penală sau probele deja adunate de procurori. De aceea, o decizie firească ar fi eliberarea sa la sfârşitul acestei săptămâni, când expiră mandatul de arest preventiv. Acum că dosarul este trimis în instanţă, toată lumea se va putea convinge de faptul că susţinerile Elenei Udrea şi ale avocaţilor săi au fost reale şi nu există probe împotriva fostului ministru”, se menţionează în textul postat pe contul de Facebook al Elenei Udrea, semnat de echipa de comunicare.

    Fostul ministru Elena Udrea, aflată în arest din 25 februarie, a fost trimisă în judecată, marţi, de procurorii anticorupţie, în dosarul “Gala Bute”, ea fiind acuzată de luare de mită.

    Alături de Udrea, în faţa instanţei au ajuns şi fostul ministru Ion Ariton, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, Tudor Breazu, fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu, fostul secretar general în MDRT Georghe Nastasia, fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu şi Dragoş Botoroagă.

    Fostul ministru Elena Udrea este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului “Gala Bute” de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

    Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI.

    “Astfel, după ce Compania Naţională de Investiţii realiza plăţile către SC Consmin SA pentru lucrările efectuate, administratorul societăţii dispunea transferul a 10% din suma încasată către societatea controlată de Lungu Ştefan, SC Last Time Studio SRL, în baza unor contracte de consultanţă fictive. În acest mod, s-au realizat cinci plăţi, în valoare totală de 335.486 lei”, susţin procurorii DNA.

    Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei.

    “O parte din aceste sume au fost înmânate în numerar lui Topoliceanu Ana Maria, care le-a predat la rândul său lui Udrea Elena Gabriela. Diferenţa a fost folosită de Breazu Liberiu Tudor pentru a plăti diferite cheltuieli ale lui Udrea Elena sau ale lui Topoliceanu Ana Maria”, spun procurorii anticorupţie.

    În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp.

    “Urmare acestei solicitări, în data de 6 octombrie 2011 Gărdean Adrian a remis suma de 900.000 euro în numerar lui Nastasia Gheorghe, în contul încasărilor realizate de cele două societăţi menţionate din fondurile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Suma a fost predată de Nastasia Gheorghe (fost secretar general în MDRT, n.r.) în aceeaşi zi ministrului Udrea Elena Gabriela”, potrivit DNA.

    În perioada 19 iulie 2011 – 18 iulie 2012, în contabilitatea PDL Bucureşti ar fi fost înregistrate 21 de contracte de donaţie cu o valoare totală de 1.537.200 lei, potrivit anchetatorilor.

    Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul “Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

    În dosarul “Gala Bute, Rudel Obreja se află în arest din 5 februarie. De asemenea, faţă de Tudor Breazu s-a dispus tot arestul preventiv. În acelaşi caz, primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă, fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi a fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt arestaţi la domiciliu.

  • Elena Udrea, adusă din arest la DNA, pentru a face noi declaraţii

    Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, deputatul PMP Elena Udrea, a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în jurul orei 10.50, fiind însoţită de poliţiştii care au adus-o din Arestul Poliţiei Capitalei.

    Potrivit unor surse judiciare, Elena Udrea a fost adusă la DNA pentru a face noi declaraţii în dosarul “Gala Bute”.

    În acelaşi dosar, luni a fost audiată la DNA, în calitate de martor, fosta consilieră a Elenei Udrea, Luminiţa Kohalmi, ea declarând la ieşire că nu ştie nimic despre posibilele ilegalităţi pe care le-ar fi comis fostul ministru al Dezvoltării.

    Întrebată dacă i s-au cerut de către anchetatori lămuriri privind pretinsa primire de către Udrea a unei genţi cu 900.000 de euro, Kohalmi a spus că nu are cunoştinţe despre aşa ceva. “Am fost purtător de cuvânt, nu aveam acces la informaţii confidenţiale. Am avut cu doamna Udrea o relaţie foarte bună şi corectă de serviciu”, a arătat Kohalmi.

    Fostul ministru Elena Udrea este în arest din 25 februarie, în dosarul “Gala Bute”, în care este urmărită penal pentru abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

    Udrea este acuzată, printre altele, că ar fi primit mită un comision de 10% din contractele atribuite către firmele Termogaz Company şi Kranz Eurocenter, în cadrul programului “Schi în Carpaţi”. Adrian Gărdean, reprezentantul Termogaz Company, i-ar fi adus la minister 900.000 de euro, într-o geantă, pe care i-ar fi înmânat-o secretarului general Gheorghe Nastasia, care i-ar fi dat-o apoi fostului ministru.

    Echipa de comunicare a Elenei Udrea anunţa recent, într-un mesaj postat pe Facebook, că avocaţii fostului ministru au depus o plângere la Consiliul Superior al Magistraturii, prin care sesizează nereguli comise de procurorii care derulează ancheta în dosarul “Gala Bute”.

    Elena Udrea susţine că “toţi oamenii care sunt chemaţi la DNA sunt întrebaţi, într-o formă sau alta, dacă ştiu ceva ce ar putea să o incrimineze”, scopul final fiind acela de a se genera, cu orice cost, noi şi noi dosare penale, fără să se ţină cont de probe sau de faptul că “toate aceste denunţuri ar fi făcute sub presiune”.

    În 19 martie, Elena Udrea a fost dusă din arest la DNA, pentru a fi confruntată, la cererea ei, cu denunţătorii Ştefan Lungu, fostul ei consilier de la Ministerul Dezvoltării, cu Ana Maria Topoliceanu, cu fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării şi Turismului Gheorghe Nastasia şi cu omul de afaceri Adrian Gărdean.

    Anterior, Elena Udrea a transmis pe Facebook, prin echipa de comunicare, că denunţurile împotriva sa în dosarul “Gala Bute” au fost făcute după ce Ana Maria Topoliceanu şi Gheorghe Nastasia au fost puşi sub acuzare.

    “Circuitul denunţurilor: • Adrian Gărdean depune denunţ împotriva lui Ştefan Lungu şi a lui Gheorghe Nastasia. • După ce a fost acuzat, Lungu o denunţă pe Ana Maria Topoliceanu şi îl pomeneşte şi pe Tudor Breazu. • Acuzată de Lungu, Ana Maria Topoliceanu face denunţ împotriva Elenei Udrea şi îl presează pe Tudor Breazu să declare, la rândul său, împotriva lui Udrea. • Breazu neagă afirmaţiile lui Topoliceanu şi demonstrează cu probe presiunile la care a fost supus. • După denunţul lui Gărdean, Nastasia neagă, iniţial, acuzaţiile, pentru ca, apoi, să depună un denunţ împotriva Elenei Udrea. Concluzie: denunţurile împotriva lui Udrea au venit abia după ce Topoliceanu şi Nastasia au fost puşi sub acuzare. În realitate, odată prinşi, aceştia au vrut, în mod fraudulos, să plaseze vina mai departe”, se arată în postarea de pe contul de Facebook al Elenei Udrea.

    Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul “Microsoft”, cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu. Udrea a stat în arest la domiciliu până în 25 februarie, când a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

  • Elena Udrea petrece Paştele în arest. Contestaţia la măsura preventivă a fost respinsă

    Decizia instanţei supreme este definitivă.

    Astfel, rămân în arest Elena Udrea, fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea, conform deciziei din 23 martie a instanţei supreme, când a fost prelungită această măsură.

    În ceea ce îi priveşte pe fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu, fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheorghe Nastasia şi primarului municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă, aceştia vor fi cercetaţi în continuare în arest la domiciliu.

    Fostul ministru Elena Udrea este în arest din 25 februarie, în dosarul “Gala Bute”, în care este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte.

    Marius Striblea, avocatul Elenei Udrea, a declarat, joi, că procurorii DNA au justificat prelungirea arestului preventiv pentru fostul ministru al Dezvoltării prin faptul că aceasta a făcut parte dintr-un guvern care a tăiat pensiile şi salariile.

    Echipa de comunicare a Elenei Udrea anunţa recent, într-un mesaj postat pe Facebook, că avocaţii fostului ministru au depus o plângere la Consiliul Superior al Magistraturii, prin care sesizează nereguli comise de procurorii care derulează ancheta în dosarul “Gala Bute”.

    “Subliniem de la început faptul că nu avem de-a face cu orice anchetatori în acest dosar, ci vorbim de consilierii personali ai procurorului şef DNA. Practic, Laura Codruţa Koveşi conduce, de fapt, ancheta în acest dosar”, a scris echipa de comunicare a Elenei Udrea, în mesajul postat pe Facebook.

    În sprijinul acestor afirmaţii, fostul ministru prezintă, prin echipa sa de comunicare, “câteva elemente punctuale şi perfect demonstrabile”.

    Astfel, Elena Udrea susţine că “toţi oamenii care sunt chemaţi la DNA sunt întrebaţi, într-o formă sau alta, dacă ştiu ceva ce ar putea să o incrimineze”, scopul final fiind acela de a se genera, cu orice cost, noi şi noi dosare penale, fără să se ţină cont de probe sau de faptul că “toate aceste denunţuri ar fi făcute sub presiune”.

    “Pentru că am vorbit de presiuni, luni (23 martie, n.r.), la judecarea mandatului de prelungire a arestului preventiv în «Gala Bute», ceilalţi doi inculpaţi aflaţi în arest, Rudel Obreja şi Tudor Breazu, au declarat că asupra lor s-au făcut presiuni din partea procurorilor pentru a declara împotriva Elenei Udrea. Au existat chiar şi promisiuni privind eliberarea. Asta arată că nu se doreşte adevărul sau dreptatea, ci incriminarea lui Udrea. Se generează percepţia publică (reală!) că oricine declară împotriva fostului ministru al Dezvoltării este liber”, potrivit mesajului postat pe Facebook.

    Udrea mai arăta că “procurorii DNA au lăsat-o liberă pe Ana Maria Topoliceanu (pusă sub control judiciar), deşi există probe foarte clare depuse la dosar că aceasta a încercat să-l influenţeze şi constrângă pe Tudor Breazu” să dea o declaraţie împotriva sa.

    Totodată, fostul ministru preciza că momentul în care s-a făcut prelungirea mandatului de arestare “a fost special ales astfel încât cazul să pice la un anumit judecător”, încălcându-se “foarte grav principiul ca dosarul să intre în sarcina unui judecător independent”.

    “E clar că luni s-a venit cu o soluţie în plic”, a mai scris echipa de comunicare a Elenei Udrea, care menţionează că procurorii nu i-au permis fostului ministru sau avocaţilor acesteia să pună anumite întrebări relevante.

    În 19 martie, Elena Udrea a fost dusă din arest la DNA, pentru a fi confruntată, la cererea ei, cu denunţătorii Ştefan Lungu, Ana Maria Topoliceanu, Gheorghe Nastasia şi Adrian Gărdean.

  • CSM: Alina Bica a încălcat Codul deontologic al magistraţilor prin apariţia alături de Udrea la Paris

    Potrivit reprezentanţilor Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în şedinţa de miercuri Secţia pentru procurori a CSM a constatat că fostul procuror şef al DIICOT Alina Bica a încălcat normele de conduită reglementate de articolul 9 din Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, conform cărora ”judecătorii şi procurorii trebuie să se abţină de la orice comportament, act sau manifestare de natură să altereze încrederea în imparţialitate lor”.

    Secţia pentru procurori a CSM a apreciat că, în principiu, relaţia de rudenie, căsătorie, afinitate şi prietenie dintre un magistrat şi orice altă persoană, inclusiv oameni politici, nu constituie o încălcare a normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

    ”În cazul de faţă însă, din probatoriul administrat, au rezultat elemente care o puteau determina pe doamna Alina Mihaela Bica să aibă reprezentarea faptului că afişarea publică a relaţiei de prietenie cu omul politic Elena Gabriela Udrea este de natură să afecteze aparenţa de imparţialitate în soluţionarea unor dosare aflate în instrumentarea DIICOT, dosare vizând persoane din anturajul doamnei Elena Gabriela Udrea şi cunoscute de către magistratul în cauză”, arată CSM

    Decizia de miercuri a Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii poate fi contestată la Plenul Consiliului în termen de cinci zile de la comunicare, iar hotărârea Plenului poate fi atacată cu recurs la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în termen de 15 zile.

    Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, hotărârea Secţiei pentru procurori prin care se constată încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic, rămasă irevocabilă, se depune la dosarul profesional al Alinei Bica.

    Conducerea CSM a sesizat Inspecţia Judiciară în 31 octombrie 2014, pentru a face verificări atât în cazul cererii Alinei Bica, pe atunci procuror-şef al DIICOT, de apărare a reputaţiei profesionale, cât şi raportat la o posibilă încălcare a Codului deontologic al judecătorilor şi procurorilor.

    Sesizarea a fost făcută după ce fotografii cu Elena Udrea, Alina Bica şi cu fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii Anamaria Topoliceanu au fost difuzate pe un blog intitulat “Joscenzura2014”, aceasta fiind, de altfel, unica postare de pe acest blog. De asemenea, pe blog au fost publicat şi facturi din timpul şederii la Paris. După ce presa a preluat imaginile, contul de pe wordpress.com a fost şters.

    Bica a cerut CSM să facă, prin Inspecţia Judiciară, verificări privind aceste imagini, precizând că nu comentează aspecte ce ţin de viaţa privată, din timpul unui concediu de odihnă. Ulterior, Bica şi-a retras cererea.

    Elena Udrea declara, după publicarea acestor fotografii, că este vorba despre un filaj al serviciilor secrete, precizând că va da în judecată hotelul care a furnizat notele de plată. Ea a precizat că vizita ei la Paris a fost în weekend-ul de Valentine’s Day, în 2014, iar Alina Bica urma să participe la o acţiune la Haga, unde a şi plecat ulterior cu trenul.

    În luna ianuarie, Inspecţia Judiciară a stabilit că fostul şef al DIICOT Alina Bica a încălcat normele Codului deontologic al magistraţilor, în urma analizării fotografiilor în care Bica apare alături de Elena Udrea, în vacanţă la Paris, raportul IJ ajungând la Secţia de procurori a CSM.

    Faptul că Alina Bica a încălcat Codul deontologic nu o afectează decât în măsura în care, dacă ar fi achitată în mod definitiv de instanţa de judecată, ar trebui să fie evaluată de CSM, ca orice magistrat. În prezent, Bica este suspendată din magistratură, aflându-se în arest din 22 noiembrie 2014.

    În 15 decembrie 2014, Alina Bica a fost trimisă în judecată pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro. În acest dosar, instanţa supremă a decis, la sfârşitul săptămânii trecute, înlocuirea arestului preventiv cu cel la domiciliu în cazul Alinei Bica, soluţia nefiind definitivă.

    Chiar dacă măsură ar rămâne definitivă, Alina Bica nu va putea fi eliberate din închisoare întrucât pe numele ei este emis un alt mandat de arestare, în dosarul în care este judecată pentru că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, pentru că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender în dosarul în care este judecat şi pentru abuz în serviciu în cazul lui Videanu. În acelaşi dosar sunt judecaţi omul de afaceri Dorin Cocoş, pentru trafic de influenţă (două fapte) şi dare de mită, şi fiul acestuia Alin Cocoş, pentru complicitate la trafic de influenţă şi complicitate la dare de mită.