„Secuimea, populaţia autohtonă cu identitate naţională maghiară, majoritară în Ţinutul Secuiesc, revendică autonomia teritorială a acestei regiuni în conformitate cu prevederile documentelor internaţionale şi cu practica în acest domeniu din statele Uniunii Europene (ex. Italia – Tirolul de Sud, Finlanda – Insulele Aland, Belgia – Regiunea Flamandă şi Valonă etc.), precum şi din alte state fără statut de membru al Uniunii Europene (ex. Republica Moldova – Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia, Serbia – Provincia Autonomă Voivodina). Locuitorii scaunelor secuieşti, prin reprezentanţii lor aleşi îşi afirmă dorinţa şi revendică dreptul la autonomie teritorială, la crearea cadrului legislativ prin adoptarea Statutului de Autonomie al Ţinutului Secuiesc – Szekelyfold – Terra Siculorum”, argumentează deputatul, în expunerea de motive.
Acesta precizează că statutul de autonomie a Ţinutului Secuiesc – Szekelyfold – Terra Siculorum reprezintă reglementarea revendicărilor referitoare la autonomia teritorială, care prin adoptarea de către Parlamentul României oferă garanţiile necesare şi cadrul adecvat prosperării regiunii autonome, protecţiei identităţii naţionale maghiare a secuimii şi intereselor specifice ale colectivităţii.
„Anexa prezentului proiect de lege cuprinde oraşele şi comunele Ţinutului Secuiesc, totalizând 149 de autorităţi locale. Din acest număr, 63 autorităţi locale până în prezent au adoptat prin hotărâre locală o petiţie către Parlamentul şi Guvernul României, prin care îşi exprimă solicitarea lor, privind crearea unei regiuni administrative, <<care să fie denumită Ţinutul Secuiesc, şi care să cuprindă toate localităţile din anexa la prezentul memorandum, şi numai aceste localităţi>>, şi această regiune să primească un statut autonom, pe baza unei legi organice, ce va fi înaintat Parlamentului României”, se arată în documentul citat.
„Ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare, locuitorii Ţinutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă”, este prima prevedere din proiectul de lege.
În Ţinutul Secuiesc, limba maghiară ar avea acelaşi statut ca limba oficială a statului. Potrivit textului legislativ, Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, iar teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş (Marosszek) care aparţine judeţului Mureş.
„Autonomia regională se exercită de Consiliul de Autoadministrare, autoritate publică regională aleasă prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, precum şi de Comisia de Autoadministrare desemnată de aceasta”, prevede proiectul legislativ.
Consiliul ar urma să fie alcătuit din 77 de consilieri regionali, aleşi pe o perioadă de patru ani. Printre atribuţiile Consiliului se numără şi stabilirea simbolurilor Ţinutului Secuiesc. De asemenea, acest for ar primi şi alte competenţe, precum: stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale ale regiunii; înfiinţarea de noi comune; expropierea de interes public şi supravegherea şi controlul structurilor regionale ale poliţiei comunitare şi colaborarea cu structurile Poliţiei. Consiliul ar avea şi dreptul de a emite decizii valabile în regiune cu privire la protecţia socială şi asigurările sociale şi de a înfiinţa organe pentru asigurarea ordinii publice.
Totodată, în cazul unor legi sau ordonanţe emise de Parlamentul şi Guvernul României, care au reglementări valabile şi în Ţinutul Secuiesc, Consiliul de Autoadministrare ar putea solicita rediscutarea acestora.
Actul normativ mai prevede că statutul de regiune autonomă, odată adoptat de Parlamentul României, ar urma să fie aprobat printr-un referendum de cetăţenii Ţinutului Secuiesc, la fel şi desfiinţarea statutului de regiune autonomă, care s-ar putea realiza în acelaşi mod.
Ţinutul Secuiesc ar urma să aibă şi un preşedinte, ales pe o perioadă de patru ani de cetăţenii regiunii.
Textul legislativ stipulează că organul executiv al regiunii ar urma să fie Comisia de Autoadministrare, al cărei preşedinte ar fi numit de preşedintele Ţinutului Secuiesc. Potrivit proiectului de lege, Comisia ar elabora şi executa bugetul autoonm al regiunii şi ar înfiinţa, respectiv desfiinţa instituţiile publice ale regiunii. „Comisia de Autoadministrare poate dispune, înfiinţa şi susţine posturi proprii de televiziune şi de radio, orice mijloc de comunicare în masă, care contribuie la realizarea obiectivelor sale”, arată un alt articol din iniţiativa legislativă.
În ceea ce priveşte finanţarea regiunii, legea stabileşte că autorităţile publice locale, respectiv autorităţile de autoadministrare scaunală şi regională ale Ţinutului Secuiesc dispun de autonomie financiară. De asemenea, la bugetul local ar urma să rămână 90% din volumul impozitelor pe venit şi 80% din volumul altor impozite şi taxe.
Propunerea legislativă privind Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc a fost depus la Camera Deputaţilor, în calitate de primă Cameră sesizată.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, în 30 ianuarie, că formaţiunea susţine acest proiect.
„Legat de orice iniţiativă de autonomie, cunoaştem reacţia şi decizia şi poziţia liderilor politici, şi din coaliţie, şi din Opoziţie. Este un proiect depus privind autonomia Ţinutului Secuiescu, va merge pe procedura parlamentară cum trebuie să meargă şi noi vom susţine, dar cunoaştem poziţia, nu e nimic nou”, a precizat Kelemen.