Totuşi, propunerea de reducere a taxei pe fructe şi legume nu a fost aprobată. Deputaţii bulgari urmează să voteze de asemenea cu privire la noi măsuri anticriză.
Tag: TVA
-
Coaliţia este pe ultima sută de metri pentru a decide creşteri de taxe
♦ Din toate soluţiile de creştere a taxelor, coaliţia ar urma să se oprească la majorarea impozitului pe jocuri de noroc şi pe dividende, TVA mai mare pentru băuturi răcoritoare carbogazoase şi majorarea accizei pentru tutun şi alcool. Nu este clar de când se vor aplica măsurile.
Coaliţia este pe ultima sută de metri pentru a decide creşteri de taxe. Surse oficiale de rang înalt au confirmat pentru ZF că guvernul se va opri la majorarea impozitului pe jocuri de noroc şi pe dividende, TVA mai mare pentru băuturi răcoritoare carbogazoase şi majorarea accizei pentru tutun şi alcool.
„Se pot justifica aceste creşteri. Nu creează discrepanţe, ci chiar le înlătură. Dacă mă uit la tutun sau băuturi răcoritoare carbogazoase, acestea nu sunt produse de strictă necesitate şi de la TVA-ul redus se ajunge la cota standard. Este rezonabil, având în vedere că aceste produse dăunează sănătăţii şi presupun cheltuieli medicale mai mari“, spune Adrian Codirlaşu, analist financiar şi vicepreşedintele CFA România.
Nu este clar în acest moment de când vor intra în vigoare noile taxe şi care va fi impactul pe venituri, întrucât încă nu a fost publicat proiectul de lege care prevede majorarea taxelor.
Potrivit datelor din piaţă, pentru tutunul încălzit, acciza va creşte cu aproximativ 36%, în vreme ce acciza pe mia de ţigarete din tutun va creşte cu 5,5%.
Pentru băuturile răcoritoare carbogazoase se plăteşte în acest moment TVA de 9%, la fel ca la alimente. Propunerea coaliţiei de guvernare este ca TVA pentru această categorie de produse să ajungă la cota standard, de 19%.
În piaţa producţiei de băuturi răcoritoare nealcoolice, de ape minerale şi alte ape îmbuteliate activează circa 400 de companii, care au o cifră de afaceri totală anuală de 7 miliarde de lei.
În acest moment, sectorul plăteşte, în total, circa 630 mil. lei TVA la bugetul de stat. Jucătorii din piaţă spun însă că măsura creşterii de TVA pentru aceste produse nu este binevenită.
„Această măsură ar reprezenta un adevărat şoc, care va avea un impact sever asupra industriei de băuturi răcoritoare, dar nu numai. Din păcate, cel mai mult vor avea de suferit consumatorii, aflaţi deja într-o situaţie dificilă, în care efectele inflaţiei tot mai mari se simt în fiecare zi în buzunarele acestoraî, spune Alice Nichita, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR).
Câştigurile din jocuri de noroc sunt în acest moment impozitate în funcţie de valoarea câştigului cu cote de impozitare de 1%, 16% şi 25%. Câştigurile care sunt sub 66.750 de lei se impozitează cu 1%, iar câştigurile care depăşesc 445.000 de lei sunt impozitate cu 25%, pentru ce trece de această valoare.
Consumul anual de băuturi răcoritoare cu zahăr se ridică la peste 1,4-1,5 miliarde de litri, conform estimărilor ZF pe baza datelor din piaţă. În acest segment sunt incluse atât băuturile carbogazoase, cât şi cele Ñfără buleî din fructe în care producătorii adaugă zahăr, dar şi energizantele şi ceaiurile gata-preparate (iced tea). În ultimii ani s-au majorat vânzările de sucuri fără zahăr, însă băuturile cu zahăr încă acoperă mare parte din consum, mai mult de jumătate din piaţă, conform estimărilor ZF.
La realizarea acestui articol au mai contribuit Mădălina Panaete şi Florentina Niţu.
-
Pregătiţi-vă! Cum vrea Fiscul să strângă 2 miliarde de euro de la populaţie
Gap-ul de TVA, diferenţa dintre TVA-ul pe care statul ar trebui să îl încaseze şi TVA-ul pe care îl încasează efectiv, ar putea să se reducă de la 7 miliarde de euro la 5 sau 5,5 miliarde de euro în următorii doi ani dacă Fiscul aplică măsurile corecte de digitalizare. În Polonia, gap-ul de TVA s-a înjumătăţit în trei ani, a spus Alin Negrescu, partener consultanţă fiscală în cadrul firmei de audit şi consultanţă KPMG în România.
„Gap-ul de TVA ar putea să se reducă de la 7 miliarde de euro la 5 sau 5,5 miliarde de euro în următorii doi ani dacă Fiscul aplică măsurile corecte de digitalizare“, a mai spus Alin Negrescu.
„Un obiectiv declarat de ANAF este ca, începând de anul viitor, controalele fiscale să fie efectuate în mod electronic în procent de 90%, iar acest lucru ar putea conduce la o reducere a gap-ului de TVA.“ În calculul gap-ului de TVA sunt incluse mai multe criterii, cum sunt: fenomenul de evaziune fiscală şi fraudă, insolvenţele şi falimentele, aplicarea necorespunzătoare a scutirilor de TVA şi aplicarea necorespunzătoare a cotelor de TVA.
Există cinci niveluri ale digitalizării administraţiei fiscale, iar România se află abia pe locul doi. Polonia, prin măsuri de digitalizare şi reformă, a redus gap-ul de TVA la jumătate în doar trei ani.
-
Marii producători de băuturi răcoritoare susţin că majorarea TVA de la 9% la 19% în sector va avea efecte negative asupra inflaţiei
Asociaţia Naţională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), care reuneşte producători cu 15 fabrici pe plan local, susţine că o eventuală creştere a TVA de la 9% la 19% doar pentru băuturi răcoritoare îl va afecta în primul rând pe consumatorul român şi va cauza o creştere şi mai mare a inflaţiei, aflată deja la cote îngrijorătoare. Conform surselor Mediafax, liderii coaliţei au discutat săptămâna trecută noi modificări ale codului fiscal, inclusiv creşterea taxării în sectorul băuturilor cu zahăr.
„Urmărim cu îngrijorare discuţiile din spaţiul public despre eventuala mărire a TVA aplicabilă doar pentru produsele noastre de la 9% la 19%. Pentru sectorul băuturilor răcoritoare, creşterea TVA din 2010 cu 5 puncte procentuale, de la 19% la 24%, a reprezentat o uriaşă provocare, cauzând în prima lună scăderi ale vânzărilor de până la 50%. Industriei de băuturi răcoritoare i-au trebuit practic 5 ani pentru a-şi reveni din acel şoc, iar revenirea completă s-a produs în contextul introducerii cotei TVA de 9% pentru alimentele de bază în 2015”, a declarat Alice Nichita, preşedinte ANBR. Ea adaugă că dacă acum se ia în calcul o creştere cu 10 puncte procentuale peste noapte, fără o consultare publică, fără o consultare a industriei şi fără un studiu de impact prealabil, această măsură ar reprezenta un adevărat şoc, care va avea un impact sever asupra industriei de băuturi răcoritoare, dar nu numai.
„Din păcate, cel mai mult vor avea de suferit consumatorii, aflaţi deja într-o situaţie dificilă, în care efectele inflaţiei tot mai mari se simt în fiecare zi în buzunarele acestora”.
Din ANBR fac parte cei mai importanţi producători de băuturi răcoritoare din industria românească, precum, Coca-Cola HBC România, Coca-Cola România, PepsiCo, Romaqua Group Borsec, Maspex România, Parmalat, Red Bull, Pfanner, dar şi operatori din industrii conexe, precum furnizori de arome sau ambalaje ca Dohler şi Tetra Pak.
Producătorii susţin că TVA mai mult decât dublu pentru băuturile răcoritoare va însemna încă un şoc pentru industrie, deja greu încercată de o serie de provocări cauzate de criza pandemică, războiul din Ucraina şi presiunea inflaţiei, precum creşterea alarmantă a preţurilor la energie, combustibili şi materii prime. Toate aceste cauze au dus la creşteri ale costurilor de până la 30-40% pentru industria băuturilor răcoritoare.
Potrivit unui studiu din 2022 efectuat de Deloitte România, industria băuturilor răcoritoare a contribuit cu peste 3,65 miliarde euro la economia României în perioada 2017-2020, din care peste 1 miliard de euro valoare adăugată brută directă. De asemenea, sectorul este un investitor relevant şi stabil: ca urmare a investiţiilor întreprinse în perioada 2017-2020, veniturile la bugetul de stat au crescut cu aproximativ 250 milioane de euro, cu un impact direct al valorii adăugate create de 292,7 milioane euro.
O astfel de măsură ar putea afecta şi atractivitatea sectorului ca angajator, mai ales în condiţiile în care sectorul a fost recent din nou discriminat, fiind exclus din pachetul de beneficii salariale pentru angajatorii din sectorul alimentar care vizează salariul minim. Potrivit studiului Deloitte amintit mai sus, industria băuturilor răcoritoare este un angajator constant şi un actor social în comunităţi: în perioada 2017-2020, industria băuturilor răcoritoare a susţinut, în medie, anual, peste 70.000 de locuri de muncă (prin efect direct, indirect şi indus). De asemenea, fiecare angajat din sectorul băuturilor răcoritoare a susţinut, în medie, în acest interval, alte aproximativ 8,5 de locuri de muncă similare în economia naţională. România este de asemenea un centru regional de producţie: companiile membre ANBR deţin 15 fabrici în România, iar 7-9% din producţie este reprezentată de exporturi în peste 10 ţări, printre care Italia, Malta, Austria, Cipru, Republica Moldova, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Croaţia, Bosnia, Macedonia şi Grecia.
-
Drulă: Solicităm Guvernului să scadă urgent TVA de la 19% la 5% la energie şi carburanţi
„USR trage un semnal de alarmă, în contextul noilor recorduri negative ale inflaţiei (13,8%) şi ale indicelui ROBOR (5,37%) atinse în luna aprilie şi solicită Guvernului PSD-PNL-UDMR să aplice, în regim de urgenţă, scăderea TVA-ului de la 19% la 5% la carburanţi şi energie. Toate aceste scumpiri nu fac decât să reflecte lipsa de măsuri a Guvernului şi să demonstreze, o dată în plus, incompetenţa în gestionarea inflaţiei, în contextul în care preţurile au crescut cu peste 30% mai mult decât media europeană. Ce vedem, în schimb, din partea Guvernului PSD-PNL-UDMR este cum se împrumută la dobânzi record, făcând ca fiecare leu să valoreze mai puţin”, potrivit unui comunicat de presă.
Preşedintele interimar al USR, Cătălin Drulă, afirmă că “avem o inflaţie record, de aproape 14% şi zero soluţii din partea Guvernului PSD-PNL-UDMR.
„În acest moment, cea mai mare grijă a românilor este creşterea preţurilor şi a dobânzilor la credite. În loc să ducă o politică antiinflaţionistă, de câteva luni încoace, coaliţia sărăciei refuză să aplice soluţiile USR din considerente pur politice şi inventează scandaluri false pentru a distrage atenţia de la problemele reale. Este cât se poate de clar că PNL, PSD şi UDMR nu stăpânesc inflaţia şi că nu au niciun fel de soluţii, doar scuze şi minciuni. O soluţie care s-a aplicat în mai multe ţări europene, o soluţie care ar fi lăsat banii direct oamenilor, în loc să-i colectăm suplimentar prin această inflaţie, este scăderea TVA-ului de la 19% la 5%, ce am propus noi încă din toamnă – scăderea de taxe pe energie şi carburant. Proiectul a fost depus de USR în Parlament încă din luna octombrie, iar măsura ar fi putut să aibă un efect de calmare a inflaţiei până acum, pentru că preţul la carburant se vede în toată economia. Pe scurt: ar fi redus până acum cheltuielile statului.Ce face actualul guvern? Refuză să aplice măsura”, a declarat preşedintele interimar al USR, Cătălin Drulă.
El afirmă că actuala coaliţie „nu are nicio scuză să nu aplice proiectul de scădere a TVA-ului, propus încă din toamnă”.
„Toate aceste scumpiri înseamnă un singur lucru: reducerea nivelului de trai al populaţiei. Ne aflăm într-o situaţie economică complicată, care riscă să escaladeze, iar actualul Guvern, în loc să creeze noi sinecuri, agenţii de stat şi posturi calde pentru activul de partid, adică să risipească banii şi să jupoaie mediul privat pentru acoperirea lor, ar trebui să eficientizeze cheltuielile statului şi să aplice scăderea TVA-ului de la 19% la 5% la carburanţi şi energie”, a conchis Cătălin Drulă.
-
Dancă, despre inflaţie: Guvernul să ia măsuri şoc precum reducerea TVA la 10%
Banca Naţională a României a fost lăsată singură în lupta cu inflaţia, spune deputatul Ionel Dancă (Forţa Dreptei). El consideră că statul trebuie să ia măsuri şoc în lupta cu scumpirile, cum ar fi reducerea TVA la 10%.
„Este un gest disperat al BNR de a tempera inflaţia. Vine ca urmare a faptului că în mod normal, acest val de scumpiri ar fi trebuit gestionat împreună de Guvern şi de către Banca Naţională, respectiv şi pe partea fiscală şi de măsuri administrative Guvernul ar fi trebuit să intervină mai devreme şi BNR de asemenea să aibă o acţiune concertată împreună cu Guvernul în privinţa asta (…). BNR a fost lăsată singură în această chestiune”, spune, la RFI, Ionel Dancă, după ce BNR a majorat dobânda de politică monetară de la 3% la 3,75%.
Deputatul declară că Guvernul ar trebui să ia măsuri şoc pentru a combate inflaţia.
„În primul rând, ar fi trebuit să acţioneze mult mai devreme, pentru că dacă chiar la începutul acestui val de scumpiri, generat în principal de preţurile la energie şi utilităţi, Guvernul ar fi acţionat în sensul reducerii taxelor şi accizelor, deci pe partea de fiscalitate, care este în curtea Guvernului şi nu ar fi optat doar pentru acea formulă complicată de plafonare şi compensare, atunci preţurile la energie ar fi fost mai mici, ca urmare a reducerii taxelor şi accizelor şi aceste preţuri nu s-ar mai fi transmis în întreaga economie. Acum însă este un pic cam târziu pentru a mai reveni la o astfel de politică şi ar trebui acţiuni şoc din partea Guvernului, care să reducă preţurile din economie, un pachet de măsuri care să reducă TVA, să reducă accizele, practic, ce încasează statul din preţurile pe care le plătesc românii şi acest lucru ar avea un efect semnificativ şi imediat asupra inflaţiei. Eu aş propune din acest punct de vedere o reducere a TVA la 10% pentru toate bunurile şi serviciile, o măsură şoc care ar avea efect asupra preţurilor”, conchide Dancă.
-
Ce influenţă are inflaţia de 10% asupra veniturilor bugetare
♦ Veniturile statului au crescut în primul trimestru (an/an) cu 21,3%, în vreme ce veniturile din TVA au crescut, în acelaşi interval, cu 39,3% un procent imens având în vedere că cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul (consumul populaţiei) creşte, dar nu spectaculos – un plus de 5,6% în primele două luni din an ♦ Ce rol are aici inflaţia de peste 10% în martie.
Inflaţia a fost în martie de 10,2%, cea mai mare din 2005 încoace. În teorie, o inflaţie mare adaugă venituri la bugetul nominal însă este mai mult decât discutabil că ar putea ajuta economia, în ansamblu. După Primul Război Mondial, Germania şi-a „achitat“ datoriile imense către populaţie generând o inflaţie cumplită care i-a dus la sapă de lemn pe majoritatea. După patru generaţii, germanii încă îşi amintesc de acea perioadă, de aceea lor li se schimbă faţa când aud de inflaţie.
Comisia Naţională de Prognoză a României (care oferă cifre statistice guvernului) a modificat datele de creştere economică pentru 2022 de la 4,3% la 2,9%. Dar PIB-ul nominal, la noul orizont de anticipaţie, creşte de la 1.317 mld. lei la 1.328 mld. lei. O creştere, aşadar, nominală, de 11 mld. lei, în vreme ce PIB-ul real scade cu 1,4 puncte procentuale. Iar veniturile statului cresc – au crescut cu 21% în T1, an/an, în vreme ce veniturile din TVA au avansat spectaculos, un plus de 39% în perioada amintită.
„Da, veniturile statului cresc, în parte şi din inflaţie. Aşa spune teoria: o inflaţie mai mare aduce venituri în plus la buget. În practică însă toată lumea plânge pentru că o inflaţie mare nu ajută pe nimeni. Vom avea un PIB nominal mai mare şi un deflator PIB mai mare. Dacă ne uităm la noi, la încasările mai mari din TVA, cred însă – nu am nicio certitudine, doar pot bănui – că acestea vin în bună măsură din nerambursarea de TVA”, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Finanţele nu mai fac, în ultima vreme, raportări privind rambursările de TVA.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank: Da, veniturile statului cresc, în parte şi din inflaţie. Aşa spune teoria: o inflaţie mai mare aduce venituri în plus la buget. În practică însă toată lumea plânge pentru că o inflaţie mare nu ajută pe nimeni.
Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al CFA România, spune că încasările mai mari la buget vin şi din inflaţie dar şi dintr-o colectare mai bună. În plus, creşte şi consumul, având în vedere că epidemia pare că se sfârşeşte.
„Inflaţia este cu mult peste cea de anul trecut şi, da, aduce bani în plus bugetului. Dar şi consumul creşte, ceea ce aduce venituri în plus din TVA. Aşadar, trei lucruri contribuie la veniturile mai mari ale bugetului: inflaţia, o colectare mai bună (casele de marcat electonice fac colectarea mai bună) şi consumul care, postpandemie, începe să crească”, spune Codirlaşu.
Adrian CodIrlaşu, vicepreşedinte al CFA România: Inflaţia este cu mult peste cea de anul trecut şi, da, aduce bani în plus bugetului.
Economistul Laurian Lungu crede că inflaţia poate, eventual, ajuta pe termen scurt bugetul, dar nicidecum pe termen lung.
„Nu văd cum inflaţia să ajute bugetul. Eventual poate ajuta pe termen scurt pentru că populaţia se adaptează mai greu unor condiţii noi şi consumă din inerţie. Dar se adaptează cu vremea.”
Or, o scădere de consum loveşte economia pentru că producătorul nu mai are cui să vândă şi atunci va da afară oameni care, la rându-le, nu vor mai avea bani să cumpere.
Laurian Lungu, vicepreşedinte al CFA România: Nu văd cum inflaţia să ajute bugetul. Eventual poate ajuta pe termen scurt pentru că populaţia se adaptează mai greu unor condiţii noi şi consumă din inerţie. Dar se adaptează cu vremea.
Veniturile nominale cresc, PIB-ul nominal creşte, dar ceea ce trebuie luat în seamă nu este PIB-ul nominal, ci creşterea reală a PIB. Da, au crescut veniturile statului în T1 cu 21%. Dar defictul bugetar s-a redus, dacă veniturile au crescut? Nu, spune Lungu.
Deficitul bugetar a fost în T1/2021 de 1,24% din PIB, iar în T1/2022 de 1,19% din PIB. O mişcare nesemnificativă, aşadar.
Datele publicate de Ministerul de Finanţe arată că, în T1, veniturile bugetului consolidat au crescut cu 23% (an/an), dar şi cheltuielile au avansat cu 19%. În plus războiul de la graniţă va costa iar România trebuie să-I ajute pe oamenii care fug din calea războiului şi trebuie să găsească fonduri pentru asta.
-
Produsele pentru care românii ar putea plăti mai puţin bani: Noi categorii de produse ar putea beneficia de cote de TVA sub 5% sau chiar 0%
Românii ar putea beneficia de două noi cote reduse de TVA dacă autorităţile decid transpunerea în legislaţia naţională a unei directive europene privind cotele taxei pe valoarea adăugată care a fost oficializată în această săptămână
Mai exact este vorba despre Directiva europeană 542/2022 din 5 aprilie 2022 de modificare a Directivelor 2006/112/CE şi (UE) 2020/285 în ceea ce priveşte cotele taxei pe valoarea adăugată.
Astfel, se introduce o cotă de TVA sub pragul de 5% şi o cotă de TVA de 0% ce reprezintă practic o scutire cu drept de deducere car pot fi aplicate doar pentru anumite bunuri şi servicii.
„Statele membre pot aplica maximum două cote reduse. (…) Pe lângă cele două cote reduse menţionate (…), statele membre pot aplica o cotă redusă mai mică decât cota minimă de 5 % şi o scutire cu drept de deducere a TVA achitate în etapa anterioară livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii (…)”, conform directivei anterior menţionată.
“Ţinând seama de necesitatea de a evita proliferarea cotelor reduse din motive bugetare şi de principiul egalităţii de tratament, statelor membre ar trebui să li se permită să aplice cote reduse cel puţin egale cu cota minimă de 5 % livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii pentru maximum 24 dintre punctele cuprinse în anexa III la Directiva 2006/112/CE.
Din aceleaşi motive, statele membre ar trebui să fie libere să aplice o cotă redusă mai mică decât cota minimă de 5 % şi o scutire cu drept de deducere a TVA achitată anterior, dar numai pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii din maximum şapte dintre punctele cuprinse în anexa III la Directiva 2006/112/CE pe care acestea le-au ales dintre livrările de bunuri şi prestările de servicii considerate a acoperi nevoile de bază, şi anume cele legate de livrări sau prestări pentru alimente, apă, medicamente, produse farmaceutice, produse sanitare şi de igienă, servicii de transport de persoane şi de anumite bunuri culturale (cărţi, ziare şi periodice) sau dintre alte livrări de bunuri şi prestări de servicii enumerate în anexa III la Directiva 2006/112/CE pentru care alte state membre aplică cote reduse mai mici decât cota minimă de 5 % sau scutiri cu drept de deducere a TVA achitată anterior, cu condiţia ca acestea să respecte termenele aplicabile. Este oportun ca statelor membre care aplică deja astfel de cote reduse sau scutiri să li se acorde timpul necesar pentru a se adapta la limitele menţionate”, scrie în directivă.
Statele membre pot aplica o cotă redusă mai mică decât cota minimă de 5 % şi o scutire cu drept de deducere a TVA achitate în etapa anterioară livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii pentru maximum şapte dintre punctele cuprinse în anexa III a directivei.
Pentru ca aceste cote să se aplice şi în România trebuie ca directiva anterior menţionată să fie transpusă în legislaţia naţională.
-
Produsele pentru care românii vor plăti mult mai puţin bani: O nouă categorie de produse ar putea beneficia de cota de TVA redusă în curând
Autorităţile vor scăderea cotei taxei pe valoare adăugată (TVA) la carburanţi de la 19%, cât este în prezent, la 5%, conform unui proiect de lege înregistrat la Senat la începutul acestei săptămâni.
Luni, 22 februarie 2022, a fost înregistrată la Senat propunerea legislativă nr. B70/2022, Propunere legislativă pentru scăderea preţurilor la combustibil prin reducerea poverii taxelor şi modificarea art.291 alin.(3) din Legea 227/2015 Codul Fiscal.
Prezenta lege prevede ca la articolul 291 alineatul (3) din Legea 227/2015 Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, după litera o) se introduce o nouă literă, litera p), cu următorul cuprins:
“p) benzină cu plumb, benzină fără plumb, gaz petrolier lichefiat şi motorină.”
Aşa cum se prevede în proiectul de lege, „prin derogare de la prevederile art. 4 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prezenta lege intră în vigoare la data de 1 aprilie 2022”
Peste jumătate din preţul unui litru de benzină sunt taxe luate de stat, sub formă de TVA şi accize, se arată în expunerea de motive.
Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial.
-
Cîţu: Cât timp PNL va fi la guvernare, nu va exista un acord cu FMI
„Am văzut că sunt discuţii cu nu ştiu exact. Ce pot să spun românilor este clar că atât timp cât Partidul Naţional Liberal va fi la guvernare, nu va exista un acord cu FMI. Am demonstrat că putem să ne finanţăm în cele mai complicate condiţii. Nu vom accepta un acord cu FMI, chiar dacă acesta se va face, şi acolo discutăm despre Banca Naţională, Ministerul Finanţelor, Partidul Naţional Liberal nu susţine un acord cu FMI”, spune Cîţu.
El afirmă că este de acord cu reducerea contribuţiilor angajaţilor, dar şi cu scăderea TVA.
„Eu am spus că puterea de cumpărare a românilor e grav afectată în această perioadă, nu doar a celor din sectorul bugetar. Singurul mod în care putem azi să-i ajutăm pe toţi românii este acela de a reduce contribuţiile cu 5 puncte procentuale, dar pe noi ne interesează o măsură pentru toţi românii,, nu doar pentru cei din sectorul bugetar”, meţionează Cîţu.
Preşedintele PNL a fost întrebat de jurnalişti cum se poate suplimenta minusul de la buget, dacă vor fi diminuate TVA şi contribuţiile.
„14 miliarde de lei granturi din PNRR aşteaptă să îi luăm. Avem banii aceştia acolo. Nu este nicio scuză să nu luăm aceşti bani. Dacă facem reformele pe cheltuieli, lucrurile se vor aşeza. (…) Putem face investiţiile cu aceşti bani şi ceilalţi bani putem să-i folosim pentru restul, să îi ajutăm pe români”, conchide Florin Cîţu.
