BusinessMagazin

Tag: tutun

  • Ultima găselniţă: fumatul „electronic“ nu-i fumat. Miza din spatele dispozitivelor de tip iQOS sau glo

    În timp ce acciza plătită de jucătorii din industria tutunului pentru o ţigară clasică, ce necesită ardere, este de 0,43 lei pe ţigaretă, în cazul unei ţigări care se încălzeşte prin dispozitive precum iQOS sau glo acciza este de patru ori mai mică, respectiv 0,11 lei pe unitate.

    Acestea reprezintă principalele mize din spatele push-ului pe care producătorii de ţigări îl fac pentru dispozitive de tipul iQOS (Philip Morris) sau glo (British American Tobacco).

    „Din păcate, nu putem să nu observăm în ultimele luni revenirea ofensivei media­tice a comercianţilor de tutun prin reclame agresive pentru «fumatul fără fum» folosind sisteme de încălzire a ţigărilor care conţin tutun“, a scris ieri Raed Arafat, şeful De­parta­mentului pentru Situaţii de Urgenţă şi fondatorul SMURD, pe profilul personal de Facebook.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Arafat: Asistăm neputincioşi la promovarea agresivă a tutunului, sub o nouă formă. „Nu mai promovaţi aceste aparate ale morţii”

    Duminică, Raed Arafat şi-a manifestat nemulţumirea faţă de reclama agresivă la ţigările electronice, într-o postare pe Facebook:

    „Văzând poza recentă a unei staţii de metrou din capitală, împânzită cu reclame care promovează fumatul, nu pot să nu subliniez următoarele aspecte:

    În ultimii ani, pe plan mondial, s-a câştigat teren faţă de ofensiva fabricanţilor şi a comercianţilor de tutun. Am reuşit să interzicem reclamă la produsele de tutun şi promovarea acestora în spaţiul public, protejând în mod deosebit copiii şi generaţiile tinere; am reuşit să interzicem fumatul în spaţiile publice, iar directivele Europene continua să apară cu măsuri din ce în ce mai consistente împotriva acestui pericol public.

    Reclame agresive pentru „fumatul fără fum”

    Din păcate nu putem să nu observăm în ultimele luni revenirea ofensivei mediatice a comercianţilor de tutun prin reclame agresive pentru “fumatul fără fum” folosind sisteme de încălzire a ţigărilor care conţin tutun.

    Studiile despre efectele acestui mod de fumat încă sunt la începutul lor iar comercianţii de tutun pretind că acest mod ar fi mai “sănătos” decât fumatul clasic. Chiar dacă ar fi aşa, revenirea la promovarea agresivă a tutunului sub nouă formă de fumat nu va avea impact doar asupra fumătorilor clasici. Promovarea atinge şi copiii şi tinerii care încă nu au început să fumeze iar fumatul, indiferent sub ce formă, este un pericol pentru sănătatea publică şi este pericol pentru orice persoană care îl practică precum şi pentru persoanele din jurul ei. Cu alte cuvinte, asistăm neputincioşi la revenire la o ofensivă similară cu cea din anii 90, înaintea interzicerii promovării tutunului, când promovarea avea ca ţinta tinerii şi copiii care reprezintau viitoarea clinetela a comercianţilor de tutun.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Producătorii de ţigări pariază pe dispozitivele fără fum şi foc pentru a-şi asigura veniturile

    George Toader, 36 de ani, a fumat timp de 20 de ani ţigări tradiţionale, iar de şase luni a devenit consumator de iFuse, o ţigară din ”noua generaţie“ care încălzeşte un lichid ce conţine nicotină.

    ”Am vrut să mă las de fumat şi am decis să înlocuiesc gestul cu acest tip de ţigară. Nu mă puteam lăsa dintr-o dată“, argumentează George. El spune că, dacă în trecut ajungea să fumeze un pachet de ţigări pe zi, acum îi este suficientă pentru 4-5 zile o pastilă de iFuse – care echivalează, spune el, cu nivelul de nicotină din două pachete de ţigări normale.

    ”Simt că am primit o mărire de salariu fără să o primesc de fapt. Dacă înainte fumam un pachet de ţigări pe zi, care costa 17,5 lei (adică 122,5 lei pe săptămână), acum am un cost de 30 de lei pe săptămână“, calculează George Toader.

    iFuse este una dintre variantele de produse inovative propuse de producătorii din industria tutunului, care investesc în producţia de ţigarete din noua generaţie, care sunt, spun ei, mai puţin dăunătoare pentru sănătate prin comparaţie cu ţigările tradiţionale.

    |n prezent, pe piaţa globală există patru tipuri de produse pentru înlocuirea ţigărilor normale: produse care încălzesc tutunul (tobacco heating products) pentru a elibera nicotină, dar nu la o temperatură atât de mare încât să producă ardere – în această categorie intră produsele iFuse şi Glo, lansate de British American Tobacco, şi Iqos – lansat de Philip Morris; snus, un fel de plasture care se pune pe gingie folosit cu precădere în Suedia, considerat a avea mai puţine substanţe toxice decât ţigările normale; ţigări electronice care eliberează nicotina în formă de vapori (aşa-numitele vapour products); produse medicale licenţiate.

    |n România, producătorii de ţigarete au mizat în ultima perioadă pe produsele bazate pe încălzirea tutunului, astfel că brandurile Iqos (deţinut de Philip Morris, producătorul ţigaretelor Marlboro) şi iFuse sau Glo (lansate de British American Tobacco, producătorul Kent) au devenit din ce în ce mai populare în rândul fumătorilor.

    Industria globală a ţigărilor electronice a fost estimată la o valoare de 8 miliarde de dolari în 2015 şi va ajunge la peste 47 de miliarde de dolari până în 2025, având o creştere medie anualizată de două cifre, potrivit unei cercetări realizate de compania Business Intelligence and Strategy Research. Spre comparaţie, ţigările tradiţionale formează o piaţă evaluată la peste 680 de miliarde de dolari la nivel global, însă tendinţa este de scădere. Iar investiţiile alocate inovaţiei din industria tutunului sunt semnificative.

    ”Produsele de nouă generaţie sunt rezultatul unei investiţii de 2,5 miliarde de euro la nivel global alocate de companie în domeniul cercetării şi dezvoltării“, a spus David O’Reilly, group scientific director şi research & development director în cadrul British American Tobacco. O’Reilly, care este şi membru în boardul BAT la nivel global, spune că nu crede că ţigaretele tradiţionale vor dispărea vreodată în totalitate, însă consumul produselor convenţionale scade cu o rată de 3-4% pe an, tendinţă care va menţine în următorii ani.

    ”Creşte însă consumul de ţigarete din noua generaţie, iar unele studii arată că acestea ar fi cu 95% mai puţin dăunătoare decât ţigările tradiţionale. (…) Este întotdeauna loc de mai multă cercetare, însă avem suficiente dovezi care arată că produsele de tutun care nu folosesc arderea sunt mai puţin dăunătoare decât ţigările tradiţionale“, este de părere O’Reilly. Dacă la finalul anului trecut BAT era prezent pe 16 pieţe cu produsele din noua generaţie, ţinta pentru 2018 a grupului este de a fi prezent cu aceste produse pe 40 de pieţe.

    În decembrie anul trecut, la Londra a fost organizat un summit al ţigărilor electronice, care a reunit reprezentanţi ai autorităţilor publice, profesori universitari, cercetători sau reprezentanţi ai unor ONG-uri care au dezbătut principalele aspecte legate de noile produse lansate de jucătorii din industria tutunului. Aceştia au spus, la unison, că nu a trecut suficient de mult timp de la lansarea primelor ţigarete electronice pentru ca rezultatele studiilor făcute până acum să arate cu certitudine că noile produse sunt mai puţin dăunătoare decât ţigările tradiţionale.

    ”Până în prezent, rezultatele studiilor efectuate – verificate într-o mică parte prin alte studii independente – arată că produsele de încălzire a tutunului pot fi considerate mai puţin dăunătoare decât ţigările normale. Acestea ar putea fi o soluţie viabilă pentru fumătorii care nu pot să renunţe la fumat prin alte metode (produse medicale, snus sau ţigări electronice cu vapori)“, a spus dr. Konstantinos Farsalinos, cercetător la Onassis Cardiac Surgery Center în Atena şi la Department of Pharmacy din cadrul Greece University of Patras, în cadrul E-cigarette summit, organizat în decembrie anul trecut la Londra. Pe de altă parte, experţii spun că există semne de întrebare şi insuficiente informaţii legate de efectele asupra organismului pe care le are metalul folosit pentru dispozitivul care încălzeşte tutunul.

    Oricum ar fi, guvernele au abordări diferite în ceea ce priveşte noile produse menite să reducă incidenţa fumatului. |n timp ce în Marea Britanie există un program naţional (Stoptober) prin care cetăţenii care vor să se lase de fumat sunt încurajaţi de stat să renunţe cu ajutorul plasturilor/ gumelor cu nicotină sau cu ajutorul ţigărilor electronice, în Elveţia încă nu există o legislaţie pentru ţigările electronice. |n acelaşi timp, în Japonia noile produse câştigă din ce în ce mai multă popularitate (Iqos are, de exemplu, o cotă de piaţă de peste 12% în Japonia).
    Până când va trece însă suficient de mult timp pentru ca rezultatele cercetărilor privind efectele noilor produse din industria tutunului să fie mai concludente, cert este că producătorii vor miza cât pot de mult pe promovarea acestora.

    Astfel, în România, de exemplu, sunt permise în prezent reclamele la dispozitivele care încălzesc tutunul (deşi reclamele la ţigările normale sunt interzise), iar aromele sunt sunt permise în aceste tipuri de ţigarete, în timp ce legislaţia la nivel european a interzis folosirea aromelor în ţigările tradiţionale.

  • British American Tobacco lansează în România glo, un produs care încălzeşte tutunul

    Deoarece în cazul glo nu există ardere, aşa cum se întâmplă în cazul ţigărilor tradiţionale, utilizarea glo are potenţialul de a fi mai puţin riscantă decât fumatul, susţine compania.

    Principalul avantaj al glo faţă de competitorul iQOS, lansat de Philip Morris, susţine BAT, este faptul că glo are un singur aparat, un singur buton, niciun dispozitiv extern de încarcare şi o baterie care, încarcată complet, este suficientă pentru consumul a până la 30 de Neostiks.

    glo va fi utilizat împreună cu Kent Neostiks™, stickuri din tutun asemănătoare vizual ţigaretelor, dezvoltate exclusiv pentru glo. Kent Neostiks vor fi disponibile în trei arome diferite: „Bright Tobacco” (aromă de tutun), „Citric Mix” (aromă de citrice) şi „Fresh Mix” (mentol).

    România este prima ţară din Uniunea Europeană în care British American Tobacco lansează glo.

    BAT a investit peste 2,5 miliarde de dolari în ultimii şase ani pentru dezvoltarea şi furnizarea unor alternative care au potenţialul de a fi considerabil mai puţin riscante decât ţigările obişnuite. La nivel global, peste 1.500 de oameni de ştiinţă, ingineri şi specialişti în tutun lucrează în centrele de cercetare şi dezvoltare ale companiei.
     

  • Cum arată fabrica Philip Morris International unde se produc rezervele din tutun pentru IQOS – GALERIE FOTO

    În luna iulie a acestui an, Philip Morris International a anunţat că va investi 490 de milioane de euro pentru a transforma fabrica de ţigări din Otopeni într-o unitate de producţie a rezervelor din tutun care se folosesc împreună cu IQOS, dispozitivul Philip Morris care încălzeşte tutunul în loc să îl ardă. Mai mult decât atât, compania a precizat că această investiţie presupune şi crearea de 300 noi locuri de muncă, adiţional celor peste 670 de angajaţi actuali ai fabricii.

    “Dintre fabricile care au început, în acest an, procesul de transformare din unităţi care produc ţigarete în fabrici care produc rezerve din tutun pentru IQOS, fabrica din Otopeni este prima care a început producţia. Fabrica din România va deservi mai multe pieţe din Uniunea Europeană, dar şi din Asia, unul dintre primele exporturi fiind către Japonia”, a declarat Herman Van Staalduinen, Operations Director Philip Morris România.

    Procesul retehnologizării fabricii din România a fost început anul acesta. În 2017, fabrica a trecut printr-o prima fază a transformării, care a presupus instalarea de echipamente tehnologice noi, cu ajutorul cărora a fost demarată o primă fază a producţiei. O altă etapă în procesul de transformare a presupus recalificarea profesională a angajaţilor actuali, aceasta presupunând training-uri şi schimburi de experienţă la fabrica din Bologna şi la centrul de cercetare şi dezvoltare din Elveţia, precum şi training-uri locale.

    Până în 2020, în fabrica din Otopeni va fi finalizat procesul de transformare prin extinderea cu încă o secţie de procesare a tutunului.

    Până la finalul anului 2018, Philip Morris International planifică să aibă o capacitate anuală globală de producţie de aproximativ 100 miliarde de unităţi – HeatSticks.

    “Poziţionarea fabricii în context geografic şi performanţele acesteia demonstrate de-a lungul timpului sunt atribute ce au făcut firească decizia de a investi în România. Cei peste 3.7 milioane de utilizatori IQOS la nivel global şi numărul în creştere continuă a celor care aleg această metodă de a consuma tutunul la nivel local nu fac decât să certifice viziunea pe termen lung pe care ne-am asumat-o, de a contribui la crearea

    unui viitor fără fum, în România”, a adăugat Branislav Bibic, Managing Director Philip Morris România.
     

  • Milioane de români sunt AFECTAŢI DIRECT de măsura anunţată în această dimineaţă

    Comercianţii cu amănuntul au aplicat imediat aceste scumpiri, fără a mai aştepta să se epuizeze pachetele achiziţionate la preţurile anterioare, iar producătorii de ţigarete nu au oferit – în raportările către Finanţe – motivele scumpirilor.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum a ajuns un manager din industria tutunului să devină manager de videochat

    Timp de mai bine de 14 ani, Iulian Vlad a lucrat alături de cei mai mari jucători din industria tutunului şi alcoolului. Din fiecare funcţie deţinută a învăţat şi a căutat mereu să facă un pas mai departe. Două motive au fost cele care l-au determinat să intre în această afacere: provocarea unui business aflat încă în perioada de pionierat, după cum spune chiar el şi potenţialul financiar.

    “Am decis că este momentul să aplic cunoştinţele şi skills-urile dobândite în tot acest timp, într-un proiect personal. Doi ani am analizat piaţa şi am decis să mă alatur echipei de management AVC Studios, în proiectul Gloria Agency şi parteneriatul cu Jasmin, despre care cred cu tărie că va revoluţiona industria de online adult entertainment din România şi din lume. Motivul principal pentru care am luat această decizie este legat de provocările pe care le voi întâmpina în cadrul acestui proiect, precum şi munca de pionierat în această industrie. În plus, în urma analizei de piaţă efectuate a reieşit faptul că această industrie este departe de a fi ajuns la maturitate, bucurându-se de un potenţial fantastic.” – Iulian Vlad, manager Gloria Agency

    Primul gând a fost să cumpere o franciză, aşa cum este trendul în industrie, însă în urma discuţiilor cu managerii agenţiei a înţeles că cea mai bună soluţie este să devină partener. 200.000 de dolari a investit în sediul din centrul capitalei, agenţia ajungând luna aceasta la 3 sedii de lux deschise în Bucureşti, toate inaugurate chiar în acest an.

    “Am fost contactaţi de foarte mulţi investitori care voiau să cumpere franciza dar este greu să le garantezi succesul când la mijloc nu există experienţă. Aşa că preferăm să rămânem acţionari, pentru că ţinem foarte mult la calitatea serviciilor şi ştim că România poate ajunge pe cele mai înalte culmi în acest domeniu, contribuind din ce în ce mai mult la bugetul statului.” – Liviu Berbece, administrator Gloria Agency

    Prima agenţie de trafic din România, dedicată modelelor de videochat

    Potenţialul extraordinar de dezvoltare în această industrie i-a determinat pe managerii agenţiei să creeze şi prima firmă de trafic dedicată modelelor de videochat, o premieră pentru ţara noastră. Prin cumpărarea de trafic şi crearea propriilor siteuri de trafic, aceasta are ca scop creşterea numărului de membri care ajung în camerele modelelor, lucru ce se reflectă în suma câştigată la finalul lunii. Încasările ar urma să crească cu 30% până la 60%.

    “Este un proiect pe care l-am testat vreme de 2 ani cu diferite firme de trafic din afară şi cu Gloria Agency. Am investit peste 200.000 de dolari până acum şi suntem pregătiţi să ajungem la investiţii de aproape 1 milion de dolari şi să creăm peste 100 de locuri de muncă noi, în următorul an. Am semnat şi un parteneriat în valoare de peste 50.000 de dolari cu Diva Trafic, numărul 1 în trafic online pentru modele independente. În tot acest timp am testat pentru modelele care lucrează cu noi dar vrem ca acest serviciu să fie valabil până la finalul anului şi pentru modele independente sau alte studiouri. – Alex Ardelean, co-fondator Direct Soft.  

    “Am lucrat timp de 3 ani la un intranet, un program care optimizează şi monitorizează modelele independente sau din studiouri care colaborează cu Jasmin. A fost foarte greu să construim acest soft, pentru că de la lună la lună site-urile aduc câte ceva nou şi trebuia în permanenţă să ne updatăm.“ – Ivan Stoianov, project manager Direct Soft

    200.000 de lei plăteşte lunar agenţia de videochat către bugetul de stat. Managerii spun însă că, având în vedere evoluţia businessului, anul viitor vor ajunge să achite taxe şi impozite de câte o jumătate de milion de lei în fiecare lună.

  • Cum încearcă marii jucători din industria tutunului să combată regulile antifumat

    Traducere după Reuters

    Organizatorii nu i-ar fi dorit acolo, dar cu toate acestea executivi din companii precum Japan Tobacco International (JTI) sau British American Tobacco (BAT) stau la rând pentru a prinde un loc în sală. Un singur nume mare lipseşte: Philip Morris International (PMI). Un reprezentant al companiei le-a declarat celor de la Reuters că nimeni din companie nu a fost prezent pentru că se ştia că nu sunt doriţi acolo.

    Dar adevărul era altul: angajaţi ai Philip Morris erau de fapt în New Delhi, dar se cazaseră la un hotel aflat la o oră de locul desfăşurării conferinţei. Philip Morris urma să ţină mai multe întâlniri secrete cu delegaţi ai Vietnamului şi cu alţi membri participanţi la conferinţă.

    Scopul acestor activităţi făcute pe ascuns: Convenţia OMS pentru controlul tutunului (Fraework Convention on Tobacco Control – FCTC), un tratat ce avea ca menire reducerea consumului global de tutun. Cei de la Reuters au aflat că Philip Morris derulează o campanie pentru a slăbi şi chiar bloca părţi ale tratatului.

    Într-un document intern, angajaţi ai companiei spun că în primă fază au susţinut intrarea în vigoare a tratatului, dar că acesta a deviat de la scopul său iniţial, fiind influenţat de ”extremişti antifumat“. Alte documente confidenţiale şi o serie de interviuri cu actuali şi foşti angajaţi ai Philip Morris dezvăluie o campanie ce se întinde în America, Africa şi Asia, fiind una dintre cele mai mari acţiuni de lobby din istorie.

    Datând încă din 2009, miile de pagini pe care Reuters le-a făcut publice includ e-mailuri între directori, prezentări în PowerPoint, planuri de lobby la nivel naţional sau analize de piaţă; luate la un loc, toate aceste documente prezintă o companie care şi-a propus să limiteze pe cât posibil efectele tratatului anti-fumat.

    Cei de la Philip Morris spun că nu este nimic în neregulă dacă directori ai companiei intră în contact cu oficiali ai altor guverne. ”Fiind vorba de o organizaţie ce activează pe o piaţă extrem de reglementată, discuţiile cu autorităţile fac parte din businessul de zi cu zi“, a declarat Tony Snyder, vicepreşedinte de comunicare al Philip Morris. ”Faptul că Reuters a intrat în posesia unor e-mailuri dintre noi şi reprezentanţi ai guvernelor nu înseamnă că acele interacţiuni au fost nepotrivite“, a fost poziţia oficială a companiei.

    Într-o serie de interviuri realizate în Europa şi Asia, directorul de relaţii corporate Andrew Cave a spus că angajaţii companiei au instrucţiuni stricte de a respecta politicile de conduită ale companiei şi legile în vigoare pe pieţele unde Philip Morris activează.

    UN TRATAT VITAL

    Atunci când membrii FCTC se întâlnesc, vieţi omeneşti stau în balanţă. Deciziile luate în ultimii 10 ani la conferinţa organizată de OMS includ, printre altele, interdicţiile de a fuma în spaţii publice – poziţie care a salvat până în prezent milioane de vieţi, potrivit cercetătorilor de la Georgetown University Medical Center. Între 2007 şi 2014, peste 53 de milioane de oameni din 88 de ţări au renunţat la fumat ca urmare a măsurilor anti-fumat impuse în statele respective. Potrivit aceluiaşi studiu, publicat în decembrie 2016, 22 de milioane de decese cauzate de tutun vor fi evitate datorită măsurilor din tratat.

    Cu toate acestea, OMS susţine că tutunul rămâne cea mai importantă cauză de deces ce poate fi prevenită; analiştii organizaţiei susţin că numărul deceselor cauzate de tutun va ajunge, până în 2030, la 8 milioane anual, cifră mai mare faţă de cea din prezent – 6 milioane anual.

    A existat o stare de euforie atunci când tratatul a fost semnat, în 2003. El a intrat în vigoare în 2005, făcând posibile o serie de măsuri ce păreau până atunci radicale, aşa cum ar fi localurile în care accesul fumătorilor e interzis. În jur de 90% din statele lumii s-au alăturat tratatului; o absenţă importantă se consemnează în cazul Statelor Unite, care au semnat tratatul dar nu l-au ratificat încă.

    Tratatul a convins zeci de state să mărească taxele şi accizele pe produsele din tutun, să aprobe legi naţionale care să interzică fumatul în spaţii publice sau să impună mărirea dimensiunilor semnelor de avertizare de pe pachetele de ţigări. Reprezentanţi ai ţărilor care au semnat tratatul se întâlnesc o dată la fiecare doi ani pentru a stabili noi reguli sau pentru a le întări pe cele existente.

    Spre exemplu, au trecut 5 ani de când Australia a devenit primul stat ce a obligat producătorii de ţigări să folosească acelaşi timp de ambalaj, dar lupta împotriva fumatului e încă plină desfăşurare.

  • Cine este cea mai tânără miliardară din lume. Are doar 19 ani şi o avere de 1.200.000.000 de dolari – GALERIE FOTO

    Alexandra Andresen, 20 ani, a devenit cea mai tânără miliardară din lume cu o avere estimată la 1.2 miliarde de dolari, scrie Daily Mail. Tânăra din Norvegia a moştenit averea de la tatăl său Johan F. Andresen.

    Alexandra împreună cu sora ei Katharina, 21 de ani, au apărut pentru prima dată în catalogul Forbes cu cei mai tineri miliardari din lume. Surorile se află pe locul 1475 în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume.

    Familia lor şi-a construit averea în industria tutunului, stră-stră-străbunicul tinerelor înfiinţând cea mai mare companie producătoare de ţigări din Norvegia.

    Compania a fost vândută în 2005 pentru 500 de milioane de dolari, bani care au fost investiţi în proprietăţi şi în diferite fonduri hedge. Doi ani mai târziu, tatăl lor le-a dăruit celor două fiice 80% din acţiunile companiei Ferd Holdings.

    “Simt că am o mare responsabilitate. Pe de o parte simt că nu am făcut nimic să merit acestă avere, pe de altă parte vreau să dezvolt compania şi să devină şi mai bună. Găsirea unui mod de a da ceva înapoi (n.r comunităţii, oamenilor) este dificilp. Faptul că familia mea are resurse financiare mi-a oferit multe oportunităţi de dezvoltare, dar banii nu sunt suficienţi pentru a reuşi”, se arată într-un interviu pe pagina companiei Ferd Holdings.

    Al treilea cel mai tânăr miliardar este Gustav Magnar Witzoe, 22, tot norvegian. “Averile celor trei sunt moştenite, dar este uimitor faptul că cei mai tineri miliardari din lume sunt norvegieni”, a declarat Kerry Dolan, editor Forbes, pentru The Telegraph.

    Cel mai bogat om de pe planetă, potrivit Forbes, este în continuare Bill Gates cu o avere de 75 de miliarde de dolari, urmat de Amancio Ortego, fondator Zara, şi de omul de afaceri Warren Buffet. 

  • Suedezii au găsit secretul de a se lăsa de fumat. Cum au ajuns ţara cu cei mai puţini fumători

    Cum au renunţat suedezii la fumat? Se pare că au adoptat o strategie de „reducere a riscurilor” şi au  înlocuit în mare măsură ţigările cu un produs care furnizează consumatorilor atât nicotină, cât şi tutun, dar nu creşte şansele de deces din cauza fumatului. Acest produs se numeşte „snus” şi constă, practic, în pungi de tutun umed pe care utilizatorul le pune sub buza superioară.

    Acest obicei datează de la începutul secolului al XVIII-lea până în timpul celui de-al doilea război mondial, când ţigările au devenit populare. Fumatul a atins punctul culminant în Suedia în 1980, ajungând la 34% din populaţie. De atunci, conştientizarea crescândă a pericolelor asociate cu fumatul a determinat o reducere constantă a ratei fumatului, aşa cum se întâmplă acum  în mare parte din lumea occidentală. Spre deosebire de aceştia, însă, fumătorii suedezi au avut un mod original de a renunţa la fumat, fără să depăşească dependenţa de nicotină, ceea ce, desigur, este cea mai dificilă parte.  

    Odată cu anii 1990 vânzările de ţigări au scăzut, în timp ce vânzările de snus au urcat. Până în 199  au fost vândute mai multe cutii de snus decât pachetele de ţigări, un decalaj care s-a accentuat în următorii ani. Astăzi, 15% dintre suedezi folosesc snus. Deşi producătorii de snus, cum ar fi Suedia Match, nu au voie să susţină că produsul lor este mai puţin dăunător decât ţigările, suedezii şi-au dat seama de asta. Guvernul a creat, în cele din urmă, stimulente fiscale pentru ca oamenii să aleagă snus-ul în deterimentul ţigărilor.