BusinessMagazin

Tag: trecut

  • România a avut a doua cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în al doilea trimestru

    Astfel, creşterea PIB-ului României a fost, în serie ajustată sezonier, de 4,6% în T2, 2019, faţă media europeană de 1,3%.

    În Ungaria, PIB a crescut cu 5,1% în serie ajustată sezonier faţă de aceeaşi perioadă a anului precent. După România, a treia cea mai mare creştere din UE a fost înregistrată în Polonia, unde economia a crescut cu 4,1%.

    Bulgaria a înregistrat de asemenea o creştere economică peste medie europeană. Economia bulgară a crescut în al doilea trimestru al acestui an cu 3,3%, iar Cehia a înregistrat un avans anual de 2,7% în T2. Nicio ţară din UE pentru care există în acest moment date nu a înregistrat scăderi ale PIB-ului în al doilea trimestru din acest an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Cu toate acestea, economia italiană a stagnat în al doilea trimestru din acest an, după ce în primul trimestru a înregistrat o scădere economică de 0,1% faţă de aceeaşi perioadă din 2019.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Tânăra care a trecut de la auditul financiar la o firmă românească din construcţii: „E necesar să ne schimbăm pentru a ţine pasul cu businessul”

    După mai bine de 10 ani în domeniul auditului financiar, Ioana Birta a ales să se alăture Grupului TeraPlast.  „Acesta a fost un moment cheie deoarece am trecut de la audit, ca industrie, în mediul antreprenorial”, spune ea.

    Consideră că succesul are o semnificaţie diferită pentru fiecare: „Parcursul profesional pe care l-am avut şi poziţia pe care o ocup în prezent îmi aduc o satisfacţie deosebită. Este important să lucrez într-un climat unde calităţile mele, dar şi ale celor din jur sunt puse în valoare. Sunt cel mai implicată atunci când învăţ lucruri noi, când pot avea un impact pozitiv asupra sistemelor şi pot să las lucrurile mai bune decât le-am găsit şi implicit am posibilitatea de a mă dezvolta în acest proces”, spune directorul financiar.

    Pe lângă funcţia de CFO, Ioana Birta este şi administrator executiv al TeraSteel Serbia. Ea este membru al ACCA (Association of Chartered Certified Accountants), organizaţie globală de experţi contabili. Grupul TeraPlast a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 172 de milioane de euro, în creştere de 91% faţă de 2017, şi o EBITDA de aproximativ 14 milioane de euro, cu 55% mai mult faţă de 2017. De asemenea, şi-a consolidat poziţia pe piaţa din regiune, devenind un exportator important în Europa Centrală şi de Est.

  • Numărul autoturismelor noi înmatriculate s-a dublat faţă de anul trecut

    În luna iulie 2019, au fost înmatriculate 23.206 autoturisme noi, această cifră fiind cu 52,6% mai mare decât cea înregistrată în luna similara a anului trecut, când au fost înmatriculate 15.210 autoturisme, conform datelor comunicate de către DRPCIV (Direcţia de Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne). Acesta este cel mai mare volum de autoturisme noi înmatriculate într-o lună iulie din ultimii 10 ani, informează reprezentanţii APIA, într-un comunicat remis luni, MEDIAFAX.

    Ca urmare, pe totalul primelor 7 luni din 2019, înmatriculările de autoturisme noi din Romania ajung la un volum de 94.826 unitati, ceea ce reprezinta o creştere de 26,0% faţă de perioada similara a anului trecut.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La un secol distanţă de la primul zbor

    „Cu venituri în valoare totală de aproximativ 11 miliarde de euro în 2018 şi cu peste 33.000 de angajaţi, KLM a devenit un element central pentru economia olandeză. Având o reţea extinsă şi un număr mare de destinaţii, KLM Royal Dutch Airlines are o importanţă deosebită pentru accesibilitatea noastră, mediul de afaceri, oportunităţile de angajare şi poziţia aeroportului Schiphol”, a declarat Cora van Nieuwenhuizen, ministrul infrastructurii şi gospodăririi apelor al Olandei, prezentă la evenimentul organizat recent. Anul trecut, compania a înregistrat un profit de 170 de milioane de euro şi a făcut investiţii de 1,3 miliarde de euro.

    Fondată pe 7 octombrie 1919, de către un grup de investitori privaţi, primul zbor al companiei KLM a fost operat pe 17 mai 1920, pe ruta Amsterdam – Londra. În 2018 businessul a fost deservit de o flotă de 209 aeronave. Anual, compania transportă peste 34 de milioane de pasageri şi în jur de 621.000 de tone de mărfuri, acoperind o reţea de 92 de oraşe europene şi 70 de destinaţii intercontinentale.

    Despre provocările întâmpinate de companie de-a lungul anilor de activitate a vorbit Pieter Elbers, preşedinte şi CEO al KLM.

    „Provocările vin mai ales în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi asigurarea că ceea ce facem, facem într-un mod corect”, a spus el în cadrul evenimentului. O modalitate prin care reprezentanţii companiei speră să atingă un nivel mai ridicat de sustenabilitate este programul Fly Responsibly (Zboară responsabil), prin intermediul căruia spun că vor să atragă şi alţi jucători din industria aviatică să folosească schemele de sustenabilitate ale KLM, destinate reducerii emisiilor de carbon şi încurajării utilizării biocombustibilului (biocombustibilul este produs din materii prime regenerabile, cum ar fi uleiurile vegetale, deşeurile agricole sau din aşchii de lemn, în locul combustibililor fosili, şi care nu au un impact negativ asupra biodiversităţii sau producţiei alimentare).

    „Dezvoltarea sustenabilităţii în aviaţie nu este o chestiune care priveşte o singură companie aviatică, iar progresul se va remarca doar când vom lucra împreună ca industrie. Concurenţa este importantă, dar nu şi atunci când vine vorba de dezvoltarea sustenabilă a aviaţiei. Începând de astăzi, vom oferi tuturor companiilor aeriene programul nostru de compensare a carbonului – CO2ZERO. În schimb, îi invităm şi pe alţii să ni se alăture şi să împărtăşească cele mai bune practici pentru a beneficia de un viitor sustenabil”, a declarat Elbers. CO2ZERO este un program care calculează cantitatea de dioxid de carbon (CO2) pe fiecare zbor şi chiar pe fiecare pasager, iar pasagerii pot plăti un supliment la bilet pentru a compensa emisiile de CO2 ale zborurilor efectuate.

    Fiind o iniţiativă nou lansată, momentan nu există parteneriate în acest sens. Pe lângă acest program, alte câteva soluţii propuse de reprezentanţii companiei călătorilor sunt, de pildă, înlocuirea întâlnirilor faţă în faţă cu cele pe Skype, precum şi folosirea trenurilor ca mijloc de transport alternativ.

    CEO-ul companiei a mai adăugat că, pe termen lung, provocările vin, cu siguranţă, pe partea de infrastructură: „Dacă priviţi la spaţiul aviatic european veţi vedea că este un loc în care trebuie să se facă investiţii şi să se ia decizii”.

    De altfel, compania are baza pe Amsterdam-Schiphol – unul dintre cele mai aglomerate aeroporturi din lume (locul 11 după numărul de pasageri care îl tranzitează, potrivit Airports Council International), tranzitat anual de peste 71 de milioane de pasageri şi operat la capacitate maximă. Acest aspect reprezintă, potrivit lui Elbers, un impediment în dezvoltarea liniei low-cost a companiei KLM, Transavia (în 1991 KLM a cumpărat 80% din Transavia, iar în 2003 businessul a devenit în întregime parte a KLM).  „Dezvoltarea reţelei noastre pentru anul acesta este destul de limitată. Aeroportul Schiphol este destul de plin, dacă nu complet plin, astfel încât o soluţie pentru noi este să ne extindem capacitatea prin operarea unor aeronave mai mari”, observă el. 

    În acest sens, compania a cumpărat anul acesta un nou tip aeronavă – 787-10 Dreamliner, cu o capacitate de 334 de locuri, dintre care 38 destinate clasei business. Pe lângă capacitatea mărită, acest tip de aeronavă foloseşte cu 42% mai puţin combustibil şi emite cu 31% mai puţin CO2. Reprezentanţii KLM nu au vrut să comunice valoarea investiţiei, menţionând doar că noile aeronave vor acoperi destinaţii din toată lumea, primul zbor fiind operat spre Kilimanjaro.

    Prin programul de reînnoire a flotei, până în 2022 reprezentanţii KLM intenţionează să deţină 22 de aeronave 787-10 Dreamliner. L-am întrebat pe preşedintele KLM dacă un scenariu în care aeronavele vor fi operate doar cu ajutorul inteligenţei artificiale este unul plauzibil pentru industria aviatică. „Nu văd întâmplându-se asta în  viitorul apropiat”, a susţinut Elbers, adăugând că, în ciuda faptului că admite contribuţia importantă a tehnologiei în dezvoltarea sistemelor care ajută piloţii în operarea aeronavelor şi în crearea unui sentiment de confort şi securitate, momentul în echipajul de la bord nu va mai fi constituit din resursă umană este unul încă îndepărtat.

    Grupul Air France-KLM include companiile Air France, KLM Royal Dutch Airlines, Joon, Transavia şi HOP! Air France. Cu o flotă alcătuită din 534 de aeronave în funcţiune şi 93,4 milioane de pasageri transportaţi în 2016, grupul operează până la 2.300 de zboruri zilnice. Transportul călătorilor, transportul de mărfuri şi mentenanţa aeronautică sunt principalele domenii de activitate ale grupului Air France-KLM.

  • Afacerile de pe aeroportul Otopeni au „decolat” odată cu creşterea numărului de pasageri. Suma incredibilă cu care îşi creşte duty-free-ul afacerile de la an la an

    Millenium Pro Design SRL, compania care operează activităţile duty free-ului de pe aeroportul din Otopeni, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri netă de aproximativ 348,5 milioane de lei (de la 255,5 mil.lei în 2017) şi un profit net de 24,9 milioane de lei (în 2017 era de 14,3 mil.lei), potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Şi numărul angajaţilor a crescut, de la 365 în 2017, la 473 anul trecut.

    Compania pare să îşi crească veniturile cu peste 100 de milioane de la an la an: în 2016, de pildă, cifra de afaceri a Millenium Pro Design se plasa la 165,4 milioane de lei, iar profitul net la 18,7 milioane de lei, în timp ce numărul de angajaţi era de 283.

    Numărul pasagerilor de pe aeroportul Otopeni a ajuns anul trecut la 13,8 milioane de pasageri anul trecut, în creştere cu 7,95% faţă de 2017.

    Potrivit informaţiilor acordate anterior de Registrul Comerţului, compania Millenium Pro Design este deţinută în proporţie de 72,17% de mai mulţi acţionari români printre care şi Roşca Emil şi firma Heinrig Impex SRL (în proporţie de 27,83%). Heinrig Impex este, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei, o companie cu capital 100% german specializată în distribuţia şi comercializarea unei game diverse de produse reprezentative pentru cele mai renumite case producătoare de băuturi alcoolice, ţigarete, dulciuri, parfumerie, produse cosmetice şi accesorii.

    O prezenţă discretă în presă, Emil Roşca este unul dintre oamenii de afaceri care stau în spatele lansării mărcii Bigotti pe piaţa românească, potrivit unuia dintre puţinele interviuri acordate presei de profil, publicat în 2003 în suplimentul După Afaceri Premium al Ziarului Financiar.

  • Schimbare pe piaţa vinurilor. Cine este producătorul român care a devenit liderul pieţei, cu afaceri de peste 38 mil. euro anul trecut

    Cramele Recaş, companie înfiinţată în 1991, a ajuns anul trecut o cifră de afaceri de peste 38 de milioane de euro (cca. 180 mil. lei), rezultat care o clasează pe primul loc pe piaţa de vinuri din România, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei.

    În plus, Cramele Recaş sunt şi cel mai mare exportator de vinuri din ţara noastră, cu peste 50% din vinul îmbuteliat în Cramele Recas fiind destinat exportului, mai ales în ţări cu pieţe mature în ce priveşte consumul de vin: Anglia, Germania, Suedia, Statele Unite, Canada, dar şi în Japonia, Coreea sau Malaezia.

    „Ambiţia, mărturisită încă de la început, a fost să ne repoziţionăm de la a patra cramă din Banat la liderul clasamentului pe zonă şi, totodată, ne-am dorit ca prin performanţă, răbdare şi vin bun să intrăm în «lotul naţional» rezervat marilor jucători, cu o contribuţie semnificativă inclusiv la exportul vinului românesc. Am pornit la drum construind o reţea de câteva magazine partenere pentru vin vrac în Banat şi Transilvania. În paralel, se lucra la structura afacerii viitoare, o echipă de geologi şi topografi, în coordonare cu specialiştii noştri în viticultură au început, prin determinarea particularităţii solului, a microclimatului şi a expunerii la soare, precum şi prin materializarea experienţei acumulate de şvabi în veacuri de cultivare a viţei de vie, să fie stabilite parcelele cu cel mai înalt grad de favorabilitate pentru fiecare soi în parte. Acest proces complex a implicat 1-2 ani de studii şi planificare, urmaţi de 5-7 ani de plantări succesive până la prima recoltă. În total, au fost aproape 10 ani de investiţii majore, timp în care s-au pus bazele şi s-au creat premisele dezvoltării unei afaceri solide, bine structurate, cu potenţial de mare profitabilitate. În prezent, la Cramele Recaş vorbim despre mai mult de 22 de milioane de sticle vândute pe an, jumătate pe piaţa internă si jumătate la export, vinuri din toate categoriile, de la cele de retail la super-premium, liniştite şi spumante deopotrivă. Pe viitor, dorim să profităm de faptul că o bună parte dintre viile noastre au atins maturitatea de rodire de peste 20 de ani, ceea ce ne permite sa facem vinuri extraordinare calitativ, iar atenţia noastră se îndreaptă în mod special către noua generaţie de consumatori (milenialii). Ne dorim să venim în întâmpinarea gusturilor lor cu vinuri moderne, în care tradiţia se împleteşte cu inovaţia şi cu versatilitatea pe care o cere acest public deosebit de exigent”, a declarat Gheorghe Iova, coacţionar Cramele Recaş.

    În prezent, Cramele Recaş înregistrează o capacitate de producţie de aproximativ 32 de milioane de litri pe an. Compania exploatează o suprafaţă de peste 1150 de hectare din podgoriile Recaş şi Miniş, situate în judeţele Timiş şi Arad. 25 de soiuri de struguri sunt exploatate anual aici, iar din ele se produc vinuri pentru cele 45 de mărci comerciale distribuite atât în ţară, cât şi în străinătate.

  • Schimbări importante în piaţa muncii. S-a terminat cu programul de lucru de 8 ore pe zi, 5 zile pe săptămână.

    Acest instrument de politică a făcut miracole în timpul crizei financiare mondiale, notează Deutsche Welle.

    „Încetinirea economică îşi spune treptat cuvântul asupra pieţei muncii“, arată Timo Wollmershauser, şef al diviziei de prognoze economice al institutului german Ifo.

    „Industria germană este în recesiune de la mijlocul anului trecut, iar programul redus reprezintă opţiunea preferată când companiile vor să-şi păstreze angajaţii calificaţi în perioade economice dificile.“ 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Avertisment fără precedent al unui cercetător de la Harvard: Mai avem doar cinci ani în care ne putem salva de schimbările climatice

    Nivelul actual de carbon din atmosferă nu a mai fost atins în ultimii 12 milioane de ani, explică un cercetător de la Harvard, iar poluarea împinge rapid pământul înapoi în trecut, într-o epocă prin care am trecut în urmă cu 33 milioane de ani, când nu exista gheaţă la niciunul dintre polii planetei, potrivit Forbes.

    „Ştim care este starea spre care ne îndreptăm pentru că avem dovezi paleontologice care ne arată cum era pământul când nu exista gheaţă la niciunul dintre poli. Nu exista nicio diferenţă de temperatură între ecuator şi poli”, atrage atenţia James Andreson, profesor în cadrul Harvard University.

    El atrage atenţia că omenirea a înţeles greşit modul în care funcţionează această problemă, în contextul în care până acum oamenii au crezut că ne putem reveni din acest dezastru prin reducerea emisiilor de carbon.

    Revenirea la un anumit normal este imposibilă dacă nu ne transformăm drastic industriile – accelerând oprirea emisiilor de carbon şi eliminarea lor din atmosferă, alături de o modalitate nouă de a ţine polii departe de razele soarelui – iar acest lucru trebuie făcut în următorii cinci ani, spune Anderson.

    „Şansa de a mai avea gheţari permanenţi în Oceanul Arctic după 2022 este zero”, spune Anderson, notând că 75-80% din totalul gheţarilor permanenţi s-au topit în ultimii 35 de ani.   

     

  • Valoarea tranzacţiilor imobiliare din Cluj-Napoca a depăşit anul trecut 600 de milioane de euro

    Cele mai multe tranzacţii din Cluj-Napoca au vizat, în 2018, apartamentele, aproape 6.000 de contracte fiind încheiate anul trecut, a declarat, vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, expertul imobiliar Adrian Vascu, realizatorul Ghidului Tranzacţiilor Imobiliare.

    „Ghidul Tranzacţiilor Imobiliare, aflat la a şasea ediţie, are la bază datele pe care Primăria Cluj-Napoca le colectează din contractele de vânzare-cumpărare. Anul trecut au fost înregistrate un număr de 8.697 de tranzacţii imobiliare în valoare de 642 de milioane de euro, de patru ori mai mult faţă de anul 2013, când am realizat primul ghid, atunci valoarea fiind de 156 de milioane de euro. Cele mai multe tranzacţii au fost anul trecut apartamentele – aproape 6.000, apoi case, terenuri şi alte proprietăţi. Achiziţiile persoanelor fizice au fost finanţate în proporţie de peste 80% din surse proprii. Cea mai valoroasă tranzacţie a fost realizată de o persoană juridică şi a inclus o clădire de tip comercial în valoare de 8,7 milioane de euro, iar cea mai scumpă casă s-a tranzacţionat la 650.000 de euro”, a spus Vascu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antreprenorul care face milioane cu un „mall” online

    Anul trecut, FashionUP a înregistrat venituri egale cu cele din 2017, de 28 de milioane de lei, dar pentru anul acesta reprezentanţii businessului şi-au propus o creştere de 20%. Ei îşi bazează aşteptările atât pe noile parteneriate încheiate şi pe brandurile noi ce vor fi aduse de partenerii actuali, cât şi pe MarketUP, un proiect proaspăt lansat, care promovează mici antreprenori români din domeniul retailului vestimentar, fie aceştia designeri locali sau branduri româneşti de nişă, oferindu-le expunere pe platforma FashionUP. Prin intermediul acesteia, micilor antreprenori li se facilitează accesul la susţinerea necesară în dezvoltarea afacerii lor online: sprijinul unei echipe specializate în marketing online, accesul la baza de clienţi a FashionUP şi prezenţa în proiectele sale editoriale. În prezent, în cadrul companiei lucrează 30 de angajaţi. Alin Stanciu, fondator şi CEO al FashionUP, descrie MarketUP drept „un loc în care brandurile locale îşi propun creaţiile pasionaţilor de fashion, personalizează produsele în funcţie de dorinţele clienţilor şi creează colecţii noi bazându-se pe cerinţele pieţei”.
    „Încă de când s-a lansat, FashionUP a susţinut brandurile autohtone, dar MarketUP reprezintă o nouă etapă, prin care ne dorim să aducem mai aproape clientul de creator. Ideea a venit natural. Pentru că primeam foarte multe cereri de colaborare, ne-am gândit cum să facem lucrurile mai uşoare pentru furnizorii români şi aşa a apărut ideea de MarketUP”, completează el. Proiectul a fost lansat în martie 2019 cu un pilot în care au fost incluşi cinci dintre furnizorii care s-au calificat în urma selecţiei făcute de echipa FashionUP. Investiţia a fost minimă, spune Stanciu, FashionUP având deja platforma şi fiind pregătită să susţină un astfel de concept. „Lucrurile au mers mai uşor decât ne-am aşteptat, aşa că am mărit eforturile şi acum avem încredere că până la sfârşitul anului putem semna parteneriate cu minimum 200 de branduri.” Anual, cea mai mare parte a investiţiilor FashionUP se îndreaptă către zona de marketing, în prezent complet digitalizată. În toamna anului trecut reprezentanţii companiei au investit 60.000 de euro în lansarea aplicaţiei mobile FashionUP, descărcată până în prezent de peste 40.000 de utilizatori.
    Businessul înregistrează anual aproximativ 100.000 de clienţi, cu o medie de două comenzi plasate de fiecare dintre aceştia. În medie, site-ul companiei este accesat zilnic de circa 36.000 de oameni. „În perioadele în care organizăm campanii de vânzare, traficul urcă până la 50.000 de vizitatori, culminând cu 140.000 în perioada de Black Friday”, spune Stanciu. Adidas, Benetton, Nike, Calvin Klein, Guess, Armani Jeans, Michael Kors, Just Cavalli, La Redoute, Love Moschino, Polaroid, U.S. Polo A.S.S.N. sau Converse sunt doar câteva dintre cele peste 1.000 de branduri naţionale şi internaţionale disponibile pe marketplace-ul FashionUP, iar categoria cu cele mai mari vânzări indiferent de sezon este cea dedicată rochiilor, platforma având în portofoliu aproximativ 10.000 de modele. Urmează apoi încălţămintea cu subcategoriile specifice sezonului.
    Potrivit lui Stanciu, clienţii FashionUP sunt oameni cu venituri medii şi mari, din mediul urban, şi depăşesc vârsta de 25 de ani într-o proporţie foarte mare, 70% fiind femei. „Clienţii noştri sunt în mare parte din generaţia millennials şi generaţia premergătoare. Momentan nu prea am avut de-a face cu generaţia Z, dar suntem foarte deschişi să mergem către ei şi să îi descoperim”, spune Alin Stanciu. De-a lungul anilor, adaugă el, clienţii businessului au devenit „din ce în ce mai atenţi la calitate, ceea ce ne-a provocat şi pe noi să aducem pentru ei produse cu un raport calitate/preţ foarte bun.”
    În 2012, compania s-a extins şi în afara graniţelor, în Bulgaria, iar un an mai târziu şi-a extins operaţiunile şi în Ungaria. Stanciu spune că cel puţin pe aceste două pieţe investiţia nu a fost foarte importantă, pe de-o parte pentru că toate operaţiunile sunt concentrate în România, dar şi pentru că împreună cu partenerii companiei, furnizori de servicii de marketing şi curierat au reuşit să gestioneze foarte bine activitatea de la distanţă. „Pe de altă parte, modelul nostru de business nu presupune achiziţionare de stoc, deci nu există pericolul de a bloca sume mari de bani.”
    În opinia lui Stanciu, digitalizarea va veni cu multe schimbări în viitor. „Tehnologia avansează rapid şi cred că în curând cele mai multe comenzi vor fi de pe telefonul mobil, cu plăţi online şi o mai mare încredere din partea clienţilor, care au avut timp până acum să descopere avantajele plăţilor online. Pe lângă aceste modificări naturale, cred că vor evolua foarte mult şi aplicaţiile care determină măsura corectă pe care trebuie să o aleagă un client pentru o potrivire cât mai bună.” El spune că şi în cadrul FashionUP a fost implementat recent Size Bay, Virtual Fitting Room, o aplicaţie care ajută clienţii să îşi descopere măsura reală. „Pe viitor cred că o astfel de aplicaţie va avea o precizie de până la 99%. Încă o schimbare va veni pe partea de marketing, unde clienţii vor primi oferte unice, cât mai personalizate pe nevoile şi ceea ce le place lor.”
    Legat de ideea intrării şi a altor jucători, Stanciu consideră că pe piaţă este loc pentru toată lumea. „Până la urmă, diferenţa o vor face produsele de calitate, la preţuri cât mai bune şi serviciile cât mai competente şi apropiate de nevoile clienţilor.” Iar despre o posibilă „dispariţie a mallurilor”, chiar dacă spune că în Statele Unite acest fenomen este deja prezent în peisajul de retail, crede că în România mallurile au încă o viaţă lungă.

    CONTEXT:
    Piaţa jucătorilor din fashionul online este din ce în ce mai aglomerată; reprezentanţii platformei FashionUP spun că au primit solicitări de colaborare din partea furnizorilor locali de haine, care îşi doreau ca produsele lor să ajungă astfel mai uşor la clienţi.

    DECIZIE:
    Anul acesta, reprezentanţii FashionUP au lansat proiectul MarketUP, destinat promovării micilor antreprenori români din domeniul retailului vestimentar, oferindu-le expunere pe platforma FashionUP.

    CONSECINŢE:
    Prin acest proiect reprezentanţii businessului se aşteaptă ca până la sfârşitul anului să semneze parteneriate cu minimum 200 de branduri locale. De asemenea, proiectul MarketUP reprezintă unul dintre factorii care vor contribui, conform aşteptărilor acestora, la o creştere de 20% a cifrei de afaceri a companiei anul viitor.

    Un deceniu de fashion pe Internet

    2009
    a fost lansată platforma de e-commerce FashionUP
    2012
    compania şi-a extins operaţiunile în Bulgaria
    2013
    FashionUP a intrat pe piaţa din Ungaria
    2018
    s-a lansat aplicaţia mobilă FashionUP, cu o investiţie de 60.000 de euro
    2019
    portofoliul businessului a ajuns la 1.000 de branduri