BusinessMagazin

Tag: tranzactii

  • Sănătatea dă în clocot. Piaţa serviciilor medicale a dat nouă tranzacţii de peste 5 mil. euro fiecare în 2019, dublu faţă de anul anterior. În ultimii cinci ani au fost 24 de achiziţii de astfel de dimensiuni

    Pe piaţa de sănătate din România s-au semnat anul trecut nouă tranzacţii de peste 5 mil. euro, de două ori mai multe faţă de anul anterior, potrivit datelor furnizate de Deloitte, la solicitarea ZF. Deloitte include doar tranzacţiile de peste 5 mil. euro.

    Piaţa de sănătate se află pe locul doi în topul sectoarelor cu cele mai multe tranzacţii, după imobiliare.

    „Vedem câteva reţele mari care confirmă prin tranzacţii dorinţa de a fi prezenţi în fiecare oraş mare, iar, pe lângă investiţiile greenfield, oportunităţile de achiziţie rămân semnificative în perioada următoare. De asemenea, vedem noi jucători din zona medicală care au atras atenţia investitorilor de private equity şi pentru care traseul de dezvoltare presupune continuarea inves­tiţiilor“, a spus Ioana Filipescu Stamboli, partener corporate finance, Deloitte România.

    În ultimii cinci ani au fost 24 de tranzacţii de peste 5 mil. euro în valoare, potrivit datelor companiei de consultanţă şi audit Deloitte.

    În ultimii ani, jucătorii de la vârful piaţei private de sănătate s-au întrecut în achiziţii, principala ţintă a marilor operatori privaţi fiind clinicile de talie mică sau medie. Aceste unităţi, fondate de obicei de medici care au plecat din sistemul de stat, vin cu o bază deja formată de pacienţi, mai ales în oraşele mici.

  • Cel mai bun an de după criză?

     „Anul 2020 este cel mai bun an ca tranzacţii avansate”, a observat Laurenţiu Lazăr, managing partner al companiei de consultanţă în imobiliare Colliers România, în cadrul unui eveniment axat pe aşteptările legate de viitorul real estate-ului românesc. Lazăr previzionează că numărul tranzacţiilor în curs de pregătire şi de semnare din România se situează la un nivel mult mai ridicat decât în anii anteriori.
    În acest context, una dintre predicţiile Colliers arată că România va continua să fie una dintre economiile europene cu potenţial de creştere ridicat, chiar dacă ritmul va încetini. Implementarea unor reforme structurale majore în domenii precum mobilitatea forţei de muncă sau educaţie ar debloca un potenţial de creştere suplimentară, cu un efort destul de mic, potrivit consultanţilor Colliers International. „Este puţin probabil ca reformele structurale care ne-ar putea ajuta anul acesta să se întâmple. Dincolo de acest an electoral, trebuie să ţinem cont că nu discutăm despre proiecte dificile, ci doar despre două autostrăzi: de la nord la sud şi de la est la vest pentru a străbate Carpaţii”, spune Silviu Pop, head of research în cadrul Colliers. Datele arată că anul trecut construcţiile şi tranzacţiile imobiliare au avut o contribuţie de aproape un punct procentual la creşterea economică de 4% a României – înregistrată în primele trei trimestre din 2019. Chiar şi în acest context, dacă ritmul de creştere economică încetineşte în 2020, această tendinţă se va reflecta şi asupra pieţei imobiliare.
    Colliers mai prezice că România va rămâne în continuare decupată ca piaţă de tensiunile şi riscurile geopolitice globale, astfel încât Brexitul sau disputa referitoare la tarifele comerciale nu vor afecta în mod direct piaţa locală. „Cum vor afecta evoluţiile externe piaţa locală? Dincolo de evoluţiile interne, există schimbări pe plan extern, cum ar fi Brexitul, noile politici economice şi comerciale ale Statelor Unite, tensiunile geopolitice în creştere, incertitudinile din zona euro sau încetinirea economiei Chinei. Contextul extern va avea un impact neutru asupra creşterii economice estimate pentru România în 2020”, notează reprezentanţii Colliers.
    O altă predicţie arată că 2020 se conturează a fi cel mai bun an pentru investiţiile imobiliare din România din perioada postcriză. Din perspectiva tranzacţiilor încheiate, Colliers se aşteaptă ca în 2020 să depăşească un nivel total de 1 miliard de euro, în contextul în care există deja tranzacţii de 600 de milioane de euro în pregătire.
     „Există deja tranzacţii în valoare de peste 600 de milioane de euro cu proiecte de birouri care ar putea fi finalizate în curând, inclusiv tranzacţia de 300 de milioane de euro din portofoliul NEPI Rockcastle, semnată deja, dar nefinalizată în 2019. În acelaşi timp, segmentele industrial şi de retail au evoluţii pozitive, dar există limitări la nivel de ofertă. Referitor la tendinţe, consultanţii Colliers International estimează consolidarea subsegmentelor de piaţă, de la clădirile de birouri clasă A către abordări cu valoare adăugată şi reconversii ale clădirilor existente. Investiţiile în spaţiile imobiliare comerciale din România au ajuns la un grad de maturitate crescut, iar în prezent principalii diferenţiatori ţin de calitate, atât în sectorul industrial, unde concurenţa este destul de mare, cât şi în cazul clădirilor de birouri, unde tot mai mulţi investitori sunt interesaţi de obţinerea certificărilor verzi”, notează specialiştii.
    Bucureştiul începe să devină o piaţă a chiriaşilor de clădiri de birouri, potrivit predicţiilor, încât rata de neocupare se estimează a fi la 12-13%. Dezvoltatorii vor livra circa 700.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri în următorii doi ani, reprezentând aproape un sfert din stocul actual. „Creşterea costurilor de construcţie – o noutate pentru piaţa din România – la care se adaugă şi creşterea costurilor cu amenajarea spaţiilor (cu aproximativ 25-30%) influenţează deciziile de relocare ale companiilor”, apreciază consultanţii Colliers International.
    În 2020 România va atinge pragul de 5 milioane de metri pătraţi de spaţii logistice şi industriale moderne, astfel încât în prezent stocul se situează la circa 4,6 milioane de metri pătraţi. Potrivit statisticilor, în România stocul este la jumătate faţă de cel din Cehia şi chiar de patru ori mai mic decât cel din Polonia. Pentru a atinge pragul, dezvoltatorii trebuie să livreze 500.000 de metri pătraţi de noi spaţii pentru depozitare.
    În ceea ce priveşte tendinţele pe piaţa spaţiilor logistice, mai mulţi jucători activi şi în piaţa locală caută să îşi reconfigureze distribuţia şi poate să se mute. „Se anunţă un an foarte bun, cu livrări estimate de dezvoltatori la circa 800.000 de metri pătraţi. Sunt sigur că nu vor fi 800.000 de metri pătraţi, dar cred că vor fi totuşi încă 650.000 de metri pătraţi. Pe de altă parte, portul Constanţa devine atractiv. Sunt trei retaileri mari polonezi care se uită mult la portul din Constanţa. Geografia ne ajută aici”, explică Laurenţiu Duică, partener, şef al departamentului industrial al Colliers. El consideră că potenţialul României nu se rezumă la 5 milioane de metri pătraţi. „Eu zic că în 3-4 ani vom ajunge la 8 milioane de metri pătraţi, urmând ca după ce atingem acest nivel să discutăm de alte probleme, precum căi ferate, transporturi, impozite mai mari, timpi de livrare etc.”, apreciază specialistul.
    Va continua dezvoltarea centrelor comerciale în zonele consacrate de birouri, pe fondul unui consum mai sănătos, cred consultanţii. „Proprietarii centrelor comerciale vor continua să se concentreze pe îmbunătăţirea experienţei clienţilor, cu un accent special pe partea de agrement. Dezvoltatorii vor căuta sinergii: noile malluri, de exemplu, se vor construi în zone consacrate de birouri sau vor avea propriile componente de birou sau rezidenţial ataşate. Inclusiv apariţia spaţiilor de birouri partajate în centrele comerciale este o opţiune atractivă. În ceea ce priveşte segmentul de retail, va continua expansiunea în oraşele mici şi mijlocii, unde există deficit de spaţii moderne de retail”, arată Colliers.
    În cazul acestei predicţii, consultanţii atrag atenţia asupra tendinţelor care implică parterul marilor clădiri de birouri – un alt segment care a prins avânt şi în România. „Avem acum mai mulţi antreprenori români care au cunoştinţe şi operează ori în sistem de franciză, ori ca business propriu, diverse baruri, cafenele, baruri sportive, restaurante şi cantine la parterul clădirilor de birouri. Acum zece ani exista un singur operator de cantine, iar acum există peste 15 operatori. Este o luptă pe piaţă. Acum există cinema, locuri de joacă şi mai mulţi operatori de fitness. În urmă cu zece ani era doar World Class, dar acum avem vreo 10 operatori în Bucureşti”, explică Simina Niculiţă, director retail în cadrul Colliers.
    Anul 2019 a fost un an record pentru numărul de noi unităţi rezidenţiale de pe piaţă, însă este puţin probabil ca trendul să se menţină şi anul acesta. Există semne că lucrările de construcţie încetinesc spre sfârşitul anului. Dar atâta timp cât economia are o evoluţie ascendentă, consultanţii de la Colliers International se aşteaptă ca preţurile să crească moderat comparativ cu anul precedent, însă sub ritmul de creştere a salariilor.
    Pe piaţa terenurilor, vom asista la temperarea cererii. Portofoliul de proiecte în plan şi în stadii avansate nu este la fel de generos ca în anii precedenţi şi nu se prefigurează, la acest moment, anunţuri pentru noi proiecte de anvergură. În general, 2020 va fi un an echilibrat, dar este puţin probabil să rivalizeze cu volumele tranzacţiilor din perioada 2017-2019. Una dintre particularităţile care intervin pe segmentul de terenuri ţine de interesul investitorilor şi dezvoltatorilor faţă de oraşe mici, cu populaţii cuprinse între 50.000 şi 150.000 de locuitori. 

  • Bilanţ record pentru închirierile de birouri din Capitală

    In Bucuresti, tranzactiile de inchiriere a spatilor de birouri au cumulat o suprafata totala de 385.800 mp, ceea ce inseamna cu 7% mai mult decat in anul precedent, conform unui studiu realizat de ESOP Consulting. Motorul pietei a fost segmentul cererii noi, a inchirierii de spatii noi, care a ajuns la 308.000 mp, fata de 277.600 mp, cat a fost in 2018, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii ESOP. Renegocierile au scazut usor.

    „Anul 2019 a fost un an mai bun decat cel precedent, in primul rand datorita cererii de birouri care s-a pliat pe oportunitatile oferite de piata si a tinut pasul cu livrarile record de noi cladiri.

    Tranzactiile cu spatii noi – inchirieri, pre-inchirieri sau extinderi – au trecut de pragul de 300.000 mp, ceea ce reprezinta cu aproximativ 11% mai mult decat in 2018, peste ritmul general al pietei. De asemenea s-au inregistrat pre-inchirieri de suprafete mari de peste 10.000 mp care au depasit 80.000 mp si 25% din totalul tranzactiilor cu spatii noi iar ritmul expansiunii operatorilor de servicii pentru corporatisti a fost ridicat”, afirma Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.

    Livrarile record de cladiri de birouri au avut drept consecinta si cresterea pietei spatiilor destinate serviciilor pentru corporatisti. Ca un trend, in ultimul trimestru din 2019, s-au remarcat tranzactiile in serie ale marilor operatori de servicii in cladirile livrate in 2019 sau in curs de livrare in 2020.

    Un astfel de exemplu este seria de tranzactii realizate de World Class, cel mai mare operator de sali de sport din Romania, care se extinde in trei mari proiecte statement din Bucuresti, prin intermediul ESOP Consulting.

    World Class a pre-inchiriat spatii in ultimul trimestru din 2019 si are in vedere deschiderea de noi cluburi de sanatate in Oregon Park, pe o suprafata de 1.305 mp,  Sema Parc – pe o suprafata de 1.346 mp si in Campus 6 – pe o suprafata de 1.232 mp.

     

  • Bilanţ record pentru închirierile de birouri din Capitală

    In Bucuresti, tranzactiile de inchiriere a spatilor de birouri au cumulat o suprafata totala de 385.800 mp, ceea ce inseamna cu 7% mai mult decat in anul precedent, conform unui studiu realizat de ESOP Consulting. Motorul pietei a fost segmentul cererii noi, a inchirierii de spatii noi, care a ajuns la 308.000 mp, fata de 277.600 mp, cat a fost in 2018, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii ESOP. Renegocierile au scazut usor.

    „Anul 2019 a fost un an mai bun decat cel precedent, in primul rand datorita cererii de birouri care s-a pliat pe oportunitatile oferite de piata si a tinut pasul cu livrarile record de noi cladiri.

    Tranzactiile cu spatii noi – inchirieri, pre-inchirieri sau extinderi – au trecut de pragul de 300.000 mp, ceea ce reprezinta cu aproximativ 11% mai mult decat in 2018, peste ritmul general al pietei. De asemenea s-au inregistrat pre-inchirieri de suprafete mari de peste 10.000 mp care au depasit 80.000 mp si 25% din totalul tranzactiilor cu spatii noi iar ritmul expansiunii operatorilor de servicii pentru corporatisti a fost ridicat”, afirma Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.

    Livrarile record de cladiri de birouri au avut drept consecinta si cresterea pietei spatiilor destinate serviciilor pentru corporatisti. Ca un trend, in ultimul trimestru din 2019, s-au remarcat tranzactiile in serie ale marilor operatori de servicii in cladirile livrate in 2019 sau in curs de livrare in 2020.

    Un astfel de exemplu este seria de tranzactii realizate de World Class, cel mai mare operator de sali de sport din Romania, care se extinde in trei mari proiecte statement din Bucuresti, prin intermediul ESOP Consulting.

    World Class a pre-inchiriat spatii in ultimul trimestru din 2019 si are in vedere deschiderea de noi cluburi de sanatate in Oregon Park, pe o suprafata de 1.305 mp,  Sema Parc – pe o suprafata de 1.346 mp si in Campus 6 – pe o suprafata de 1.232 mp.

     

  • Surpriză: Oraşele din România care au devenit starurile din imobiliare

    Interesul dezvoltatorilor pentru centrele regionale din România au fost în creştere în 2019, pe măsură ce aceştia doresc să intre pe noi pieţe în vederea expansiunii.

    În premieră şi Oltenia intră pe radarul marilor investitori într-o tranzacţie estimată la circa 24 de milioane de euro.

    „Oraşele star au fost Craiova, care a dat cea mai mare tranzacţie a anului – NEPI-Rockcastle care a cum­pă­rat în Balta Craioviţei 17 ha, tran­zacţie intermediată de Colliers, şi Timi­şoa­ra unde au fost câteva tran­zacţii de referinţă, prin jucătorii im­plicaţi sau poveştile din spatele terenurilor.

    În Cluj-Napoca şi Iaşi, deşi au existat mult interes şi negocieri interesante, nu s-au înregistrat tran­zac­ţii notabile“, a declarat Sînziana Oprea, director land agency în cadrul Colliers International.

    Tranzacţiile cu terenuri pentru dezvoltări imobiliare s-au ridicat în 2019 la peste 400 de milioane de euro, potrivit datelor companiei de consul­tanţă imobiliară Colliers International România. Cifra nu include terenurile agricole, pentru dezvoltări industriale sau păduri.

    În ceea ce priveşte evoluţia pre­ţu­rilor, în medie au urcat cu 10-15% în 2019, potrivit estimărilor Colliers, în special în Bucureşti, însă au existat şi scăderi pentru anumite locaţii. De partea cealaltă, în centrele regionale preţurile au rămas relativ stabile.

    „ A fost un an extrem de activ şi cu mult apetit de achiziţie în oraşele mai mici, dar multe tranzacţii urmează să se închidă în 2020 sau 2021, pentru că depind de finalizarea unor negocieri complexe (cu multe părţi implicate) şi obţinerea autorizaţiilor de construi­re“, a subliniat Sînziana Oprea.

  • Povestea timişorencei care a cumpărat eMAG. „Mi-a luat câteva luni doar ca să mă invite la sediu”

    Timişoreanca Cristina Berta Jones a fost nevoită să-şi termine liceul în SUA, fără să-şi fi propus acest lucru, şi, spune ea, fără să aibă prea mulţi bani. După 22 de ani, ca Chief Operating Officer al fondului de investiţii Naspers, este responsabilă de tranzacţii de miliarde de euro. Ea l-a convins pe Iulian Stanciu să vândă eMAG.

    „S-au întâmplat toate cu mare noroc, din punct în punct am reuşit să-mi găsesc următoarea şansă, la fiecare cotitură. A fost mult noroc. Câte s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost acel moment!”, povesteşte românca, ce a realizat tranzacţii de peste 5 miliarde de dolari în cei şase ani de când se află la fondul de investiţii Naspers.

    Cristina Berta Jones nu şi-a dorit de mică să fie investitor, ci se vedea medic, iar dacă anumiţi profesori ai Colegiului Naţional Bănăţean din Timişoara ar fi acţionat diferit, cu siguranţă că viaţa româncei ar fi fost alta, spune ea privind în urmă. A plecat la jumătatea clasei a XI-a în Statele Unite ale Americii, cu o bursă din partea fundaţiei Soros, vreme de şase luni. La întoarcere, a avut parte de o surpriză. „Domnişoară, cât dumneavoastră aţi fost în SUA cu aşa-zisele studii şi v-aţi distrat, noi aici am făcut carte. Cum vă închipuţi dumneavoastră că vă întoarceţi şi noi vă trecem în următorul an?”, a fost sentinţa dată de profesori, povesteşte acum. Îmbrăcată simplu, cu o rochie neagră elegantă, Cristina Berta Jones vorbeşte cumpătat căutându-şi cuvintele româneşti, pe care le foloseşte mai rar, acum, în viaţa de zi cu zi. Are vocea uşor răguşită şi când vorbeşte despre trecut se uită în sus, apoi revine cu privirea asupra mea.

    CITITI MATERIALUL INTEGRAL AICI

  • Cum poţi să devii avocat de business în România şi care sunt provocările domeniului în prezent

    „Decizia efectivă de a urma o carieră de avocat am luat-o destul de timpuriu, dar forma în care s-a concretizat aceasta – respectiv avocatura de business cu o concentrare pe domeniul financiar – a devenit 100% clară pentru mine după anul al treilea de facultate, când am făcut un stagiu de practică în cadrul unei firme internaţionale de avocatură”, povesteşte Alexandra Manciulea, avocat specializat pe avocatura de business în cadrul Filip & Company.

    Ea are o experienţă de peste 10 ani pe piaţa serviciilor financiare şi a fost implicată într-o serie largă de achiziţii în sectorul financiar, tranzacţii de finanţare multi-jurisdicţionale, restructurări şi tranzacţii care vizează aspecte de reglementare privind instituţii de credit şi de asigurări, fintech-uri şi entităţi din sfera serviciilor de plată. Unele dintre cele mai importante proiecte în care a fost implicată includ asistarea Băncii Transilvania în achiziţia Bancpost (cea mai mare tranzacţie de pe piaţa bancară din România în 2017) şi respectiv Volksbank (cea mai mare tranzacţie de pe piaţa bancară din România în 2014).

    Dincolo de finalizarea tranzacţiilor, Alexandra Manciulea spune că principalele reuşite se leagă de faptul că a avut ocazia să lucreze în proiecte diverse, de referinţe pentru piaţa locală. „Am avut ocazia să lucrez în proiecte foarte diverse, de referinţă pentru piaţa din România, de la finanţările bancare clasice de milioane sau miliarde de euro, la achiziţii de bănci sau alte instituţii financiare, vânzări de portofolii de credite performante sau neperformante, emisiuni de obligaţiuni şi, odată cu avântul adus de dezvoltarea tehnologică în domeniul financiar, într-o serie de proiecte axate pe inovaţia adusă de acestea.”

    Alexandra Manciulea povesteşte că un mare avantaj al avocaturii de business este că îţi dă acces la o evoluţie profesională extrem de rapidă, dictată de multitudinea de tranzacţii în care aceştia sunt implicaţi, dar şi de ritmul de obicei accelerat al acestora. „În primii ani ai profesiei, evoluţia se materializează, printre altele, în transformarea gândirii teoretice orientate mai degrabă spre identificarea problemelor juridice într-o gândire practică, orientată spre găsirea soluţiilor”, subliniază ea.

    Mai spune că, pe măsură ce a avansat în carieră, avocatura de business i-a deschis opţiunile de a-şi dezvolta şi alte abilităţi în afara celor strict tehnic juridice, fie că este vorba despre abilităţile de comunicare, de mentorat, de coordonare şi project management, precum şi a celor care ţin de dezvoltarea avocaturii de business. „Dintre provocările care m-au ajutat să evoluez şi care s-au regăsit în mod recurent în cadrul proiectelor, aş menţiona necesitatea de a rezolva probleme juridice complexe într-un timp scurt, dictat de dinamica tranzacţiilor, dar şi de a contribui la alinierea a numeroase părţi cu interese diferite”, adaugă ea.

    Ce alte aspecte presupune profesia de avocat de business în România şi care sunt provocările domeniului în prezent a povestit Alexandra Manciulea într-un interviu amplu acordat Business MAGAZIN, pe care îl veţi putea citi în întregime în ediţia tipărită a revistei, începând cu 16 decembrie.

     

  • Bristol-Myers Squibb finalizează preluarea Celgene, ca urmare a unei tranzacţii de 74 mld. dolari

    Odată cu finalizarea achiziţiei, în conformitate cu termenii acordului de fuziune, Celgene a devenit o filială deţinută integral de către Bristol-Myers Squibb Company. 
     
    În baza fuziunii, acţionarii Celgene au primit pentru fiecare acţiune: 1,00 acţiune Bristol-Myers Squibb, 50,00 dolari în numerar fără dobândă şi un drept contingent tranzacţionabil (Contingent Value Right / CVR), care va îndreptăţi posesorul să primească o plată de 9,00 dolari în numerar, dacă se îndeplinesc anumite etape ulterioare de reglementare. Acţiunile Celgene nu se mai tranzacţionează după închiderea bursei de astăzi. În data de 21 noiembrie 2019, acţiunile nou emise ale Bristol-Myers Squibb şi CVRurile vor fi tranzacţionate în cadrul bursei din New York, CVRurile fiind comercializate sub simbolul „BMYRT.”
     
    Conform informării din 26 august 2019, referitoare la procesul de aprobare a tranzacţiei, Celgene a încheiat acordul de cesionare a drepturilor internaţionale asupra medicamentului Otezla către Amgen, pentru 13.4 miliarde dolari în numerar, ca urmare a finalizării fuziunii cu Bristol-Myers Squibb. 
     
    Pe 15 noiembrie 2019, Bristol-Myers Squibb a anunţat decizia Comisiei Federală pentru Comerţ a SUA (FTC) de a accepta acordul propus, referitor la fuziunea în curs de finalizare a Bristol-Myers Squibb şi Celgene, ceea ce a permis părţilor să încheie fuziunea. Bristol-Myers Squibb aşteaptă ca cesionarea OTEZLA să fie finalizată imediat după încheierea fuziunii şi planifică să prioritizeze utilizarea încasărilor pentru reducerea datoriei.

     

  • Doi bancheri care au condus diviziile de investiţii ale BRD şi UniCredit au pus bazele unui business care asistă antreprenorii locali în tranzacţii

    Bogdan Iliescu şi Alin Pop care au condus diviziile de investiţii ale BRD Groupe Societe Generale şi UniCredit au decis să îşi unească forţele şi să concureze pe cont propriu cu marii jucători din România, care asistă anual tranzacţii de peste un miliard de euro.

    Focusul companiei BI Corporate Finance este să consilieze preponderent antreprenori locali, pe o piaţă dominată de nume străine.

    “România este o piaţă în continuă creştere în ultimul deceniu şi din ce în ce mai multe companii româneşti au reuşit să se dezvolte astfel încât ajungă la un nivel la care fie atrag direct interesul marilor jucători internaţionali, fie sunt în căutarea unui partener pentru dezvoltare, cum ar fi fondurile locale sau internaţionale de investiţii. În oricare dintre aceste situaţii, pentru antreprenorul local este foarte important aibă alături un profesionist, care poate să  îl ghideze prin toate hăţişurile unei tranzacţii şi, în primul rând, să îl ajute să maximizeze rezultatele unei operaţiuni de vânzare”, explică Bogdan Iliescu, fondatorul companiei.

    Bogdan Iliescu activează de peste 20 de ani în zona de consultanţă M&A şi pieţe de capital, fiind directorul diviziei de investment banking din BRD aproape zece ani, timp în care realizat cu success numeroase proiecte de referinţă: IPO-ul Electrică SA (444 milioane euro), emisiunile de obligaţiuni pentu GDF Suez (300 milioane lei) şi Garanti Bank, achiziţia LaDorna alături de Lactalis, iar Alin Pop vine cu o experienţă de peste 18 ani în domeniul financiar bancar, fiind implicat în diverse zone cum ar fi proiecte de împrumuturi sindicalizate, leveraged finance,  fuziuni şi achiziţii precum şi în pieţe de capital.

    “Credem că există în continuare multiple companii româneşti care pot deveni campioni locali, dar care au nevoie de ajutor atât financiar cât şi de business pentru a putea depăşi anumite bariere critice. Zona de guvernanţă corporativă, spre exemplu, este încă destul de puţin dezvoltată la nivelul companiilor antreprenoriale şi vedem o mare nevoie de pregătire a acestor companii înainte de a începe un proces de găsire a unui investitor”, adaugă, la rândul său, Alin Pop.

    El a fost coordonatorul unor tranzacţii de renume în piaţă de M&A din România, fiind printre altele consultant pentru acţionarii Noriel şi Pietta Glass, al JC Flowers în achiziţia Piraeus Bank sau Al Dahra LLC în achiziţia Agricost SA, cea mai mare tranzacţie din agricultură.

    Alin Pop deţine certificarea CFA şi a urmat programele executive cu focus pe Private Equity în cadrul Said Business School, Oxford şi Management Strategic în cadrul Harvard Business School, Boston.

    BI Corporate Finance a fost consultantul Humangest, compania italiană de outsourcing de personal şi recrutare, care a achiziţionat compania locală ÎHM Total Consult (companie cu afaceri de peste  25 milioane euro), tranzacţie care a creat un  nou jucător de top al pieţei de profil. De asemnea, în anul 2017 BI Corporate Finance a fost consultantul vânzătorului lanţului de magazine Yves Rocher.

    Compania oferă antreprenorilor locali şi asistenţă în pregătirea afacerii, în primul rând pentru a  ajuta în definirea cât mai clară a strategiei de business şi a organizării interne, iar în eventualitatea unei tranzacţie ulterioare să evite posibile puncte care ar putea întârzia sau chiar bloca o vânzare.

    Cei doi bancheri pledează pentru implementarea unei discipline financiare clare şi urmărirea strictă a unor indicatori de performanţă, care pot să facă o mare diferenţă în atractivitatea şi evaluarea unei companii.
     

  • RE/MAX România: Doar 30% dintre tranzacţiile din România sunt realizate cu implicarea unui agent imobiliar

    Potrivit RE/MAX România, parte a liderului mondial în real-estate şi franciza numărul 1 la nivel global pe acest segment, doar 30% dintre tranzacţiile din România sunt realizate cu implicarea unui agent imobiliar. Comparativ, în SUA – modelul de top în segmentul intermedierilor imobiliare – peste 90% dintre tranzacţiile din piaţă sunt realizate printr-o agenţie imobiliară, iar aceasta se datorează sistemului de reprezentare exclusivă care este normat la nivelul întregii pieţe. Conform estimărilor, doar 15% dintre proprietăţile la vânzare pe piaţa imobiliară din România sunt realizate prin sistemul reprezentării exclusive de către un agent imobiliar, iar din totalul acestor proprietăţi listate exclusiv doar 80% sunt cu comision zero pentru cumpărător.

     

    „Procesul de tranzacţionare se aseamănă, într-o oarecare măsură, cu un proces în instanţă, în care fiecare parte este reprezentată de cate un avocat propriu, întrucât părţile au interese diferite. Astfel, şi în cazul unei tranzacţii, fiecare parte ar trebui reprezentată de un agent imobiliar care să îi susţină interesele. Ceea ce se întâmplă în prezent în piaţă este o intermediere în care ambele părţi au de suferit”, declară Răzvan Cuc, preşedinte RE/MAX România.

    La nivel european, RE/MAX Portugalia şi RE/MAX Cehia sunt două exemple de filiale locale RE/MAX care tranzacţionează 100% din proprietăţi în reprezentare exclusivă, iar în cazul RE/MAX România, 75% dintre tranzacţii sunt realizate în acest sistem. RE/MAX România cunoaşte, însă, o creştere anuală de circa 80% a numărului de proprietăţi listate prin reprezentare exclusivă, ceea ce demonstrează interesul tot mai mare al proprietarilor de a tranzacţiona în acest sistem. În acest context, compania atrage atenţia asupra necesităţii unor reglementări în industria de consultanţă imobiliară locală, lipsa acestora reprezentând cel mai mare impediment în dezvoltarea acestui segment.

    Potrivit reprezentanţilor RE/MAX, piaţa de consultanţă imobiliară locală este caracterizată, la nivel general, de un mod haotic de tranzacţionare a proprietăţilor, lucru care îngreunează munca agenţilor, împiedică orice colaborare la tranzacţionare între agenţi şi afectează, în cele din urmă, interesul clientului. „Una dintre măsurile esenţiale ce trebuie implementate este sistemul reprezentării exclusive, pentru ca agentul imobiliar să susţină doar interesele părţii pe care o reprezintă. Acesta este modul cel mai sănătos de tranzacţionare, fiind o practică ce funcţionează cu succes în toate ţările dezvoltate la nivel mondial”, a completat Răzvan Cuc.

     

    Însă pentru buna funcţionare a întregii industrii locale este nevoie de stabilirea unor norme de reglementare profesionale, care ar trebui să cuprindă, de asemenea, şi crearea unor reţele şi asociaţii puternice, precum şi un sistem de certificare şi testare a agenţilor, astfel încât aceştia să fie bine pregătiţi şi acreditaţi când îşi încep activitatea. Implementarea acestui proces de reglementare ar determina, de asemenea, creşterea gradului de educare a pieţei şi ar genera, totodată, o schimbare de percepţie a publicului român faţă de activitatea de consultanţă şi intermediere imobiliară, spun reprezentanţii companiei. Acest segment are un potenţial de creştere uriaş la nivel local, însă necesită eforturi comune ale jucătorilor pentru a ajunge la maturitate, adaugă ei.