BusinessMagazin

Tag: transgaz

  • Salariile redevin subiect „strict secret“. Transgaz, Transelectrica, Romgaz şi Electrica au obţinut secretizarea veniturilor salariale cu acordul ANI

    Marile monopoluri de stat din energie, companii lis­ta­te la Bursă, au cerut şi au obţinut din partea Agen­ţiei Naţionale de Inte­gritate (ANI), utilizând legile în vigoare, secretizarea veniturilor.

    În acelaşi regim de confidenţialitate to­ta­lă a câştigurilor au intrat şi Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Ener­giei (ANRE) şi Banca Naţională a României (BNR).

    Mişcarea vine după ce la nivelul com­pa­ni­ilor de stat din energie sunt vizibile mu­tările unor oameni cu background politic, nu pro­fesional, afiliaţi ai PNL, anonimizarea ve­ni­turilor fiind un pas spre opacizarea aces­tor entităţi. „Prin adresele înregistrate la Agen­ţia Naţională de Integritate cu nr. 15286/2019 şi nr. 4968/06.02.2020, Societatea Naţio­nală de Transport de Gaze Naturale Transgaz S.A a solicitat «anonimizarea veniturilor rea­li­zate de angajaţii societăţii» în temeiul dis­poziţiilor art. 129 alin. (1) din  Contractul Colectiv de Muncă, potrivit căruia «salariile au caracter confidenţial, responsabilitatea păs­trării caracterului confidenţial al acestora re­venind ambelor părţi»“, au răspuns re­pre­zetanţii ANI la solicitarea ZF ca urmare a fap­tului că în declaraţiile de avere ale anga­jaţilor Transgaz veniturile din 2020 nu mai sunt vizibile.

    Situaţia este valabilă şi pentru alte mo­no­po­luri ale statului din energie, secretiza­rea veniturilor venind ca urmare a cererii companiilor.

    Mişcarea vine în contextul în care deja la niv­elul multor companii de stat influenţa po­litică este tot mai vizibilă.

    Spre exemplu, luna trecută acţionarii Romgaz (simbol bursier SNG), cel mai mare producător de gaze naturale din România, au ales, în urma exercitării votului cumu­la­tiv, no­ua componenţă a consiliului de admi­nistraţie, pentru un mandat provizoriu de patru luni.

    Printre noile numiri la Romgaz s-a numărat George Sergiu Nicolescu, fost prefect al judeţului Constanţa, iar anterior inspector, compartimentul pentru situaţii de ur­genţă din cadrul Primăriei oraşului Eforie. În CA-ul Romgaz a intrat şi Gheorghe Silvian Şorici, 49 de ani, absolvent al Facultăţii de ştiinţe economice din Craiova, consilier judeţean PNL la Consiliul Judeţean Sibiu.

    Toate mişcările ridică semne de între­ba­re în ceea ce priveşte gestionarea marilor companii de stat, listate la Bursă, pe criterii transparente.

  • Câţi bani are Alexandru Rafila. Este şi investitor pe bursă şi are acţiuni la Transgaz şi la Banca Transilvania

    Alexandru Rafila, reprezentantul României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi cel care va deschide lista candidaţilor din partea PSD pentru Camera Deputaţilor pentru alegerile parlamentare, este investitor la bursa de la Bucureşti, arată datele din cea mai recentă declaraţie de avere.

    Astfel, potrivit datelor agregate de ZF, Alexandru Rafila avea 300.000 de lei investiţi în acţiuni Transgaz (TGN), operator al sistemului naţional de transport gaze naturale, şi 120.000 de lei în acţiuni Banca Transilvania (TLV), cea mai mare instituţie de credit din România.

    Acestea sunt datele valabile pentru 12 iunie 2020, când a fost semnată cea mai recentă declaraţie de avere a lui Rafila din funcţia de şef laborator la Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş. Reprezentantul României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) avea 1.000 de acţiuni TGN şi alte 51.000 de acţiuni la TLV.

    La 19 octombrie 2020, presupunând că Alexandru Rafila nu a tranzacţionat acţiuni, investiţia sa la Transgaz ar fi de 283.000 de lei, în timp ce în cazul băncii de la Cluj ar fi de circa 118.000 de lei. Cel din urmă calcul ţine cont şi de majorarea de capital cu acţiuni gratuite efectuată de banca de la Cluj, adică 10 acţiuni gratuite la fiecare 100 deţinute. Pe partea de dividende alocate de banca de la Cluj şi presupunând că nu a tranzacţionat acţiuni, Rafila a încasat aproape 6.000 de lei.

    Alexandru Rafila, 59 de ani, a absolvit Universtiatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila în 1987 şi a obţinut titlul de doctor în medicină în 2004. Din 2000 a activat ca medic primar în specialităţile de medicină de laborator / microbiologie şi sănătate publică.

    A fost directorul Institutului Naţional de Sănătate Publică şi a deţinut funcţiile de Secretar de Stat pe probleme de asistenţă medicală şi sănătate publică, fiind şi în repetate rânduri consilier personal al Ministerului Sănătăţii pe problema politicilor de sănătate, potrivit Societăţii Române de Microbilogie.

     

  • Tarom şi Transgaz, investigate de Consiliul Concurenţei pentru complicitate la licitaţii trucate

    Tarom şi Transgaz vor fi investigate de Consiliul Concurenţei pentru complicitate la licitaţii trucate, anunţă preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu. 

    Consiliul Concurenţei va investiga şi în acest an licitaţiile trucate, a declarat, marţi, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, la evenimentul Pria Competition.

    Chiriţoiu a anunţat că va acorda atenţie şi invesigaţiilor în privinţa companiilor ţintă care au fost complice în cazul licitaţiilor trucate.

    Companiile care vor fi investigate anul acesta sunt compania aeriană Tarom şi compania de energie Transgaz.

    „Continuăm preocuparea pentru licitaţiile trucate. Am avut cazuri în care am sancţionat companiile care au participat la licitaţii. Sancţionăm şi ţinta trucării licitaţiilor. (Sunt vizate – n.r.) Tarom şi Transgaz, le investigăm implicarea în calitate de companii ţintă”, a spus Chiriţoiu.

  • Preşedintele Iohannis: Sectorul energetic a fost grav afectat de OUG 114

    Klaus Iohannis a afirmat că sectorul energetic din România a fost afectat de “măsuri hazardate” luate de Guvern, precum OUG 114, care a dus la creşterea preţului la gaze. Preşedintele i-a cerut premierului desemnat Ludovic Orban, prezent la eveniment, să rezolve problemele din domeniul energetic.

    “Îmi face mare plăcere să decorez astăzi compania Transgaz pentru rezultatele meritorii obţinute de-a lungul timpului, nu numai acum, în dezvoltarea sectorului energetic din ţara noastră, atât în plan naţional, cât şi ca parte a reţelei regionale de transport gaz. Compania Transgaz a pornit pe drumul dezvoltării la scară regională şi vă invit pe fiecare dintre dumneavoastră, reprezentanţi de seamă ai industriei noastre energetice, să le urmaţi exemplul şi să gândiţi strategii prin care să obţineţi rezultate la fel de valoroase!”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, joi, la evenimetul de inaugurare a staţiei de comprimare gaze naturale Podişor, din judeţul Giurgiu.

    Şeful statului a criticat măsurile luate de Guvernul PSD, referindu-se în special la Ordonanţa 114, care a dus la creşterea preţului la gaze.

    “Accesul la noi surse de gaze naturale şi interconectarea cu pieţele din Europa Centrală şi de Est plasează proiectul BRUA în centrul eforturilor privind securitatea energetică şi integrarea pieţelor de gaze naturale din regiunea noastră. (…) Din păcate, mai ales în ultimul an, sectorul a fost grav perturbat de măsuri hazardate, precum cele ale vestitei deja, vestite în sensul cel mai negativ, Ordonanţe 114. Efectele toxice ale guvernării din ultimii ani au fost resimţite de fiecare român, prin preţuri record la gaze şi energie electrică, dar şi la bunuri de strictă necesitate”,a adăugat preşedintele.

    Acesta a subliniat faptul că prioritatea Guvernului este repararea răului produs de guvernarea social-democrată , prin combaterea sărăciei energetice.

    “Acum, urgenţa zero constă în repararea răului produs de această guvernare, iar în etapa următoare este esenţial să ne concentrăm atenţia spre viitor, spre ceea ce ne poate aduce o Românie normală. În primul rând, trebuie reglementată rapid situaţia consumatorului vulnerabil, pentru susţinerea şi protejarea acestuia. Fenomenul de sărăcie energetică trebuie combătut prin extinderea infrastructurii de transport al gazelor naturale şi aici rolul dumneavoastră este unul decisiv. Trebuie să ne asigurăm că, prin dezvoltarea infrastructurii, de beneficiile gazelor naturale se vor bucura toţi cetăţenii României, indiferent unde locuiesc, în mediul urban sau în cel rural, fie că este vorba de Bucureşti, sau Botoşani, sau Bolintin”, a mai transmis şeful statului.

    Preşedintele Iohannis l-a îndemnat pe Ludovic Orban să rezolve problemele din domeniul energetic, odată cu învestirea în funcţia de premier.

    “Şi, domnule prim-ministru, mă aştept să luaţi din prima zi în mână aceste chestiuni şi să începem să dezvoltăm România aşa cum trebuie şi aşa cum poate, nu aşa cum, din nefericire, s-a întâmplat în ultimii ani. Situaţii dintre cele mai ciudate – o investiţie finalizată de, cred că am reţinut bine, 500 de milioane de euro, dar drumul până acolo, prin grija unui baron pesedist, nu s-a realizat”, a conchis Iohannis.

    La rândul său, Ludovic Orban a vorbit despre priorităţile în domeniul energetic din programul de guvernare al PNL.

    “Am sustinut mereu faptul ca sectorul energetic poate şi trebuie să fie principalul motor economic al României. În programul de guvernare pe care l-am propus recunoaştem şi susţinem rolul proiectului de transport de gaze naturale, proiecte desfăşurate de Transgaz. Cu o valoare de aproximativă de 480 milioane de euro dintre care 180 de milioane de eruo reprezintă grantul acordat de Comisia Europeană, Proiectului BRUA faza întâi este cel mai important proiect de investiţii strategice în infrastructura de transport a gazelor naturale, derulat în România de Transgaz. Proiectul BRUA asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde de metrii cubi pe în şi din direcţia Bulgaria şi 1,75 miliarde de metrii cubi pe an în şi dinspre Ungaria”, a afirmat Ludovic Orban.

    În cadrul inaugurării staţiei de compriamre gaze naturale Podişor, preşedintele Klaus Iohannis a decorat compania Transgaz S.A. cu Ordinul „Meritul Industrial şi Comercial” în grad de Comandor.

    La rândul său, preşedintele Transgaz i-a oferit lui Klaus Iohannis o bucată din conducta de gaze din proiectul BRUA.

  • Transgaz a finalizat 215 kilometri din conducta BRUA

    În cadrul proiectului BRUA-Faza 1, investiţie de aproximativ 560 milioane de euro, se vor desfăşura lucrări pe teritoriul a 11 judeţe din ţară. Noul gazoduct va avea o lungime totală de 550 km şi o capacitate maximă de 1,5 miliarde de mc/anual spre Bulgaria şi 4,4 miliarde de mc/anual spre Ungaria.

    Până la acest moment au fost finalizaţi 215 km de conductă şi trei staţii de comprimare, după cum urmează: STG Jupa finalizată, se află în probe tehnologice, punerea în funcţiune va avea loc la 01.10. 2019; Podişor – finalizată în proporţie de circa 90%, punerea în funcţiune va avea loc la 01.11.2019; Bibeşti – finalizată 80%, punerea în funcţiune – în data de 17 aprilie 2020.

    În vederea creşterii siguranţei alimentării cu gaze naturale a consumatorilor, pentru consolidarea şi echilibrarea SNT, Transgaz a demarat construirea unor tronsoane de conductă pe direcţiile : DN 250 Pojorâta – Vatra Dornei; DN 300 Mintia – Brad – Mintia – Brad – Ştei; Craiova – Segarcea – Băileşti – Calafat.

    Prin finalizarea tronsonului de conductă Pojorâta – Vatra Dornei se creează premisa interconectării sistemului de transport gaze naturale din partea de Nord – Vest a ţării (zona de consum Bistriţa), cu sistemul de transport gaze naturale din partea de Nord – Est (zona de consum Câmpulung Moldovenesc – Vatra Dornei), definindu-se astfel ca proiect de importanţă naţională.

    Conductă de transport gaze naturale DN 300 Mintia – Brad – Ştei este necesară şi oportună în vederea creşterii siguranţei alimentării cu gaze naturale a consumatorilor din vestul ţării. În plus, aceasta va realiza interconectarea conductei de transport gaze naturale Cefa – Căpîlna – Beiuş – Ştei cu conducta de transport gaze naturale Simeria – Mintia.

    Pe noua direcţie de consum se pot înfiinţa noi distribuţii de gaze: Tronson Mintia – Brad, Etapa I: comunele Băiţa, Vălişoara, Luncoiu de Jos, Ribiţa, respectiv municipiul Brad; Tronson Brad – Ştei, Etapa II (proiect în faza Studiu de prefezabilitate, L = cca. 53 km): comunele Baia de Criş, Vaţa de Jos şi Tomeşti pe teritoriul judeţului Hunedoara, comunele Hălmăgel, Hălmagiu, Vârfurile pe teritoriul judeţului Arad, comunele Criştioru de Jos, Cărpinet şi oraşul Vaşcău pe teritoriul judeţului Bihor.

    Pentru tronsonul de conductă DN 300 Mintia – Brad valoarea lucrărilor de execuţie a fost estimată la 22,4 milioane lei fără TVA, cu termen de finalizare trimestrul I 2020.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • ​Ministerul Economiei cere bani mai mulţi de la Transgaz, respectiv un dividend de 37,89 lei pe acţiune, randament de 11,3%. Compania vrea să dea 6,5% randament

    Consiliul de Administraţie al companiei propune un dividend pe acţiune de 21,66 lei, adică un randament de 6,5%. Solicitarea statului are şanse foarte mari să treacă de votul acţionarilor, în contextul în care ministerul Economiei controlează 58,5% din capitalul social. 
     
    Practic, la un dividend de 37,89 lei pe acţiune, statul român cere ca Transgaz să distribuie dividende de 446 mil. lei, adică 89% din profitul net realizat în 2018. Compania vrea repartizarea a 51% din rezultat.
     

  • Transgaz a obţinut o finanţare europeană de 46 de milioane de euro

    „Transgaz va semna, în zilele următoare, un contract prin care va primi un grant de 46 de milioane de euro din Programul Operaţional Infrastructura Mare pentru dezvoltarea capabilităţilor SNT în zona de Nord-Est a României”, a declarat Alexandru Macoveiciuc, purtătorul de cuvânt al Ministerului Economiei, într-o întâlnire cu presa.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 3.500 de şcoli se încălzesc cu lemne şi Transgaz face o conductă separată să ducă gazul românesc din Marea Neagră în Ungaria şi Austria. Ce fel de strategie energetică şi de dezvoltare are România?

    Despre ce fel de dezvoltare economică putem vorbi şi despre ce fel de educaţie când condiţiile minime de desfăşurare a orelor de clasă şi de funcţionare civilizată a unei unităţi de învăţământ nu sunt îndeplinite?
     
    Cum poate fi acceptat faptul ca într-o ţară care produce 9 miliarde de metri cubi pe an de gaz, adică 90% din consumul propriu, pe locul patru în Uniunea Europeană la producţia de gaz, jumătate din şcoli şi grădiniţie să se încălzească cu lemne?
     
    Doar într-o ţară fără cap, aşa cum este astăzi, unde  de fapt nici nu poţi să afli din două click-uri sau printr-o întrebare la Statistică sau la Ministerul Învăţământului, exact câte şcoli au gaz metan din total.
     
    Ce ştim este doar că din 320 de oraşe şi municipii, doar 246 au gaz metan şi din 2.861 de comune, doar 671 sunt conectate la reţeaua de gaze.
     
    Ce indice de dezvoltare mai bun poate fi decât conectarea locuinţelor la reţeaua de apă, canalizare şi gaz metan a locuinţelor, a şcolilor, grădiniţelor, liceelor, a dispensarelor şI spitalelor?
     
    Dispunem de reţele hidrografice cum nicio altă ţară din Europa de Est nu are, suntem cvasiindependenţi la consumul de gaz, exportăm energie electrică, dar copiii României merg în şcoli din secolul XIX.
     
    Se tot discută asupra redevenţelor care vor fi încasate ca urmare a exploatării gazelor din Marea Neagră, dar realitatea este că poţi să faci bani cu adevărat din exploatarea de resurse de pe propriul teritoriu decat dacă le exploatezi prin propriile companii naţionale.
     
    Redevenţele nu sunt practic decât o invenţie pentru ca marile companii din statele fără resurse să îşi poate întinde reţeaua în toată lumea.
     
    Astăzi, ni se spune că România va încasa miliarde de euro din redevenţele din gazul din Marea Neagră, pentru care Transgaz  face o conductă distinctă care să îl transporte direct în Ungaria şi în Austria.
     

  • Gazul din Marea Neagră, o mare necunoscută: Transgaz are acorduri doar cu Petrom, Exxon şi Black Sea pentru preluarea gazului. Detaliile sunt confidenţiale

    ♦ Chiar înainte ca proiectul BRUA (gazoductul Bulgaria, România, Ungaria, Austria) să prindă contur, Transgaz a semnat un acord pentru preluarea gazului din perimetrul Neptun, concesionat de Petrom şi ExxonMobil, pentru aducerea cantităţilor la ţărm ♦ Părţile implicate spun că prevederile acordurilor sunt confidenţiale, dar investiţia în conducte va fi suportată de toţi consumatorii din România.

    Tranzgaz, operatorul sistemului naţional de transport al gazului natural, spune că are acorduri de cooperare pentru preluarea gazelor din Marea Neagră cu Petrom şi ExxonMobil, acord semnat în 2014, un an mai târziu compania semnând o înţelegere similară cu Black Sea Oil&Gas SRL, Petro Ventures Europe B.V şi Gas Plus International B.V.

    Dincolo de compani­ile menţionate, Romgaz şi Lukoil mai derulează lucrări de explorare în zona de mare adâncime a Mării Negre, dar deo­cam­dată între invetitorii men­ţionaţi şi Transgaz nu a fost semnat un acord privind preluarea gazului.

    Gazul din Marea Neagră, o mare necunoscută: Transgaz are acorduri doar cu Petrom, Exxon şi Black Sea pentru preluarea gazului. Detaliile sunt confidenţiale

  • Anunţ istoric. Premierul Moldovei: Transgaz SA România a câştigat competiţia pentru privatizarea transportatorului de gaze naturale din Republica Moldova

    “Republica Moldova şi-a majorat exporturile pe piaţa europeană, dar schimburile comerciale cele mai înalte sunt cu România. Am salutat venirea pe piaţa din Republica Moldova a Băncii Transilvania şi deschiderea la Chişinău a reprezentanţei companiei de transport de gaze naturale Transgaz şi decizia de a participa la concursul investiţional de privatizare a intreprinderii de stat Vestmoldtransgaz.
     
    Cu această ocazie aş dori să anunţ că ziua de ieri, 26 februarie, comisia pentru desfăşurarea concursurilor de privatizare a anunţat rezultatul concursurilor, unde EuroTransgaz, în care asociat unic este Transgaz SA România, a devenit câştigătorul acestei competiţii. Prin intermediul acestui exerciţii trebuie să recunoaştem că TransGaz România, şi, dacă vreţi, statul român, până la urmă, şi-a confirmat bunele şi serioasele intenţii de a contribui la creşterea securităţii energetice a statului nostru “, a afirmat Pavel Filip, premierul Republicii Moldova, la conferinţa comună cu premierul Viorica Dăncilă.
     
    “Investiţia ne va ajuta să diversificăm sursele de import a gazelor naturale. Va vea de câştigat nu doar investitorul, dar şi cetăţenii Republicii Moldova”, a mai spus premierul Rep. Moldova.