BusinessMagazin

Tag: transa

  • Energie pentru bursă

    DE MAI MULTE ORI AMÂNAT, inevitabilul s-a produs când guver-nul a dat undă verde ca oferta publică de vânzare a 10% din acţiunile Nuclearelectrica să înceapă pe 9 septembrie. Despre listarea Nuclearelectrica se vorbeşte şi se scrie încă din 2011, iar investitorii aproape că îşi pierduseră răbdarea şi încrederea în termenele anunţate de Executiv. Privatizarea Nuclearelectrica, companie care produce 20% din necesarul naţional de energie şi operează cele două reactoare de la Cernavodă, a fost asumată de guvern în acordul cu Fondul Monetar Internaţional.

    Listarea pe bursă a Nuclearelectrica are loc printr-o majorare de capital de 10%, la care statul nu va subscrie, structurată sub forma unei oferte publice de vânzare la care pot participa investitorii de pe bursă. Compania speră să atragă din vânzarea acţiunilor o sumă cuprinsă între un minim de 64 milioane de euro şi un maxim de 85 milioane de euro. Preţul unei acţiuni se situează între 11,2 lei/acţiune şi 15 lei/acţiune, statul alegând să nu dea un preţ fix pentru a stimula cererea. Dacă investitorii vor cumpăra toate acţiunile scoase la vânzare, adică oferta va fi subscrisă integral, acţiunile Nuclearelectrica vor intra la tranzacţionare la bursă.

    În momentul publicării acestui articol, pe 16 septembrie, oferta Nuclearelectrica tocmai a intrat în cea de-a doua şi ultima săptămână de derulare. Vineri, 20 septembrie, este ultima zi când se mai pot face subscrieri. Oferta este structurată pe două tranşe: 15% din acţiuni pot fi cumpărate de investitorii mici, de retail, iar restul este alocat investitorilor instituţionali, adică fondurilor de investiţii străine, fondurilor de pensii, companiilor de asigurări, fondurilor mutuale, SIF-urilor şi altor investitori calificaţi. Această tranşă reprezintă 85% din numărul total de acţiuni vândute, adică circa 21,563 milioane de acţiuni. Pe această tranşă se formează preţul final al ofertei în funcţie de preţurile oferite de investitori.

    INVESTITORII MICI NU POT SUBSCRIE DECÂT LA PREŢUL MAXIM DE 15 LEI/ACŢIUNE, ÎNSĂ CEI CARE AU CUMPĂRAT ÎN PRIMELE TREI ZILE, pe 9, 10 şi 11 septembrie, beneficiază de un discount de 8% din preţul final. Subscrierile făcute de micii investitori din zilele următoare sunt răsplătite cu un discount de 3% din preţul final.

    În primele trei zile de ofertă, volumul de acţiuni Nuclearelectrica pentru care au subscris micii investitori a depăşit de peste cinci ori nivelul disponibil pe această tranşă. Sumele alocate au ajuns la 203,8 milioane lei (45,6 milioane euro), investitorii fiind atraşi de discountul de 8% acordat până miercuri, inclusiv.

    Subscrierile au început luni dimineaţă, iar până miercuri, 11 septembrie, la ora 17:00, pe tranşa subscrierilor mici (între 100 şi 15.000 de acţiuni) au fost plasate 3.277 de ordine, pentru aproape 13,6 milioane de titluri.  Printre investitorii care au cumpărat în primele zile se numără şi V.B., un fost angajat al Nuclearelectrica, în prezent pensionar.
     

  • Micii investitori au subscris deja mai multe acţiuni Nuclearelectrica decât au alocate pe tranşa lor

     Subscrierile au început luni dimineaţă, iar până marţi la ora 11:25, pe tranşa subscrierilor mici (între 100 şi 15.000 de acţiuni) au fost plasate 795 de ordine pentru 2,9 milioane de titluri. Volumul de acţiuni subscrise şi pentru care au fost plasate ordine în sistemul Bursei până la ora 11:25 depăşeşte cu 15% numărul de titluri din tranşa destinată micilor investitori.

    Micii investitori pot subscrie doar la 15 lei/acţiune, însă beneficiază de un discount de 8% (dacă subscriu în primele trei zile) şi de 3% (dacă subscriu din a patra zi) din preţul care va fi stabilit la final, în funcţie de subscrierile investitorilor instituţionali. Discountul se va aplica doar pentru investitorii care subscriu între 100 şi 15.000 de acţiuni, în timp ce investitorii de retail care plasează ordine pentru pachete mai mari de 15.000 de titluri şi investitorii instituţionali vor plăti preţul stabilit la finalul ofertei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Creditorii externi dau Greciei încă trei luni pentru a-şi îndeplini planul de concedieri

    Şomajul a atins un nou record (26,9% din forţa de muncă la nivelul lunii aprilie, faţă de o medie de 12,2% a zonei euro), iar în prezent sunt aproape de trei ori mai mulţi şomeri în Grecia decât în 2009. Biroul de statistică de la Atena a calculat că între 700 şi 1.000 de greci sunt concediaţi zilnic.

    Grecia a obţinut în această săptămână acordul Eurogroup pentru o nouă tranşă, de 6,8 mld. euro, din pachetul de salvare de 240 mld. euro obţinut în virtutea acordului cu UE, FMI şi BCE. Obţinerea tranşei, din care 5,8 mld. euro vor fi disponibili până în august, iar restul de 1 mld. euro până în octombrie, era necesară inclusiv pentru a-i asigura statului grec resursele pentru plata a 2,2 mld. euro reprezentând contravaloarea unor obligaţiuni ajunse la scadenţă.

    “Troica” creditorilor a acordat Atenei o păsuire de trei luni faţă de calendarul iniţial de concedieri, constatând că guvernul a ratat ţinta de concedieri asumată până la finele lunii iunie. Prin urmare, guvernul trebuie să includă până în septembrie 12.500 de angajaţi din sectorul public într-un aşa-numit “plan de mobilitate”, respectiv să-i transfere pe alte posturi în sectorul public sau să-i concedieze. Circa 5.000 dintre aceştia sunt angajaţi ai autorităţilor locale (personal din educaţie, poliţia locală, angajaţi din salubritate). Un număr de 4.000 de posturi în sectorul public vor fi însă desfiinţate până în decembrie, conform angajamentului asumat de guvernul grec.

    Anul trecut, Atena s-a angajat ca în total să includă 25.000 de salariaţi din sectorul public în “planul de mobilitate” pentru tot anul 2013. Până în 2015, conform The Wall Street Journal, Grecia trebuie să reducă personalul din sectorul public cu 150.000 de oameni în raport cu nivelul de la finele lui 2010, respectiv de la 892.207 la 695.000.

  • Zona euro a aprobat o nouă tranşă din ajutorul pentru Grecia, de 3 miliarde euro

     Guvernul elen va primi 2,5 miliarde euro în luna iulie, iar restul sumei în octombrie, dacă premierul Antonis Samaras va reuşi să-şi respecte promisiunile în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor statului şi reformele economice în pofida tensiunilor din coaliţia de guvernare, transmite Bloomberg.

    Grecia va recupera de asemenea 2 miliarde euro din profiturile obţinute de băncile centrale pe obligaţiunile guvernamentale elene şi va primi alte 1,8 miliarde euro de la Fondul Monetar Internaţional.

    Statele din zona euro, în frunte cu Germania, continuă să menţină Grecia pe linia de plutire. UE nu este dispusă să accepte falimentul Greciei şi ieşirea ţării din zona euro, însă finanţarea externă este distribuită în tranşe minime, pentru a evita deranjarea electoratului din statele-creditor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia continuă discuţiile cu Troika pentru o tranşă de 8 mld. euro

     Oficialii “Troika” se vor întâlni marţi cu noul ministru al Sănătăţii Adonis Georgidis pentru a discuta deficitul de 1 miliard de euro generat la bugetul de stat de principalul serviciu de sănătate publică, Eopyy, potrivit The Guardian.

    Grecii sunt îngrijoraţi că instituţiile financiare internaţionale vor impune noi “tăieri” pentru a asigura respectarea ţintelor privind finanţele publice convenite în acord.

    Georgidis a sugerat deja că ar putea închide unele spitale de stat pentru a reduce deficitul.

    Delegaţia creditorilor internaţionali va discuta marţi şi cu ministrul Muncii, Yiannis Vroutsis, care a indicat deja că va refuza orice propunere care ar presupune reducerea salariului minim.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Republica Moldova a ratat ultima tranşă din acordul cu FMI din cauza instabilităţii politice

    Într-un interviu pentru Europa Liberă, reprezentantul fondului a declarat că motivul pentru care FMI nu a putut încheia cu succes programul cu Republica Moldova este lipsa unui guvern funcţional la Chişinău şi neîndeplinirea mai multor angajamente din memorandumul semnat cu organizaţia financiară.

    Tokhir Mirzoev a criticat ca fiind dăunătoare pentru buget majorările neplanificate de pensii şi salarii adoptate de cabinetul lui Vlad Filat înainte de demitere, precum şi instituirea impozitului unic în agricultură şi revenirea la TVA de 8 la sută pentru producţia agricolă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Verdictul de la FMI: prudenţă la cheltuieli şi salarii, restructurări mai rapide şi tarife liberalizate

    Nemat Shafik, director executiv adjunct al Fondului, a atras atenţia că perspectiva economică a României pentru 2012 e trasă în jos de estimările de încetinire a creşterii în zona euro şi că încadrarea într-un deficit bugetar “mult sub 3%” (adică aşa cum s-a angajat România să obţină) va avea nevoie de un control strict al cheltuielilor, de creşterea absorbţiei fondurilor UE şi de o eficienţă mai mare a cheltuirii de bani publici, în primul rând în sănătate, energie şi transporturi, adică exact zonele unde risipa e mai mare.

    Shafik continuă şi ea îndemnurile la adresa autorităţilor de a restructura şi liberaliza sectorul energetic şi de transport. “Reforma companiilor de stat a progresat, însă o intensificare a eforturilor de restructurare şi de aşezare a preţurilor din energie şi transporturi pe baze de piaţă liberă vor fi esenţiale pentru reducerea arieratelor, ameliorarea eficienţei energetice şi stimularea creşterii economice”, afirmă directorul executiv adjunct al Fondului.

    FMI a aprobat în această săptămână eliberarea unei noi tranşe, de cca 500 mil. euro, din linia de credit iniţiată în martie 2011, majorând astfel la cca 2 mld. euro resursele disponibile pentru România. Guvernul nu a făcut uz până acum de sumele puse la dispoziţie, tratând linia de credit drept una de uz preventiv.

    Din precedentul împrumut stand-by de 12 mld. euro, aprobat în 2009, România va începe să ramburseze anul acesta primele sume, respectiv 1,9 mld. euro (din care 121 mil. euro de la Ministerul Finanţelor şi 1,44 mld. euro de la BNR). În 2013 şi 2014, MF şi BNR vor plăti în total 5,1, respectiv 4,7 mld. euro, din care contribuţia Finanţelor va fi de aproape un miliard de euro în fiecare dintre cei doi ani.

  • Franks: Vom recomanda board-ului FMI eliberarea tranşei de 505 mil euro, la finalul lui martie

    “La nivel de experţi am ajuns la un acord. Toate ţintele cantitative au fost îndeplinite şi am ajuns şi la un acord în privinţa politicilor viitoare. Estimăm şedinţa board-ului la finele lunii martie”, a spus Franks. El a arătat că următoarea tranşă este în valoare de 505 milioane euro. “De la ultima vizită evoluţiile macroeconomice au fost mai bune. Anticipăm că în 2011 creşterea economică a fost de 2,5%, mai mult decât anticipasem, datorită exporturilor mai bune, anului agricol bun şi reluării treptate a cererii interne. Zona euro va intra în recesiune fapt ce se va reflecta şi în România. Anticipăm pentru 2012 o creştere modestă, de 1,5-2%, situată totuşi peste media din UE”, a continuat Franks.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ce-au făcut cu banii de la FMI?

    În primul rând, niciun acord cu FMI nu a fost încheiat sau rupt de vreun preşedinte, prim-ministru sau partid din România sau din vreo altă ţară doar după ce s-a obţinut acordul parlamentului sau după referendum popular. Nu a făcut-o nici PSD atunci când a decis în 2009, cot la cot cu PDL şi în deplină cunoştinţă de cauză, asumarea actualului program cu FMI şi UE şi împrumutul aferent.

    Însuşi fostul premier Adrian Năstase, în mandatul căruia au fost încheiate două acorduri cu FMI, îl critica în 2009 pe Traian Băsescu pentru că, din raţiuni electorale, curta excesiv Parlamentul în procesul negocierii cu FMI, deşi din punct de vedere legal, Parlamentul nu are de ce să intervină decât în faza finală, de ratificare a acordurilor.

    În al doilea rând, din cele circa 12 miliarde de euro folosite de România din acordul stand-by cu FMI, în valoare de aproape 13 miliarde, Guvernul a tras numai 2,15 miliarde în 2009, în timp ce restul i-a revenit BNR, pentru simplul motiv că împrumuturile de la FMI pentru ţările membre nu sunt destinate investiţiilor şi creşterii economice, ci consolidării rezervei valutare. Cele 2,15 miliarde folosite de Guvern pentru acoperirea deficitului au fost şi au rămas o excepţie, pentru simplul motiv că economia României n-a mai avut de-a face în următorii ani cu scăderi de 7%.

  • Grecia scapă de faliment: Miniştrii Finanţelor din zona euro au aprobat tranşa de 8 miliarde euro

    Banii vor fi transferaţi Greciei în prima jumătate a lunii noiembrie , după aprobarea prealabilă de către board-ul FMI, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

    Fără această tranşă, Grecia se confrunta cu posibilitatea de a intra în încetare de plăţi până la sfârşitul acestui an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro