Tag: traditii

  • Ce trebuie să faci din 2 ianuarie până la Bobotează ca să îţi meargă bine tot anul

    Începând cu 2 ianuarie până pe 5 ianuarie este perioada umblatului cu crucea, când preotul vine în casele oamenilor cu Iordanul. O veche superstiţie spune că după bine-cuvântare, copiii vor înconjura gospodăria cu o lumânare aprinsă pentru ca familia să fie ocrotită de necazurile de peste an.

    Botezul Domnului sau Boboteaza din 6 ianuarie, alături de ziua Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului, prăznuită în 7 ianuarie, marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.

    Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici.

    La români, ziua de Bobotează cuprinde motive specifice sărbătorilor de Crăciun. Astfel, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.

    La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.

    Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.

    Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi o rămurică de busuioc, pe care o pun sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

    De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, borş de “burechiuşe” sau “urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac.

    Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa. “Chiralesa” provine din neo-greacă şi înseamnă “Doamne, miluieşte!”. Exista credinţa că, strigând “Chiralesa”, oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

    Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

    Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

    De Sfântul Ioan Botezatorul (7 ianuarie) există un alt obicei, numit “Udatul Ionilor”, întâlnit mai ales în Transilvania şi Bucovina. În Bucovina, la porţile tuturor care au acest nume se pune un brad împodobit, iar aceştia dau o petrecere cu lăutari. Mai mult, în Transilvania cei care au acest nume sunt purtaţi cu mare alai prin sat până la râu, unde sunt botezaţi sau purificaţi.

    Catolicii celebrează pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care au venit să-l vadă pe pruncul abia născut, aducându-i daruri, aur, smirnă şi tămâie.

    În Franţa, cu această ocazie se serveşte un fel de plăcintă numită “la galette des rois”, care pe vremuri era împărţită în tot atâtea felii câţi comeseni erau, plus una. Felia suplimentară, denumită “a Bunului Dumnezeu” sau “a Fecioarei”, era oferită primului sărac care apărea în faţa familiei.

    Un obicei actual constă în ascunderea unei figurine, reprezentând un rege mag, în interiorul plăcintei, iar cel dintre meseni care va descoperi figurina în porţia sa va fi regele zilei.

    În Belgia şi în Olanda există, de asemenea, tradiţia preparării unui desert cu cremă de migdale, similar celui pregătit în Franţa. Cel mai tânăr dintre membrii familiei se ascunde sub masă pentru a alege feliile pentru fiecare, iar cel desemnat regele zilei îşi alege o regină. În timpul acestei zile, copiii străbat străzile intonând cântecul stelei şi intră în case pentru a primi mandarine şi bomboane, tradiţie pe cale de dispariţie în Belgia, dar păstrată încă în regiunile de provincie flamande.

    În Spania sau în unele regiuni din Italia, copiii aşteaptă cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, zi dedicată petrecerii.

     

  • Colecţionarii chinezi sunt mânaţi de patriotism

    Operele de artă şi ceasurile occidentale prezintă acum mai puţin interes, ei preferând să cumpere hărţi, cărţi, paravane şi alte obiecte create în China în trecut şi aflate în posesia străinilor, scrie Financial Times.

    Interesul pentru acestea a crescut de când preşedintele Xi Jinping a început să vorbească mai des despre rolul moştenirii culturale a ţării, iar unii colecţionari, susţin casele de licitaţii, sunt mânaţi de dorinţa de a readuce în ţară opere de artă şi alte obiecte care consideră că au fost furate Chinei de-a lungul timpului.

    Colecţionarii animaţi de patriotism mai caută şi obiecte care pot dovedi superioritatea ţării lor, cum ar fi bancnote sau tiparniţe de bani, dat fiind că banii de hârtie au apărut în Europa ulterior Chinei, iar alţii îmbină patriotismul cu pragmatismul, achiziţionând articole de colecţie în speranţa că vor scoate profit vânzându-le altora mai patrioţi ca ei.

  • Alături de soţul ei, cel mai mare dealer BMW din România, a transformat o fostă casă parohială într-o pensiune de lux: Cum arată acum. Galerie FOTO

    Timp de 30 de ani, Michael Schmidt, cel care acum controlează grupul Automobile Bavaria, un business de 360 de milioane de euro, s-a rupt de România. După ’90, la întoarcerea din Germania, trecea rar prin satul natal, prin Criţ, pentru că dorea să ţină cu el amintirea locului, aşa cum era odată. Nu era o misiune uşoară. Nimic nu mai era aşa cum lăsase. În urmă cu 7 ani însă, alături de soţia sa, Veronica Schmidt, omul de afaceri pune bazele unei fundaţii care-i poartă numele, fundaţie al cărei unic scop este să facă din Criţul din amintiri, Criţul de acum. Primul pas a fost renovarea Bisericii Fortificate din sat. Al doilea este acesta, Casa Kraus, o experienţă a ospitalităţii rezervată pentru un fel aparte de călător.

    Alături de soţul ei, cel mai mare dealer BMW din România, a transformat o fostă casă parohială într-o pensiune de lux: Cum arată acum. Galerie FOTO

  • Una din dintre cele mai frumoase regiuni ale României – GALERIE FOTO

    Despre Maramureş se zice că este una dintre cele mai frumoase regiuni ale României. Aici tradiţiile încă se păstrează şi turismul local promovează comori care nu pot fi găsite în altă parte a ţării.

    Maramureşul este unic datorită stilului de viaţă clasic românesc, care pune accent pe obiceiuri, religie şi o cultură aparte. În combinaţie cu peisajele rurale demne de admirat, această regiune a devenit regina frumuseţilor autohtone.

    Oraşul Borşa

    Borşa este al treilea cel mai mare centru urban al judeţului Maramureş, din punct de vedere demografic, cu o populaţie de peste 27.000 de locuitori. Aici, turismul este foarte bine dezvoltat, iar călători din toate colţurile lumii vin să experimenteze tradiţiile şi obiceiurile vechi maramureşene.

    Staţiunea Borşa atrage foarte mulţi turişti pasionaţi de ski datorită multitudinii de pârtii pentru sporturile de iarnă pe diverse grade de dificultate. Aici se află şi una dintre cele mai înalte trambuline naturale din Europa (de 113 m), pe care se pot face sărituri cu schiurile.

    De asemenea, în staţiune se pot găsi şi izvoare cu ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene şi feruginoase, mofete şi ieşiri vulcanice în pământ, folosite în tratarea diverselor afecţiuni renale şi a bolilor pulmonare.

    Borşa se află la 47°39′ latitudine nordică şi 24°39′ longitudine estică şi se întinde pe o suprafaţă de 47 482 ha. Lungimea localităţii de-a lungul şoselei care o străbate este de 52 km, fiind una dintre cele mai lungi aşezări din ţară. Căile de acces sunt reprezentate de DN1C, DN18 şi DN17, aeroporturile din Baia Mare, Cluj-Napoca sau Suceava şi liniile feroviare din apropiere, plus maxi-taxi.

    Cititi mai multe pe www.jurnalmm.ro

  • Una din dintre cele mai frumoase regiuni ale României – GALERIE FOTO

    Despre Maramureş se zice că este una dintre cele mai frumoase regiuni ale României. Aici tradiţiile încă se păstrează şi turismul local promovează comori care nu pot fi găsite în altă parte a ţării.

    Maramureşul este unic datorită stilului de viaţă clasic românesc, care pune accent pe obiceiuri, religie şi o cultură aparte. În combinaţie cu peisajele rurale demne de admirat, această regiune a devenit regina frumuseţilor autohtone.

    Oraşul Borşa

    Borşa este al treilea cel mai mare centru urban al judeţului Maramureş, din punct de vedere demografic, cu o populaţie de peste 27.000 de locuitori. Aici, turismul este foarte bine dezvoltat, iar călători din toate colţurile lumii vin să experimenteze tradiţiile şi obiceiurile vechi maramureşene.

    Staţiunea Borşa atrage foarte mulţi turişti pasionaţi de ski datorită multitudinii de pârtii pentru sporturile de iarnă pe diverse grade de dificultate. Aici se află şi una dintre cele mai înalte trambuline naturale din Europa (de 113 m), pe care se pot face sărituri cu schiurile.

    De asemenea, în staţiune se pot găsi şi izvoare cu ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene şi feruginoase, mofete şi ieşiri vulcanice în pământ, folosite în tratarea diverselor afecţiuni renale şi a bolilor pulmonare.

    Borşa se află la 47°39′ latitudine nordică şi 24°39′ longitudine estică şi se întinde pe o suprafaţă de 47 482 ha. Lungimea localităţii de-a lungul şoselei care o străbate este de 52 km, fiind una dintre cele mai lungi aşezări din ţară. Căile de acces sunt reprezentate de DN1C, DN18 şi DN17, aeroporturile din Baia Mare, Cluj-Napoca sau Suceava şi liniile feroviare din apropiere, plus maxi-taxi.

    Cititi mai multe pe www.jurnalmm.ro

  • Cântăreţul Bob Dylan a primit Premiul Nobel pentru Literatură 2016

    Cântăreţul Bob Dylan a primit joi Premiul Nobel pentru Literatură pe 2016, pentru crearea unor noi maniere de expresie poetică în cadrul marii tradiţii a muzicii americane, informează site-ul oficial al acestor prestigioase distincţii.

    Secretarul permanent al Academiei Suedeze, Sara Danius, a spus că speră ca Academia să nu fie criticată pentru decizie. “Bob Dylan merită cu siguranţă premiul. Este un mare poet, în sensul tradiţional al limbii engleze. Timp de 54 de ani, el s-a reinventat în mod constant, creând noi identităţi.”

    Câştigătorul Premiului Nobel pentru literatură este ales de 18 membri ai Academiei Suedeze, care au rolul de a căuta “persoana care a produs în domeniul literar cea mai importantă lucrare într-o direcţie ideală”, după cum notează testamentul lui Alfred Nobel.

    Dylan este cel de-al 259-lea american câştigător al unui premiu Nobel şi primul care câştigă pentru literatură din 1993, atunci când premiul a fost câştigat de scriitorul Toni Morrison.

    Bob Dylan s-a născut pe 24 mai 1941 în Duluth, Minnesota. A crescut într-o familie de mic-burghezi de origine evreiască în oraşul Hibbing. Pe timpul adolescenţei a cântat în numeroase trupe şi cu timpul, pasiunea sa pentru muzică s-a adâncit, cu precădere pentru muzica folk americană şi pentru blues. Unul dintre idolii săi era cântăreţul de folk Woody Guthrie.

    A fost influenţat şi de autorii timpurii ai Generaţiei Beat, dar şi de poeţii modernişti americani. Dylan s-a mutat apoi la New York în 1961 şi a început să cânte în cluburi de noapte şi în cafenele, în Greenwich Village.

    L-a întâlnit pe producătorul muzical John Hammond şi a semnat contractul pentru albumul său de debut, cu titlul “Bob Dylan” (1962). În anii ce au urmat a înregistrat mai multe albume care au avut un impact fulminant asupra muzicii comerciale: Bringing It All Back Home and Highway 61, remasterizat în 1965, “Blonde On Blonde” în 1966 şi “Blood On The Tracks” în 1975. A fost un muzician prolific şi în următoarele decade, când a scos “Oh Mercy” (1989), “Time Out Of Mind” (1997) sau “Modern Times” (2006).

    Turneele lui Dylan din 1965 şi 1966 au atras foarte multă atenţie. Pentru o perioadă, a fost însoţit de regizorul D. A. Pennebaker, care a documentat atmosfera din preajma scenei în filmul „Dont Look Back” (1967). Dylan a înregistrat un număr mare de albume în jurul unor teme precum condiţiile sociale ale oamenilor, religia, politica şi dragostea.

    Versurile au fost continuu publicate în noi ediţii, sub titlul „Lyrics/ Versuri”. Ca artist, este extrem de versatil; a fost un pictor activ, actor şi scenarist.

  • Adevărul din spatele unei tradiţii veche de sute de ani. Motivul pentru care musulmanii fac asta

    În lume există mai multe tipuri de acoperământ pentru femei, printre acestea  numărându-se Burka, Niqab, Chador, al-Amira sau Hijab. Vălul a fost condamnat de politicienii europeni care îl consideră o încălcare a demnităţii femeii.

    “Când faci rugăciuni trebuie să îţi acoperi tot corpul şi ţi se văd doar mâinile şi faţa, aşa că femeile poartă hijab, însă unele poartă chiar şi burka din obişnuinţă sau tradiţii”, a spus Amani, o studentă din Yemen venită să studieze în Bucureşti. “Dacă ieşi fără hijab te aştepţi la hărţuiri pe stradă inclusiv din partea femeilor. Nu eşti acceptată de societate.”

    Adevărul din spatele unei tradiţii veche de sute de ani. Motivul pentru care musulmanii fac asta

     

  • Perla României. Staţiunea are cel mai lung traseu de telescaun din ţară şi ozonul de calitatea cea mai înaltă

    Bucovina este renumita pentru tradiţiile păstrate, dar şi pentru ospitalitatea localnicilor. Zona este cunoscută şi pentru numeroasele bogăţii naturale. Un astfel de loc este Vatra Dornei şi izvoarele sale minerale. Mii de turişti merg acolo an de an ca să îşi trateze diverse boli.

    Vatra Dornei este situată la 110 km de Suceava şi 82 km de Bistriţa Năsăud. Oraşul este amplasat la confluenţa râurilor Dorna, Neagra Şarului şi Bistriţa şi este cunoscut încă din secolul al XIX-lea pentru resursele bogate de apă minerală. Turiştii pot alege Vatra Dornei pentru tratarea diverselor afecţiuni, dar şi pentru relaxare.

    Petru Ariciuc, şef serviciu Turism Salvamont, enumeră câteva dintre atracţiile locului: „Parcul balnear care a fost inaugurat în 1910, atunci a şi concertat pentru prima oară fanfara în parc. Este declarată ca zona cu ozonul cu cea mai înaltă calitate din ţara. Avem două muzee apreciate de turişti – Muzeul Etnografic, Muzeul de Ştiinţe ale Naturii. Pot să facă o plimbare cu telescaunul. Este cel mai lung telescaun din ţară. Pot să coboare pe jos să culeagă fructe de pădure”.

    În fiecare an, peste 40.000 de turişti aleg să îşi petreacă vacanţa în Vatra Dornei. Resursele naturale de aici sunt exploatate doar de investitorii privaţi. Aceştia au investit în complexuri moderne, specializate pe diverse tratamente.

    „În preţul camerei, pacienţii dispun de mic dejun, bufet suedez, piscină încălzită, saună umedă, saună uscată şi sală de fitness. În cadrul bazei de tratament avem saloane de masaj, avem băi galvanice, băile de carbon, băile de plante şi împachetările cu parafină. Băile de carbon acţionează asupra circulaţiei, iar băile de plante sunt bune pentru răceli şi pentru relaxare. Împachetarile cu parafină acţioneaza asupra unor zone dureroase, cum ar fi lombară, toracală, cervicală, umăr, cot, glezne”, explică Eduard Zoltan, kinetoterapeut.

    Cititi mai multe pe www.digi24.ro