Acesta se numea OLDA, şi era un mix între două autoturisme produse în ţara noastră, scrie o sursă importantă de ştiri din România. Simion Săpunaru este cel care a vrut să facă OLDA celebră, el fiind omul care a condus Centrala de Autoturisme Piteşti în perioada 1979. România a prezentat maşina la Salonul Automobilistic de la Toronto din 1985.
IATĂ AICI CUM ARĂTA PRIMA MAŞINĂ DACIA-OLTCIT, INTERZISĂ ROMÂNILOR!
Geoffrey Hinton, un expert în inteligenţa artificială care îşi împarte timpul între slujba de la Google şi cea de profesor la Universitatea din Toronto, crede că maşinile ar putea ajunge, în doar 5 ani, să posede mai multe abilităţi umane.
Hinton, cunoscut drept “bunicul învăţăturii profunde”, spune că cele mai puternice maşini sunt încă de un milion de ori mai mici decât creierul uman. În prezent, cele mai dezvoltate maşini au echivalentul unui miliard de sinapse (legăturile dintre neuronii din creier), în vreme ce creierul uman are peste 1.000 de trilioane. Dar acest lucru se schimbă de la an la an.
“În cazul unei noi tehnologii, oricare ar fi aceasta, dacă ea cade pe mâinile cui nu trebuie atunci cu siguranţă că se pot întâmpla lucruri rele”, a comentat Hinton. “Dar asta e mai mult o întrebare despre natura omului decât despre tehnologie. Ideea nu este să oprim progresul pentru a ne asigura că astfel de accidente nu vor avea loc; trebuie să ne asigurăm că oamenii nepotriviţi nu au acces la cele mai noi invenţii”.
Declaraţiile au fost date în timpul unui interviu, la scurt timp după victoria modelului de inteligenţă artificială DeepMind la un joc de Go.
INEDIT, INTENS SI FOARTE INTERESANT“ îşi caracterizează Floriana Barabaş, strategic insights & dashboard manager, departamentul business decision support în cadrul producătorului de ţigarete JTI, parcursul profesional din ultimii zece ani, de la intrarea sa în prima ediţie a catalogului 100 Tineri Manageri de Top. Povesteşte că nimic nu a fost planificat, a ales şansele care s-au ivit în diverse momente, cu curiozitate şi curaj. ”Şi mă bucur nespus că am făcut asta.“
Îşi aminteşte că începuturile carierei sale au fost în 1997, când s-a angajat la JTI, care era la vremea aceea RJ Reynolds. Pe atunci, cunoştinţele sale manageriale se rezumau la un curs de un an absolvit în cadrul Facultăţii de Cibernetică a ASE. ”Formaţia managerială iniţială am dobândit-o «on the job» şi învăţând de la cei din jur„, spunea ea în 2005 pentru Business Magazin. În 2003, coordona cercetarea de piaţă a companiei pentru România, Turcia şi Orientul Mijlociu.
Floriana Barabaş, care a fost responsabilă de cercetarea de piaţă pentru companie de la diferite niveluri ale organizaţiei (local, regional şi global) şi în diverse ţări, spune că momentele cheie ale carierei în acest interval au fost ”relocările, inclusiv întoarcerea acasă. Am continuat să fac acelaşi lucru, dar de la diverse niveluri ale organizaţiei – local, regional, iar mai apoi global – şi în diverse ţări„.
În a doua jumătate a anului 2006, când a preluat funcţia de marketing intelligence manager, s-a mutat la Limassol (Cipru) şi s-a ocupat de cercetare pe pieţele din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. Un an mai târziu, şi-a făcut din nou bagajele şi a traversat oceanul, lucrând de la Toronto pentru Canada, Statele Unite şi America Latină. ”Iar următoarea şansă s-a ivit în 2008, pentru o poziţie la sediul central de la Geneva, coordonare la nivel global.„
În 2010 s-a întors în România, ca strategic insight manager, iar trei ani mai târziu a fost promovată ca strategic insights and dashboard manager. Acum coordonează cercetarea de piaţă pentru România, extinsă şi în ceea ce priveşte livrarea de informaţii necesare deciziilor în afaceri, explică ea. La întoarcerea în ţară, a avut ocazia să aleagă oamenii cu care lucrează. ”Procesul de recrutare a fost deschis pe durata unui an întreg, dar până la urmă am reuşit să găsesc oamenii potriviţi, o echipă mică, formată din trei oameni, colegi pe care mă pot bizui. Este foarte important ca analizele pe care le livrăm să fie corecte şi furnizate în timp util, astfel încât compania să poată acţiona în baza lor.
Avem şansa să lucrăm într-o organizaţie care înţelege perfect cât de preţioasă este această sursă de avantaj concurenţial.„ Spune că antreprenoriatul a tentat-o în primii ani de după terminarea facultăţii, însă şi-a început rapid cariera în multinaţionale şi nu a mai simţit nevoia acestei aventuri. ”O organizaţie multinaţională creează confortul şi condiţiile de a profesa ceea ce-ţi place, departe de birocraţie şi grijile administrative inerente antreprenoriatului.
Întrebată unde se vede peste încă zece ani, răspunde că dacă ”unde“ înseamnă un loc, atunci se vede în România. ”Am observat că n-am încotro! De oriunde am locuit sau oriunde am plecat în vacanţe, am revenit acasă, întotdeauna cu mare bucurie. Chiar dacă sunt lucruri pe care le-aş dori foarte mult să fie altfel în ţara mea şi, câteodată, simt neputinţă, furie sau amărăciune… Aici, în ţară, am sufletul, familia, prietenii. Profesional, aş face şi peste zece ani «variaţiuni pe aceeaşi temă». Poate că m-aş orienta eventual spre business & competitive intelligence.
Clark (66 de ani) va ieşi la pensie la 1 noiembrie, după ce a petrecut aproape 14 ani la conducerea instituţiei de credit. Pensia primită de acesta conform contractului de muncă îi va reveni soţiei sale în caz de deces, transmite Bloomberg.
Pensia a fost calculată utilizând media anuală a salariului lui Clark în perioada de 36 de luni când a fost cel mai bine plătit în cariera sa, la care se adaugă un procent fix stabilit în 2010, a anunţat banca.
Planul de pensionare de care beneficiază executivul este compus conform cu practici mai vechi, care nu se mai aplică directorilor executivi care s-au alăturat băncii începând din 2009.
Clark lucrează la Toronto-Dominion începând din anul 2000 şi a preluat funcţia de CEO în 2002. Cel mai important proiect al său la conducerea băncii a fost extinderea în SUA, în care a investit 25 miliarde de dolari.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Investitorii au tranzacţionat marţi 4,66 milioane de acţiuni Gabriel Resources, de trei ori mai puţine faţă de rulajul record de luni, însă de câteva ori mai multe faţă de o şedinţă obişnuită de tranzacţionare, când volumele sunt de ordinul câtorva sute de mii de titluri.
Marţi, acţiunile Gabriel au scăzut în timpul şedinţei cu până la 22%, atingând un minim de 53 cenţi.
Capitalizarea de piaţă a companiei a scăzut astfel la 249,66 milioane dolari canadieni, faţă de 261,19 milioane dolari la finalul zilei de luni.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
De la pieţele de fructe din Toronto, până la zonele de lux ale oraşului, toate oferă o imagine în detaliu asupra oraşului canadian.