BusinessMagazin

Tag: top

  • Studiu: Afacerile dezvoltatorilor de software vor depăşi pragul de 6 mld.euro în 2019;capitalul străin se află aproape la egalitate cu investiţiile locale

    Industria de software se menţine în topul industriilor cheie pentru economia României, cu un volum de afaceri de aproximativ 6,2 miliarde de euro în 2019, potrivit estimărilor KeysFin, care arată că este şi unul din cele mai echilibrate sectoare în ceea ce priveşte balanţa între capitalul străin şi cel românesc.

    Astfel, investitorii străini controlează 53% din capitalurile proprii pozitive ale companiilor de software din România, în timp ce ponderea investiţiilor locale a cunoscut un avans anual de aproximativ 5 puncte procentuale, ajungând astfel la 47% în 2018.

    Investitorii străini de pe piaţa de software locală provin din peste 60 de state, în top fiind Germania (10,7%), Luxemburg (7,3%), Olanda (7,2%), UK (5,5%) şi Cipru (cu 4,8% din total), ţări care controlează două treimi din totalul capitalurilor proprii străine.

    În ceea ce îi priveşte pe investitorii locali, aceştia provin atât din marile oraşe ale ţării, precum Bucureşti sau Cluj, cât şi din oraşe medii, precum Târgu-Mureş.

    „Creşterea investiţiilor locale cu 5% într-un singur an pe o piaţă atât de competitivă ne face să privim cu entuziasm spre viitorul software-ului românesc: ţara noastră începe să devină un hub regional nu doar pentru outsourcing, ci şi pentru start-up-uri de succes. Software-ul este una din puţinele industrii din România în care există echilibru între investiţiile locale şi cele străine, ceea ce reflectă o dezvoltare sănătoasă şi solidă a acestui domeniu.” a declarat Roxana Popescu, Managing Director al KeysFin.

    Cifra de afaceri a dezvoltatorilor de software din România a crescut anul trecut cu 12,6% faţă de 2017 şi cu 51,6% comparativ cu 2014, la 5,7 miliarde de euro .

    Mai mult, analizând datele de piaţă şi, totodată, ţinând cont de fluctuaţiile industriei, analiştii KeysFin estimează un avans de 10,4% al cifrei de afaceri a companiilor de software din România pentru 2019, depăşind pragul de 6,2 miliarde de euro.

    O parte importantă din piaţa locală de software este reprezentată de jocurile pe calculator, un domeniu care a crescut constant în ultimii ani. Astfel, cifra de afaceri a editorilor de jocuri (CAEN 5821) a crescut anul trecut cu 9% faţă de 2017 şi cu 46% faţă de 2014, iar pentru 2019 KeysFin estimează un avans de peste 13% , la peste 255 milioane de euro.

    În 2018, în România existau aproximativ 20.700 de companii de software-ului, cu 18,6% mai multe faţă de 2017 şi cu 30% faţă de 2014.

    Topul companiilor, după cifra de afaceri, a fost condus de Oracle România ( 206 mil.euro, 3,6% din total), IBM România (200 mil.euro – 3,5% din total), Ericsson Telecommunication România (170 mil. euro, 3% din total), SAP România (108 mil.euro) şi Endava România (aproximativ 108 mil.euro) .

    În ceea ce priveşte topul editorilor de jocuri (CAEN 5821), locul întâi după cifra de afaceri din 2018 este ocupat de Electronic Arts Romania (38 mil.euro–79% din total), urmat de King Games Studio (Bucharest) (2,4 mil.euro – 4,9% din total) şi de Green Horse Games (11 mil.euro – 2,2% din total).

    Industria de software din România îşi consolidează poziţia printre cele mai de succes sectoare ale economiei având în vedere că, dintre cele 20.700 companii analizate, 13.200 (64%) au înregistrat profit, 5.600 (27%) au fost in pierdere, iar celelalte au avut un rezultat nul în 2018.

    Numărul mediu de angajaţi din industria de software locală a crescut cu 2,9% faţă de 2017 şi cu 40% faţă de 2014, la peste 110,000 de angajaţi în 2018. Totuşi, se pare că instituţiile de învăţământ din România nu pot acoperi nevoia firmelor din acest sector care se ridică la aproximativ 15.500 de specialişti.

    Aşadar, pe fondul cererii masive a forţei de muncă din industria software, costul mediu pentru un angajat a crescut cu 54% în perioada 2014-2018, faţă de un avans de doar 8% al productivităţii medii per angajat. În opinia KeysFin, avansul costului mediu per angajat peste cel al productivităţii reprezintă un risc important pe termen mediu, cu impact direct asupra competitivităţii economiei locale.

    Pe de altă parte, experţii au remarcat că cea mai mare concentrare a forţei de muncă au avut-o companiile medii, cu 43% din total, urmate de companiile mici cu 21%. Cu toate acestea, peste jumătate din companiile locale de software, respectiv 10.400 de companii, nu au avut niciun angajat în 2018.

    Deşi a înregistrat o uşoară scădere a cifrei de afaceri a companiilor prezente aici, Bucureştiul rămâne principalul hub pentru industria software din România, cu un rezultat de peste 3,3 miliarde de euro, adică 58% din total în 2018. Pe locul al doilea din punct de vedere al cifrei de afaceri se situează judeţul Cluj (16%), care a înregistrat un avans de 1,5 puncte procentuale faţă de 2017, urmat de Timiş (5%), Iaşi (4.5%) şi Braşov (3%).

     

  • Topul celor mai mici dobânzi la credite de nevoi personale din România

    Dobânzile la creditele de nevoi personale în lei rămân încă ridicate în piaţa bancară din România, chiar dacă ecartul dintre dobânda medie la credite şi dobânda la depozite a scăzut la cel mai redus nivel din ianuarie 2018, de 6,46%.

    Băncile din România prac­tică o dobândă anuală efec­tivă (DAE) ce poate va­ria între 7,49% şi 15,99% pentru creditele de nevoi personale în lei, potrivit datelor agregate de ZF în baza simulatoarelor de credite de pe site-urile băncilor din România.

    Dobânzile pot varia la fiecare bancă în funcţie de tipul de dobândă aleasă, fixă sau variabilă, precum şi în funcţie de alţi factori precum virarea salariului la banca respectivă – ce aduce de obicei după sine o reducere de dobândă -, ni­velul de risc prezentat de client, venitul realizat şi comportamentul de plată.

    Astfel, analiza ZF este realizată în baza unor simulări de credit de nevoi personale în lei cu dobândă fixă, fără virarea venitului clienţilor la respectiva bancă, în valoare de 20.000 de lei, pe o perioadă de cinci ani – repre­zentând creditul standard de nevoi personale.

    Banca Tran­sil­vania, cea mai ma­re bancă din România în topul după active din 2018, practică un DAE de 12,39%, care se poate schimba în baza informaţiilor prezen­tate de respectivul client.

    În continuare, BCR, a doua bancă din piaţă, practică o dobândă DAE de 10,74% în aceleaşi condiţii de creditare; Însă, în funcţie de oferta personalizată pe comportamentul de plată, istoric, sumă, perioadă, dar şi alte elemente, DAE la BCR poate varia între 7,49% şi 17,51%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Topul candidaţilor la prezidenţiale în funcţie de numărul de semnături pe care le-au strâns

    În acest moment, pe primul loc, cu peste 2,2 milioane de semnături strânse, se află preşedintele Klaus Iohannis. Acesta este urmat, cu 1,43 mililioane de semnături, de premierul Viorica Dăncilă. Pe locul trei în acest clasament, la mare distanţă, se află Dan Barna, cu 400.000 de semnături. Multe semnături, 360.000, a strâns şi Theodor Paleologu.

    Mircea Diaconu, candidatul susţinut de PRO România şi ALDE, este aşteptat sâmbătă la BEC. Ramona Bruynseels ar urma să meargă duminică.

    Sunt şi politicieni care nu au reuşit să strângă cele 200.000 de semnături necesare. Liviu Pleşoianu a anunţat că nu a întrunit numărul necesar pentru a candida la alegerile prezidenţiale.

    Vom actualiza clasamentul pe măsură ce noi candidaţi anunţă cifrele.

    Topul candidaţilor, în funcţie de numărul de semnături strânse:

    1. Klaus Iohannis (susţinut de PNL): 2.200.000

    2. Viorica Dăncilă (PSD): 1.437.000 de semnături

    3. Dan Barna (USR-PLUS): 400.000

    4. Theodor Paleologu (independent susţinut de PMP): 360.000

    5. Kelemen Hunor (UDMR): 270.000

    6. Viorel Cataramă (Dreapta Liberală): 230.000

    Cititi mai multe pe www.gandu.info

  • Ororile trăite de un model de top. “Falită, înfometată şi bolnavă”

    Un model de top din Noua Zeelandă a povestit despre ororile pe care le-a trait în industria modei, declarând că a fost plătită puţin, a fost forţată să sară peste mese şi expusă clienţilor care au exploatat-o sexual.

    Kizzie Amoore a anunţat pe Instagram că va lua o pauză de la jobul său, după opt ani în care a fost exploatată.

    Tânăra a mai adăugat că e timpul ca cineva să vorbească despre partea întunecată a acestui domeniu, scrie Daily Mail.

    “Industria atrage tinere modele pe care le evaluează doar după aspectul fzic. În multe situaţii nici nu aveam ce să mănânc. Iar în ciuda problemelor clare de sănătate, medicul mi-a eliberat o adeverinţă potrivit căreia eram aptă de muncă”, a declarat Kizzie.

  • The Economist: Viena rămâne oraşul cu cele mai bune condiţii de viaţă din lume

    În 2018, a fost pentru prima dată când un oraş european s-a situat pe primul loc în acest top realizat anual de Economist Intelligence Unit, divizie a The Economist Group. Viena punea astfel capăt supremaţiei oraşului australian Melbourne, care fusese liderul acestui top timp de şapte ani.

    Fiecăruia dintre cele 140 de oraşe i se acordă un punctaj (de la 0 la 100), în categorii diverse, precum standarde de viaţă, criminalitate, infrastructură, acces la educaţie, sistem de sănătate, stabilitate economică şi politică.

    Viena a obţinut un scor “aproape ideal” de 99,1, Melbourne – de 98,4, podiumul fiind completat de Sydney, tot din Australia, cu 98,1.

    Deşi topul 10 este dominat de Australia, Canada şi Japonia, Europa are cele mai bune rezultate la nivel general. Opt oraşe din topul 20 se află în nordul Europei, cu Copenhaga (Danemarca) pe locul al nouălea, Zurich, Frankfurt şi Geneva, pe poziţiile 11, 12, respectiv 14.

    Helsinki, Amsterdam şi Hamburg apar şi ele în topul 20, în timp ce Berlin şi Luxemburg ocupă poziţiile 21, respectiv 23.

    Honolulu este oraşul american cel mai bine poziţionat, pe 22, iar Atlanta, Pittsburgh, Seattle şi Washington apar în topul 40.

  • O tânără de 34 de ani povesteşte care au fost paşii prin care a ajuns partener la una dintre cele mai mari companii de consultanţă şi audit fiscal din România: „Un astfel de pas în carieră presupune parcurgerea unui proces intens şi foarte solicitant de confirmare”

    Ruxandra Târlescu coordonează o echipă de aproximativ 20 de persoane, o parte fiind membri ai echipei de corporate tax, iar ceilalţi ai echipei de pharma & healthcare în cadrul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică al PwC România.

    Ea a absolvit Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori (Academia de Studii Economice) şi a urmat un master în managementul financiar şi pieţe de capital (Academia de Studii Economice). Îşi aminteşte cu plăcere de două momente cheie din cariera sa: „Primul a fost atunci când am fost promovată în poziţia de manager în cadrul al PwC România, în anul 2011. A fost o surpriză pentru că această oportunitate a apărut relativ la puţin timp după ce venisem în companie”.

    Cel de-al doilea a avut loc la începutul acestui an, când a fost propusă pentru promovare în poziţia de partener PwC, la scurt timp după ce aflase că este însărcinată. „Bineînţeles că un astfel de pas în carieră presupune parcurgerea unui proces intens şi foarte solicitant de confirmare. Din fericire, l-am finalizat cu succes cu doar câteva zile înainte să devin mamă, un alt moment extraordinar şi definitoriu în viaţa mea”. Ruxandra Târlescu spune că cea mai importantă experienţă este cea pe care a avut-o în cadrul unui secondment (detaşare temporară) pe care l-a avut într-unul dintre birourile PwC din Londra; timp de trei luni, ea a fost implicată în proiectul Paying Taxes, derulat de PwC în parteneriat cu Banca Mondială.

    „A fost un prilej să cunosc mulţi oameni, să leg prietenii, să mă bucur de atmosfera londoneză şi să învăţ multe lucruri care mă ajută şi astăzi în profesie”, îşi aminteşte Ruxandra Târlescu.

  • Locul din România care este în topul destinaţiilor turistice de toamnă europene

    Transilvania este în topul destinaţiilor turistice de toamnă europene, alături de zone spectaculoase din Croaţia, Italia, Polonia sau Malta, potrivit platformei Vagrants Of The World Travel

    Pe lista Destinaţiilor de Toamnă Frumoase din Europa, cei de la Vagrants Of The World Travel enumeră Transilvania printre cele mai spectaculoase locuri care pot fi văzute în ultima parte a anului.

    Transilvania este remarcată pentru aspectul copacilor toamna, castele şi legende locale.

    Lista specialiştilor include Slovenia, unde sunt prezentate drept atracţii coloritul pădurilor toamna, castele şi festivaluri de vin, Croaţia, unde culorile toamnei sunt dublate de oraşe vechi dar şi de sezonul târziu de pe plaje şi din insule, Italia, cu frumuseţea lacurilor şi festivaluri culinare, sudul Franţei, unde atracţiile sunt vara indiană, plajele şi activităţile în aer liber, toamna de aur poloneză şi castelele medievale, eleganţa Budapestei şi băile termale din Ungaria, Valea Wachau din Austria, târgurile din Cehia, iar pentru luna noiembrie sunt păstrate Madiera, în Portugalia, Cipru şi Malta.

    Sezonul de toamnă este considerat o atracţie în sine pentru destinaţiile europene alese de cei de la Vagrants.

    Cea mai bună lună de călătorie în această toamnă este considerată octombrie, luna în care culorile anotimpului sunt în cel mai bun moment iar Europa se umple de festivaluri.

    Ljubljana, capitala Sloveniei a fost votată capitala verde a Europei în 2016 oferind un centru vechi prielnic plimbărilor pe jos de-a lungul râului Ljubljanica. Toamna este şi momentul festivalului vinului sloven, Vinarium Festival şi al Festivalului de Vin Vechi. Atracţii culinare şi instalaţii artistice completează oferta sezonului. O altă atracţie slovenă este lacul Bled cu biserica Înălţarea Mariei unde urcarea celor 99 de trepte de piatră ar garanta împlinirea unei dorinţe şi castelul din zonă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine este tânărul manager care furnizează cele mai importante date pentru luarea deciziilor în cadrul Garanti Bank

    Cihan Ozturk este director al Direcţiei de Raportări şi Analiză a Performanţei a Garanti Bank, poziţie pe care o deţine de la începutul anului 2018. În actuala funcţie, împreună cu echipa sa formată din şase persoane specializate în managementul şi analiza datelor, Cihan Ozturk furnizează date financiare  relevante şi analize fiecărui nivel de management, ca parte a procesului de luare a deciziilor strategice şi operaţionale ale băncii.
    După absolvirea Universităţii Tehnice din Ankara, cu diplomă de licenţă în administrarea afacerilor, Cihan Ozturk a devenit membru al Turkiye Garanti Bankasi A.S. (TGB, din care face parte şi Garanti Bank România) în 2005, ca parte a departamentului de audit intern. De asemenea, a absolvit un program de masterat în sistemele informatice de afaceri de la Universitatea Bogazici şi un program de EMBA la Universitatea Sabanci din Istanbul. În 2012, Cihan Ozturk s-a alăturat echipei Garanti Bank din România în calitate de şef al auditului intern, rol pe care l-a avut până în  2017.

  • Cum este să lucrezi ca director de sucursală pentru una dintre băncile cu cea mai multă istorie din România

    Mihaela Aurelia Bran are în responsabilitate activitatea celor 25 de agenţii CEC Bank din Baia Mare, în cadrul cărora lucrează peste 100 de angajaţi. La 26 de ani, a fost numită director al sucursalei OTP Bank Baia Mare. Un al doilea punct important din evoluţia sa profesională a fost în urmă cu trei ani, când s-a alăturat CEC Bank în rolul său actual.
    Ea spune că nu exclude posibilitatea unei eventuale experienţe internaţionale pentru viitor; însă „momentan, intenţiile mele sunt să îmi continuu cariera în România, în cadrul CEC Bank, o instituţie 100% românească”. 

  • Managerul care asigură peste jumătate din vânzările unuia dintre cele mai mari companii locale de asigurări: „Pe termen lung, mă văd tot în domeniul vânzărilor”

    Din rolul de director brokeri, leasing şi parteneriate strategice, Alexandru Georgescu coordonează în prezent o echipă formată din 104 persoane. 66% din vânzările companiei de anul trecut au fost realizate prin canalul pe care îl coordonează, creşterea înregistrată fiind formată din cifre duble faţă de anii anteriori.
    Alexandru Georgescu a absolvit Facultatea de Matematică şi Informatică din cadrul Universităţii din Bucureşti şi apoi şi-a început parcursul profesional în industria serviciilor financiare. Lucrează la Groupama de peste 10 ani, rolul anterior celui actual fiind cel de area sales director.

    „Faptul că am avut oportunitatea de a schimba pe parcursul carierei canalele de distribuţie mi-a permis să am o viziune de ansamblu asupra procesului de vânzări. Astfel, am înţeles mult mai bine care sunt exact nevoile clienţilor în funcţie de specificul businessului din care provin.” Legat de dezvoltarea sa viitoare, spune că nu exclude nicio variantă, fiind deschis la orice oportunitate care ar putea să aducă beneficii profesionale şi personale.