Tag: titluri

  • Cele mai bune jocuri video din 2019 – GALERIE FOTO

    Zeci de titluri se vor lansa lunile următoare, de la unele de strategie la clasicele jocuri ce imită sporturile.
     
    Iată cele mai aşteptate jocuri ale anului:
     
    1. Kingdom Hearts 3
     
     
    Lansare: ianuarie
    Platforme: PlayStation 4, Xbox One
     
    2. Far Cry New Dawn
     
     
    Lansare: februarie
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC
     
    3. Anthem
     
     
    Lansare: februarie
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC
     
    4. Metro: Exodus
     
     
    Lansare: februarie
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC
     
    5. The Division 2
     
     
    Lansare: martie
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC
     
    6. Mortal Kombat 11
     
     
    Lansare: aprilie
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC, Nintendo Switch
     
    7. Rage 2
     
     
    Lansare: mai
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC
     
    8. Cyberpunk 2077
     
     
    Lansare: 2019
    Platforme: Xbox One, PlayStation 4, PC
     
    9. Halo Infinite
     
     
    Lansare: 2019
    Platforme: Xbox One, PC
    Platforme:
     
    10. Pokémon RPG
     
     
    Lansare: finalul lui 2019
    Platforme: Nintendo Switch
  • Compania media care a schimbat „jocul” şi a devenit o ameninţare pentru giganţi precum: Disney, Sony sau Warner Bros

    Fanii producţiilor americane susţin că ar fi momentul ca Peter Roth, şeful Warner Bros Entertainment, să scoată carnetul de cecuri înainte să îşi piardă cei mai buni producători de show-uri. Noua lovitură dată de Netflix constă în atragerea unora dintre cele mai sclipitoare minţi creative din istoria Hollywoodului prin oferte de nerefuzat.

    Spre exemplu, Ryan Murphy, creatorul serialului American Horror Story, a părăsit 21st Century Fox pentru o ofertă de circa 240 de milioane de dolari, potrivit Bloomberg. În acelaşi timp, Shonda Rhimes, mintea din spatele Grey’s Anatomy, a părăsit Walt Disney pentru o ofertă de circa 150 de milioane de dolari.

    Lupta dintre Netflix şi Hollywood se duce acum pentru producătorul Greg Berlanti, unul dintre cei mai buni producători din cadrul Warner Bros, care are 15 show-uri în derulare în prezent, fiind în spatele unor titluri precum Supergirl şi Arrow. Acum, cu doi ani înainte de expirarea contractului, Roth i-a pus pe masă lui Berlanti un contract de circa 400 de milioane de dolari pentru a rămâne în imperiul hollywoodian. Oferta gigant lansată pentru producător vine după ce industria a pierdut mai multe nume mari în faţa companiilor de streaming. Însă cum a ajuns Netflix să perturbe industria sălbatică a filmului?

    În urmă cu peste 20 de ani pasionaţii de cinematografie îşi dedicau zilele de vineri închirierii de filme. Devenise un obicei pentru ei să umble printre raioanele magazinului de închiriere de casete video şi să aleagă produsul pe care îl doresc.
    Toate acestea se întâmplau în SUA înainte de 14 aprilie 1998, când un mic start-up din Scotts Valley, California, a lansat un website denumit Netflix.com. Această platformă permitea clienţilor să verifice filmele disponibile prin intermediul mediului virtual. Acestea puteau fi comandate, iar în două zile lucrătoare un plic roşu cu un DVD ajungea în căsuţa poştală. După şapte zile, clientul trebuia să returneze prin poştă DVD-ul în acelaşi plic roşu, potrivit Quartz.

    Chiar dacă acest lucru pare depăşit în prezent, majoritatea oamenilor nici măcar nu aveau DVD player în urmă cu 20 de ani. Formatul a fost adoptat de producătorii mari, precum Philips şi Sony, abia în 1990.

    Cei 30 de angajaţi care au fost acolo în ziua de debut a companiei nu se aşteptau ca serverul să se blocheze în prima zi din cauza excesului de trafic. Prin îmbinarea tehnologiei de tip Silicon Valley cu majoritatea aspectelor pe care le prezintă Hollywoodul, Netflix a devenit unul dintre cele mai mare servicii de streaming din lume. În prezent, acesta are peste 120 milioane de utilizatori la nivel mondial şi peste 5.500 de angajaţi. Compania a generat un profit de peste 11 miliarde de dolari în 2017 şi valorează aproximativ 160 de miliarde de dolari, cu mult peste majoritatea rivalilor din media.

    În istoria cinematografiei, un film era rulat în sălile de cinema, iar apoi dispărea din atenţia publică. Cele mai populare filme, precum E.T. the Extra-Terrestrial, au rulat în cinema timp de un an sau mai mult, iar apoi au fost relansate după mai mulţi ani, sau difuzate prin intermediul televiziunii.

    Abia atunci când au apărut magazinele cu casete video, la începutul anilor 1980, audienţa a putut viziona aceleaşi filme şi acasă. Astfel, s-a creat o piaţă pentru relansarea filmelor mai vechi.
    Netflix s-a folosit de acest context în 1998 şi s-a lansat cu ajutorul celor 2 milioane de dolari în cash cu care au contribuit fondatorii. Reed Hastings, actualul CEO al Netflix, şi-a vândut prima companie, Pure Software, iar cu banii împrumutaţi de la părinţi de către Marc Randolph şi Steve Kahn, fondatorul Integrity QA, Netflix a reuşit să lanseze aproximativ 1.000 de titluri pe piaţă.

    Cele mai populare titluri pe care le-a lansat atunci au fost L.A. Confidential şi Boogie Nights, care erau în cinematografe doar de un an. Mitch Lowe, pe atunci vicepreşedinte în cadrul Netflix, a convins un prieten de la Warner Bros să îi vândă câte 230 de exemplare din fiecare dintre aceste două filme.

    Netflix a avut nevoie de mult mai mult capital şi efort ca să ajungă la o masă mare de oameni, însă acesta a fost începutul.
    În următorii ani, compania şi-a încărcat „rafturile” cu toate titlurile posibile, cumpărând atât filme clasice, cât şi documentare. Lansările noi au fost principala provocare a companiei, încât studiourile nu voiau să colaboreze cu start-up-ul, pentru a nu-şi afecta profitul încasat din cinematografe. Modelul de sustenabilitate al Hollywoodului se bazează pe ideea că oamenii care vor să vadă un film nou apărut trebuie să plătească pentru el în cinema, iar ceilalţi trebuie să aştepte.

    Chiar dacă nu avea acces la noile lansări, compania a început să „fure” din timpul petrecut de telespectatori în faţa ecranului, după ce a lansat serviciul de streaming în 2007.Pe lângă achiziţia masivă de conţinut, Netflix a creat un sistem prin care punea etichete în dreptul clienţilor şi în dreptul filmelor, pentru ca angajaţii să le sugereze utilizatorilor tipuri de conţinut care li s-ar potrivi. Această mutare a creat zeci de mii de microgenuri care au alimentat algoritmii Netflix.

    Recomandările au devenit din ce în ce mai exacte şi detaliate cu fiecare persoană care utiliza serviciul, pentru că erau personalizate pe baza obiceiurilor de vizionare şi a asemănărilor identificate între preferinţele utilizatorilor. Netflix susţine că 80% din show-urile pe care le vizionează utilizatorii astăzi sunt accesate prin intermediul recomandărilor, nu prin căutare directă. Baza de clienţi a Netflix a depăşit 20 de milioane de persoane în 2010, iar studiourile de la Hollywood care erau de acord să-şi închirieze conţinutul prin intermediul platformei de streaming au devenit îngrijorate cu privire la competiţia de care dă dovadă compania.

    Blockbuster, cel mai mare lanţ american de magazine de închiriere de casete video, a depus cererea de intrare în faliment în acelaşi an. Noile servicii de streaming pe bază de abonament, precum Hulu şi Amazon Prime, au început să adune clienţi inspirate de modelul de business al Netflix.

    Reţeaua premium Starz, un competitor al HBO, a pus capăt acordului de furnizare de conţinut pentru Netflix în 2011, pentru că se transformase în concurenţă neloială. Simţind schimbarea din piaţă, Netflix a licenţiat primul show original produs de companie, House of Cards.

    Shun Matsuzaka, fondator al McCann Millenialls, povestea în 2017 în cadrul evenimentului IAA Global Conference de la Bucureşti că serialul House of Cards a fost produs cu ajutorul algoritmilor, care au analizat toate datele legate de preferinţele clienţilor pe care le deţinea platforma. Rezultatul corelaţiilor realizate de algoritm între microgenurile colectate a fost: un serial politic, regizat de David Fincher, iar în rolul principal Kevin Spacey.

    După ce acest serial s-a dovedit a fi un succes, Netflix a început să producă din ce în ce mai mult conţinut original. De asemenea, a continuat să se extindă în lume în locuri precum Canada, Brazilia, părţi din America Latină şi Europa.

  • La film ca pe vremuri

     Recent însă, ele au început să fie apreciate de tineri, mai ales la New York, scrie Wall Street Journal. În acest oraş există diverse organizaţii, cum ar fi Film Forum, care  oferă vizionări de filme mute cu acompaniament de pian ca la matineurile din cinematografele de altădată, iar înainte de proiecţie publicul are parte şi de un moment de istorie a cinematografului.

    Interesul pentru filmele mute, consideră cei implicaţi în domeniu, se datorează mai ales Internetului şi unor site-uri ca YouTube, care aduc în atenţia tinerilor titluri de care altfel n-ar fi aflat niciodată. 

  • O pierdere culturală inestimabilă – GALERIE FOTO – VIDEO

    Colecţia muzeului număra peste 20 de milioane de piese inestimabile şi o bibliotecă cu mai mult de 530.000 de titluri, iar Luzia era prima fosilă umană descoperită în Brazilia – în 1970, în timpul unei misiuni coordonate de antropologul francez Anette Laming-Emperaire.

    Pornind de la craniul descoperit, cercetătorii de la Universitatea din Manchester, Marea Britanie, au reuşit să reconstituie digital chipul Luziei, sursă de inspiraţie pentru o sculptură expusă la muzeu.

    Autorităţile braziliene sunt criticate pentru această “moarte anunţată”, mulţi fiind de părere că incendiul este o consecinţă a reducerilor bugetare mari ce afectează de mulţi ani proiectele de conservare a patrimoniului local.

    De altfel, luni, mai multe mii de persoane au protestat în centrul oraşului Rio de Janeiro, faţă de neglijenţa manifestată de autorităţile în domeniu.

    Considerat drept cel mai mare muzeu de istorie naturală din America Latină, Muzeul Naţional din Rio de Janeiro, care a sărbătorit două sute de ani de la înfiinţare în iunie, era celebru pentru colecţia paleontologică.

    Fostul palat imperial găzduia, printre altele, scheletul unui dinozaur descoperit în Minas Gerais, dar şi alte 26.000 de fosile ale unor specii dispărute, precum tigrul cu dinţi sabie.

  • Facebook: Utilizatorii platformei din România vor vedea mai puţine titluri înşelătoare

    Pe lângă postările în limba română, noile practici vor fi valabile pentru conţinutul în alte 5 limbi, respectiv turcă, rusă, bulgară, greacă şi hindi.

    Schimbările anunţate de reţeaua de socializare se aplică pentru:
    – titluri care distorsionează informaţia, omiţând intenţionat detalii esenţiale sau care induc în eroare utilizatorii, astfel încât aceştia să dea click pe un link pentru a afla răspunsul, de exemplu: „Când s-a uitat sub pernele de pe canapea şi a văzut ASTA…”
    – titluri care exagerează detaliile unei poveşti printr-un limbaj senzaţional, astfel încât povestea să capete o greutate mai mare decât ar avea în mod normal, de exemplu: „WOW! Ceaiul de ghimbir este elixirul tinereţii veşnice. TREBUIE să vezi asta!”

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Utilizatorii Netflix din această ţară au acces la cele mai multe filme şi seriale. Nu sunt americanii. Vezi pe ce loc se află România în top

    Compania oferă filme şi seriale pentru vizionare constra cost, pe baza unui abonament lunar. Totuşi, poate nu mulţi ştiu că oferta companie diferă de la o ţară la alta. Aşadar, dacă unele producţii originale Netflix sunt disponibile în acelaşi timp pe mai multe pieţe, multe filme sau seriale sunt lansate doar pe anumite pieţe.

    Care credeţi că este piaţa cu cele mai multe titluri disponibile? Dacă v-aţi fi gândit la Statele Unite atunci aţi fi greşit.

    Netflix Japonia are cele mai multe titluri în biblioteca virtuală, nu mai puţin de 6032 de filme şi seriale. Pe locul doi se află SUA cu 5609 de titluri, urmată de Canada (5460), Marea Britanie (5108) şi Irlanda (5023). România ocupă locul 51 cu 3117 de producţii. Interesant este faptul că în ţări ca Pakistant, Bangladesh sau Venezuela sunt peste 4000 de titluri în biblioteca Netflix.

    Netflix are venituri de 16.1 miliarde de dolari, mulţumită celor 125 de milioane de utilizatori înregistraţi la finalul lunii martie. Mai mult, compania a devenit cea mai valoroasă companie media din lume, în funcţie de capitalizarea de piaţă, depăşind Disney. Acum, Disney are o valoare de piaţă de 148 de miliarde de dolari, pe când Netflix a ajuns la o valoare de 152 de miliarde de dolari.

     

  • Jocul românesc pentru mobil Tap Busters a atins un milion de descărcări, devenind unul dintre cele mai de succes titluri locale

    Tap Busters este un joc de tip clicker/tapper care îmbină elemente de acţiune RPG (Role Playing Game) cu un stil artistic unic realizat de Noper, un ilustrator recunoscut la nivel internaţional. 
     
    “Succesul Tap Busters, care a reprezentat prima noastră lansare importantă, evidenţiază filozofia Carbon: îi susţine pe dezvoltatorii independenţi să-şi atingă potenţialul maxim. Acest succes demonstrează, de asemenea, că modelul nostru unic de business oferă valoare dezvoltatorilor şi poate genera rezultate excelente pentru toate părţile implicate”, a declarat Cătălin Butnariu
     
    Studioul Metagame a fost înfiinţat de un grup de veterani din industria bucureşteană de gaming şi artistul recunoscut la nivel internaţional Noper (pe numele real Radu Pop). 
  • Povestea de Oscar a româncei care deţine recordul de titluri în 2018. Andreea Roşca face furori în circuitul ITF după ce medicii i-au prezis că îşi va petrece toată viaţa în scaun cu rotile

    Andreea Roşca, singura cvadruplă campioană a sezonului, a urcat aproape 200 de locuri în câteva luni

    Andreea Roşca a devenit jucătoarea cu cele mai multe trofee câştigate în tenis în 2018, după ce a triumfat duminică la turneul ITF de la Antalya (6-3, 6-4 în finala cu Varvara Flink, fostă ocupantă a locului 216). Românca în vârstă de 19 ani este singura tenismenă din lume care a cucerit 4 titluri la simplu în acest sezon, performanţă ce o îndreptăţeşte să spere că va face pasul către turneele WTA. Andreea se află pe locul 379 în clasamentul live al WTA, graţie unui salt de 197 de poziţii reuşit în acest sezon, aşa că visul de a urca în prima sută mondială este foarte realizabil. Pare o joacă de copii în comparaţie cu încercările grele la care a fost supusă în primii ani de viaţă.

    După ce i-a uimit pe doctori, surprinde şi lumea tenisului

    Andreea a avut mari probleme de sănătate atunci când era micuţă. A stat într-un scaun cu rotile şi medicii au crezut că nu va putea merge vreodată din cauza unei boli năprasnice cu care se născuse: “talus valgus”. Dar nu s-a dat bătută în pofida deformaţiei labei piciorului, iar părinţii au făcut tot posibilul să-i ofere o viaţă normală. Din momentul naşterii, a stat peste un an şi jumătate cu ambele picioare în ghips, după care a suferit trei operaţii, două la dreptul şi una la stângul. După ani plini de muncă şi suferinţă, înainte de a impresiona la senioare, s-a întâmplat minunea: Roşca a devenit campioană europeană la vârsta de 12 ani.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Libris.ro reprezintă România la târgurile de carte de la Paris şi Leipzig

    Parteneriatul Libris.ro cu ICR pentru crearea unui stand de carte la Salonul Cărţii de la Paris se desfăşoară pentru al patrulea an consecutiv. În cadrul parteneriatului, Libris.ro asigură personalul de la stand şi propune vizitatorilor peste 400 de titluri de carte în limba română, cele mai vândute titluri din ultimul an.

    La Leipziger Buchmesse – Târgul de carte de la Leipzig, România este ţara invitată de onoare. Libris.ro reprezintă pentru prima dată România în cadrul acestui târg şi propune publicului o selecţie de aproape 500 de titluri apreciate de români în ultimele luni. Târgul de la Leipzig se deschide pe 15 martie şi este deschis vizitatorilor până pe 19 martie.

    „Ne dorim ca şi românii stabiliţi în străinătate să rămână aproape de cultura românească, de cărţile autorilor români şi de lectura în limba română. Atât în Franţa, cât şi în Germania, există comunităţi importante de români care se vor bucura să descopere titlurile pe care le propunem, cele mai vândute titluri de carte pe Libris.ro”, a declarant Virgil Oniţă, director general al grupului de firme Libris.

  • Antreprenorul care alături de “vecinii” săi au transformat o ruină într-unul dintre cele mai cool locuri din Bucureşti

    Deschisă în 1930, structura uşor ţuguiată a găzduit redacţia ziarului Universul, care în acea vreme apărea zilnic într-un tiraj de 50.000 de exemplare. Informaţiile disponibile vorbesc despre o forfotă extraordinară care însoţea acest loc, vânzătorii urlând titlurile senzaţionale către cei interesaţi de cancanul vremurilor. În loc de clicuri, se auzeau glasuri. După 1945, peste clădire se aşterne tăcerea, dar în ultimii ani ceva s-a schimbat, Alexandru Aron fiind unul dintre oamenii direct responsabili de trezirea la viaţă a palatului.

    “Da, pot să zic că am şi respins oameni, eu fiind filtrul pentru intrarea în acest spaţiu de co-working“, spune Alexandru Aron, ex-senior copywriter la McCann Erickson sau ex-creative director la Odyssey, acum unul dintre proprietarii proiectului Talent Garden Bucureşti, primul spaţiu de lucru în comun dedicat industriilor creative.

    Talent Garden Bucureşti (TAG Bucureşti) s-a deschis oficial în primăvara anului trecut, fiind una dintre micile afaceri care au readus viaţa în Palatul Universul.

    ”Ne adresăm industriei creative: arhitecţi, designeri, oameni activi în zona de PR, jurnalişti. Apartenenţa la industria creativă este primul filtru pe care îl punem. Apoi vine vibe-ul personal al omului. Prin toate businessurile pe care le-am atras aici, noi am urmărit de fapt să punem bazele unei comunităţi. Am reuşit, alături de vecinii noştri, să facem din clădirea aceasta unul dintre cele mai cool locuri din Bucureşti, un loc pentru cei young and still young (tineri şi încă tineri – n.red.). Avem oameni din aceeaşi poveste.“

    Compania din România este deţinută în proporţie de 20% de Talent Garden Italia, restul acţiunilor fiind împărţite în mod egal între Alexandru Aron şi alţi doi parteneri.

    ”De ce este nevoie de astfel de spaţii? Ca freelancer, după un anumit interval, simţi nevoia de a te întoarce în comunitate. Nu mai poţi continua de acasă. Eu, după trei ani, am zis că mă urc pe pereţi. Nu mai suportam să fiu singur. Din această nevoie personală a venit ideea unui spaţiu de co-working nişat pe industriile de creaţie.“

    Primul an nu a fost deloc uşor, dar, cu un background de creativ, Alexandru Aron a reuşit să găsească nişte soluţii.

    ”La început am fost doar spaţiu de co-working, dar după trei luni aveam numai opt oameni aici. Au fost mai multe lucruri care nu au mers aşa cum trebuia, unul fiind chiar momentul lansării proiectului, la începutul lui 2017. Oamenii aveau altele pe cap atunci. Aveam nişte costuri lunare de circa 10.000 de euro, iar la momentul acela, alături de partenerii mei, am zis: Băi, trebuie să facem ceva!“

    Iniţial, TAG Bucureşti ocupa cam tot etajul 1 din Palatul Universul, circa 750 mp. Ulterior, a apărut un spaţiu de evenimente, Mezanin, la acelaşi etaj fiind deschise cafeneaua Beans & Dots şi magazinul concept al designerului vestimentar Adelina Ivan. Potrivit informaţiilor disponibile, în martie 2017 spaţiul de co-working avea circa 65 de locuri.

    ”Lucrurile nu mergeau. Nu primeam cereri pentru birouri, dar primeam cereri pentru evenimente. Aşa a apărut Mezanin. Pe hârtie, lucrările la acest spaţiu de evenimente nu trebuia să dureze mai mult de două săptămâni. Ca orice lucru românesc, au durat două luni. Am făcut însă totul pentru a fi gata pentru Romanian Design Week (eveniment care anul trecut a avut loc în perioada 20-28 mai şi care promovează designul românesc – n.red.). În buza evenimentului, am dat şi noi drumul la spaţiul de evenimente. S-a dovedit a fi o investiţie bună, o pivotare isteaţă care ne-a permis ca în opt luni de funcţionare să putem returna cam 15% din banii investiţi. Avem deja cereri pentru evenimente până în iunie.“

    |n total, investiţia în spaţiul de co-working şi în Mezanin, spaţiul de evenimente, s-a ridicat la circa 170.000 de euro, cea mai mare parte a banilor, 120.000 de euro, venind de la cei trei parteneri.

    Cafeneaua Beans & Dots şi magazinul concept sunt administrate de altă firmă, dar cumva cele două businessuri se potrivesc perfect cu spaţiul de co-working creativ, TAG Bucureşti, şi cu Mezaninul tot mai plin de evenimente. ”Nu trăieşti doar din zona de co-working decât dacă ai spaţiul tău. Un hub trăieşte mai degrabă din închirierea spaţiilor pentru evenimente. Noi la acest etaj avem circa 750 mp, dar am integrat aici partea de co-working, Mezanin, spaţiul dedicat evenimentelor, un designer shop şi cafeneaua Beans & Dots.“
    Alexandru Aron spune că în acest moment sunt 44 oameni în zona de co-working.

    ”Niciun hub din România nu este plin, iar un factor care contribuie la acest lucru este mentalitatea. Sunt mulţi care cred că pot folosi un spaţiu, cu tot ce vine el la pachet, fără a plăti. De exemplu, în cafenea am parolat netul. După o oră, primeşti o nouă parolă, dar trebuie să iei ceva. Oamenii încă nu înţeleg că internetul gratuit nu este un dat. Nu este mandatory. Este un add on drăguţ de care nu trebuie să abuzezi“.

    În rest, pentru cei care nu lucrează din cafenea şi aleg spaţiul de co-working, proprietarii TAG Bucureşti au pus la punct un sistem de abonamente foarte simplu.

    ”Paradoxal este că fix atunci când am făcut spaţiul de co-working mai mic, au început să vină şi cererile. Avem un sistem de abonamente simplu, 150 de euro pe lună pentru un spaţiu deschis şi 250 de euro pe lună pentru un spaţiu închis. Facem contracte pe un an, cu posibilitate de reziliere, dar cu un preaviz de 60 de zile.“

    La aproape un an de la deschiderea spaţiului de co-working, Alexandru Aron se arată optimist mai ales în ceea ce priveşte dezvoltarea (eco)sistemului din jurul TAG Bucureşti.

    ”Acum un an ziceam că închidem într-o lună. Acum spunem că va mai dura până vom recupera investiţia. Ne propunem anul acesta să găzduim mai multe evenimente şi ne pregătim pentru ale noastre. Suntem în discuţii, dar acum 60% din încasări vin din evenimente, aşa că este un segment pe care ne dorim să-l dezvoltăm.“

    Încăpăţânarea cu care TAG Bucureşti s-a implantat între betoanele palatului nu este singulară. Tot acolo sunt barul Apollo111 şi, alături de el, o sală de teatru cu o capacitate de 140 de locuri şi proiecţie profesională de cinema. Un etaj întreg, cu o suprafaţă de 850 mp, este dedicată spectacolelor şi diverstimentului, pentru că lumea se schimbă de la o stagiune la alta, după cum arată chiar sloganul Apollo111.
    Ceva mai sus este FIX Me a Drink Botanical Bar, un spaţiu minimalist, fară a fi rece, în care proprietarii au decis să pună în centrul atenţiei plantele şi ingredientele de sezon pentru realizarea fiecărui cocktail. Este un spaţiu cu o identitate aparte, aşa cum au de fapt toţi chiriaşii din palat.

    ”Din 2014 am avut ideea de a face un hub, dar abia în 2016 am găsit spaţiul pe care ni-l doream. |n această clădire s-a creat o comunitate foarte mişto pentru că sunt multe businessuri simbiotice. Toată lumea se cunoaşte cu toată lumea. Am reuşit să facem multe lucruri împreună. Avem un ecosistem cu un vibe cu totul aparte. Acum avem un parteneriat pe orizontală, noi cu cafeneaua şi magazinul de designer. Dar nu ar fi o idee rea să începem să dezvoltăm aceste parteneriate şi pe verticală, cu vecinii noştri“, mai spune Alexandru Aron.
    |n timpul conversaţiei, în incinta spaţiului a dat ”check-in“ echipa Decât o Revistă, iar o masă întreagă din cafeaneaua Beans & Dots era ocupată de zece tineri din cadrul unei companii de consultanţă care se agitau în faţa unor laptopuri subţirele.

    Cu o zi înainte, tot acolo, la o masă statea tânăra echipă EFdeN, un nume sub care stau adunaţi circa 40 de studenţi care cred cu tărie că a lor casă solară la un moment dat nu va mai fi excepţia, ci regula. Toate acestea se petreceau în jurul prânzului, când alte zeci de mii de angajaţi stateau la aceleaşi birouri, în imensele open-space‑uri depersonalizate care au devenit identitatea vizuală a corporatismului românesc.

    ”Sunt şi abonamente de o zi, dar nu le-am comunicat pe toate pentru că nu vrem să complicăm lucrurile“, mai spune Alexandru Aron, care se declară pasionat de Thailanda şi de cappuccino. Şanse sunt pentru toţi, dar în timp ce Thailanda e departe, cafeaua bună este chiar acolo, în primul spaţiu de co-working pentru industriile creative din România, unul dintre factorii care au readus după mai bine de 70 de ani forfota în Palatul Universul.

    Huburile, aşa cum este şi cel găzduit de Palatul Universul, ar putea reprezenta 2-3% din totalul stocului de birouri în următorii doi ani. |n prezent, aceste spaţii de co-working reprezintă 1% din cele 3,3 mil. mp de birouri din România, potrivit ZF.

    Astfel, aproximativ 30.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri funcţionează în Bucureşti ca huburi, adică zone de co-working, în care se lucrează în spaţiu deschis, create ca alternativă la birourile tradiţionale.

    Tendinţa este vizibilă şi la nivel naţional, în marile oraşe din afara Capitalei existând deja centre de acest tip, atractive mai ales pentru antreprenorii start-up-urilor, care nu au nevoie de birouri în fiecare zi, ci doar pentru şedinţe sau anumite întâlniri periodice.
    |n România, de exemplu, sunt peste 1,6 milioane de freelanceri, dintre care 230.000 sunt specialişti IT, iar aproape 50% dintre aceştia au mai puţin de 35 de ani, potrivit datelor disponibile.

    Companiile active în sectoare culturale şi creative sunt, de pildă, cele care se ocupă cu activităţi de editare, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de servicii în tehnologia informaţiei; activităţi de servicii informatice; activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, potrivit unor informaţii publicate de Agerpres.

    Valoarea Adăugată Brută (VAB) realizată de sectoarele culturale şi creative (SCC) din România a avut în perioada 2009-2014, un trend pozitiv, cu o creştere majoră a contribuţiei în produsul intern brut (PIB), de la 2% în 2009 la un nivel considerabil de 7% în 2014 surclasând, în premieră, domeniul agriculturii. La nivelul anului 2020, contribuţia industriilor creative în formarea PIB-ului ar trebui să ajungă la circa 10%. La cel moment, iniţative precum TAG Bucureşti nu ar mai trebui să fie nici singulare şi nici n-ar trebui să întâmpine dificultăţi de a-şi găsi chiriaşii cu vibe-ul bun.