BusinessMagazin

Tag: tezaur

  • De 100 de ani Tezaurul României este în Rusia. ”Le-am dat ruşilor toată avuţia noastră, spre păstrare, cu acte în regulă”

    Pentru cei mai mulţi dintre români, Tezaurul înseamnă aurul Băncii Naţionale a României. Şi totuşi, acesta reprezenta mai puţin de o zecime din valoarea bunurilor evacuate în Rusia în 1916 şi 1917.

    Românii au expediat atunci tezaurele Băncii Naţionale şi ale Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, ale băncilor private şi ale instituţiilor publice, bijuteriile Coroanei, colecţiile numismatice, arhivele statului, arhivele diplomatice, manuscrisele, cărţile rare, în fine, tot ce reprezenta, ca patrimoniu, identitatea naţiunii române.

    Vezi aici cum le-am dat ruşilor toată avuţia noastră, spre păstrare, cu acte în regulă şi ce s-a întâmplat recent cu ele

  • Anunţ uluitor al Rusiei despre tezaurul românesc

    În decembrie 1916, în timpul Primului Război Modial, când România s-a aflat sub ameninţarea ocupaţiei de către forţele Triplei Alianţe, autorităţile de la Bucureşti au decis să scoată valorile de bază ale ţării în Rusia ţaristă, pe atunci aliat al Românie. A fost vorba despre tezaurul Băncii Naţionale, bijuterii ale Reginei Maria şi alte obiecte de valoare. Aceasta a fost parţial restituit, în trei tranşe separate, în anii 1935, 1956 şi 2008. Dar cea mai mare parte din tezaur a rămas nerestituit.

    Vezi aici ce anunţ uluitor a făcut ambasadorul Rusiei la Bucureşti despre tezaurul românesc aflat încă la Moscova!

  • Operaţiunea ”Neptun”: 200 de tone de aur românesc, ascuns într-o peşteră – FOTO

    Muzeul Tezaurului de la Tismana este o investiţie unică în Europa, la care lucrările au început în anul 2013, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Spaţiul oferă publicului detalii despre momentele din perioada anilor 1944-1947, când peştera Mănăstirii Tismana a adăpostit, în secret, peste 200 de tone de aur din depozitul BNR şi trei tone de aur din tezaurul băncii Poloniei.

    Investiţia, care a costat aproximativ două milioane de lei, a fost inaugurată, marţi, în prezenţa guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a Mitropolitul Olteniei, Irineu, şi a autorităţilor. Conducerea BNR a decis, în 2007, să transforme peştera Mănăstirii Tismana într-un spaţiu muzeal. Iniţiativa de construire a muzeului a fost susţinută de către Mitropolitul Olteniei şi de stareţa Mănăstirii Tismana, Antonia Popescu. Doi ani mai târziu, aceste instituţii au parafat o convenţie civilă prin care mănăstirea pune la dispoziţia BNR, gratuit, terenul pe care s-a construit o parte a muzeului. În 2012, prin licitaţie publică, firma Impex Lumy Nico SRL a câştigat lucrările în valoare de aprope două milioane de lei, iar în vara anului 2013, Primăria Tismana a eliberat autorizaţia de construire a muzeului. După trei ani, lucrările au fost finalizate.

    Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a vorbit, la inaugurare, despre momentele de cumpănă din 1944, când s-a decis ca aurul României, din depozitul BNR, să fie păstrat, în secret, la Mănăstirea Tismana, în peştera transformată acum în muzeu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Operaţiunea ”Neptun”: 200 de tone de aur românesc, ascuns într-o peşteră – FOTO

    Muzeul Tezaurului de la Tismana este o investiţie unică în Europa, la care lucrările au început în anul 2013, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Spaţiul oferă publicului detalii despre momentele din perioada anilor 1944-1947, când peştera Mănăstirii Tismana a adăpostit, în secret, peste 200 de tone de aur din depozitul BNR şi trei tone de aur din tezaurul băncii Poloniei.

    Investiţia, care a costat aproximativ două milioane de lei, a fost inaugurată, marţi, în prezenţa guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a Mitropolitul Olteniei, Irineu, şi a autorităţilor. Conducerea BNR a decis, în 2007, să transforme peştera Mănăstirii Tismana într-un spaţiu muzeal. Iniţiativa de construire a muzeului a fost susţinută de către Mitropolitul Olteniei şi de stareţa Mănăstirii Tismana, Antonia Popescu. Doi ani mai târziu, aceste instituţii au parafat o convenţie civilă prin care mănăstirea pune la dispoziţia BNR, gratuit, terenul pe care s-a construit o parte a muzeului. În 2012, prin licitaţie publică, firma Impex Lumy Nico SRL a câştigat lucrările în valoare de aprope două milioane de lei, iar în vara anului 2013, Primăria Tismana a eliberat autorizaţia de construire a muzeului. După trei ani, lucrările au fost finalizate.

    Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, a vorbit, la inaugurare, despre momentele de cumpănă din 1944, când s-a decis ca aurul României, din depozitul BNR, să fie păstrat, în secret, la Mănăstirea Tismana, în peştera transformată acum în muzeu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Singurul oraş din România care rivalizează cu destinaţii de vacanţă precum Barcelona, Nancy, Viena sau Budapesta – GALERIE FOTO

    Oradea renaste dupa un amplu program de refacere a tezaurului architectural si de investitii masive in dezvoltarea si crearea de facilitati pentru oradeni si turisti.

    Inclusa in reteaua Art Nouveau, Oradea este singurul oras din Romania cu un tezaur arhitectural de valoare europeană care rivalizeaza cu destinatii de vacanta extrem de cautate, precum Barcelona, Bruxelles, Nancy, Viena sau Budapesta.

    Piata Unirii

    Bisericile si palatele din Piata Unirii imbina sapte stiluri arhitecturale: baroc, clasicist, eclectic, istorizant, secession, romantism și neo-romanesc.

    Palatul Vulturul Negru – o constructie arhitectonica monumentala, in stilul Secession

    Construit pe vechiul amplasament al Hanului “Vulturul Negru”, complexul urma sa adaposteasca un teatru, sali de bal, un cazinou si birouri.

    Palatul Vulturul Negru se distinge prin pasajul in forma de Y si cele trei intrari, basoreliefuri cu motive florale si figurative, vitralii si candelabre imense.

  • Cum s-a pierdut o comoară pe drumul de la Zalău la Cluj

    Un tezaur format din aproape o mie de monede medievale din argint a fost pierdut de statul român.

    Nu s-au oferit explicaţii şi nici nu s-au identificat persoanele vinovate. Monedele au fost trimise, în urmă cu aproape douăzeci de ani de la muzeul de istorie din Zalău la cel din Cluj pentru a se face catalogarea lor. Atunci mai bine de trei sferturi din tezaur a fost pierdut. Sesizări au fost făcute după câţiva ani, însă situaţia nu a fost investigată. Şansa ca misterul dispariţiei monedelor să fie desluşit a fost spulberată în urmă cu câteva zile când faptele au fost prescrise de procurori, informează Digi 24.

    Corina Bejinariu, directorul Muzeului Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău a găsit un proces verbal prin care se consemna predarea tezaurului descoperit în comuna Borza, format din 1267 de monede de argint, către Muzeul de Istorie din Cluj.

    O publicaţie locală arăta că expertizarea monedelor a fost gata un an mai târziu, iar în 2001, unul dintre muzeografii din Zalău şi-a atenţionat şefii cu privire la pierderea celor 1267 de monede care fuseseră trimise la Cluj. Nimeni nu a făcut însă nimic.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • MNIR: 18 obiecte de podoabă dacice rare, recuperate şi adăugate tezaurului istoric al României

    Ministerul Culturii, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) au colaborat, ca de fiecare dată, la recuperarea şi readucerea în ţară a celor 18 obiecte de podoabă dacice din argint. Acestea au fost recuperate recent de la o casă de licitaţii din München (Germania). Piesele, de o valoare excepţională, au fost readuse în România şi au intrat în colecţia muzeului, începând cu data de 21 iulie, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    Acestea vor fi prezentate în cadrul unei conferinţe de presă care va avea loc pe 28 iulie, începând cu ora 10.00, la sediul MNIR din Bucureşti, în prezenţa lui Ioan Vulpescu, ministrul Culturii, a lui Dimitrie Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a comisarului-şef Bogdan Carp, de la Inspectoratul General al Poliţiei Române, şi a lui Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României.

    Tezaurul conţine următoarele tipuri de podoabe: fibule, coliere, inele, brăţări plurispiralice, pandantive şi falere. Cele 18 piese, de o valoare excepţională datorită rarităţii lor, precum şi a stării foarte bune de conservare, se încadrează din punct de vedere cronologic în secolul I î.e.n., fiind realizate în ateliere din spaţiul locuit de geto-daci, cu predilecţie Transilvania (spaţiul intracarpatic), Sălaj-Crişana (spaţiul de la vest de Carpaţii Apuseni), Banat, Oltenia şi Muntenia.

    Până în prezent, s-au desfăşurat numeroase operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor bunuri de patrimoniu prin aplicarea convenţiei UNIDROIT. Ca urmare a acestor acţiuni, patrimoniul cultural naţional a fost reîntregit cu bunuri, precum brăţări dacice regale din aur, monede din aur şi argint de tip Koson, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, monede greceşti din aur de tip Lysimachos, unelte şi arme din fier.

    Aceasta este cea de-a patra operaţiune de readucere în ţară a unor piese aparţinând patrimoniului cultural al României, în cursul anului 2015, după recenta returnare a două loturi de stateri din aur de tip Koson, din Belgia şi Polonia, şi a două tabulae din bronz care conţin legile municipiului Troesmis (judeţul Tulcea), emise în timpul împăratului Marcus Aurelius.

     

  • MNIR are nevoie de peste 27 milioane de euro pentru consolidare. Unde ar putea fi mutat tezaurul

     Ministerul Culturii precizează, într-un răspuns la solicitarea MEDIAFAX, că “o viitoare investiţie în consolidarea şi reabilitarea clădirii-monument istoric a Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) presupune parcurgerea mai multor etape între care, prioritară, ar fi refacerea proiectului, iar cea mai importantă şi dificilă este asigurarea fondurilor bugetare suficiente unei astfel de restaurări”.

    În acest context, MC a menţionat că aceste proceduri necesită, în primul rând, “un efort de timp” care nu va permite demararea efectivă a lucrărilor în cursul acestui an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COMOARĂ din secolul XVI, descoperită de un bărbat. Micul tezaur conţine peste 1.400 de monede de argint

    Muzeul Olteniei a intrat în posesia unui tezaur de monede de argint de 1806,74 grame din perioada lui Mihai Viteazul. Asta după ce un craiovean a găsit 1471 de monede în localitatea doljeană Bulzeşti, transmite corespondentul Mediafax.

    Directorul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche, a anunţat luni, într-o conferinţă de presă, că monedele au fost descoperite de craioveanul Dumintru Banţa, în comuna Bulzeşti, judeţul Dolj, în 5 ianuarie 2013.

    El a precizat că bărbatul a găsit monedele într-un sac de pânză, pe un câmp, la o adâncime de 50 de centimetri în pământ.

    “Este vorba despre o descoperire cu o importantă valoare numismatică, a treia descoperire de monede din zona Olteniei. Descoperitorul a respectat legea şi a predat monedele Direcţiei de Patrimoniu în perioada de timp pe care o prevede legea”, a declarat Florin Ridichie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rezervele de aur ale României au atins vârful în anul 1940, la aproape 140 de tone

    BNR avea în 1940 mai mult aur în rezervă decât băncile centrale din Italia, Australia, Grecia, Brazilia sau Norvegia, şi uşor mai puţin decât Japonia, reiese din datele World Gold Council.

    De la înfiinţarea Băncii Naţionale a României, în 1880, rezervele de aur au fluctuat în funcţie de evenimente istorice – războaie şi decizii politice -, dar şi de ciclurile de creştere economică.

    Astfel, România avea în anul 1900, la începutul secolului XX, 10,5 tone de aur. Rezerva s-a dublat în următorii cinci ani şi a ajuns la 22,5 tone în 1905, pentru ca apoi să urce constant până în 1940, când a atins maximul de 139,88 tone.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro