BusinessMagazin

Tag: testare

  • Spitale judeţene, fără apărare în linia întâi de luptă cu virusul. Echipamentele pentru testare sau kiturile lipsesc din spitalele judeţene, iar probele sunt plimbate între judeţe pentru că nu există aparatură

    În cel puţin patru spitale judeţene din ţară – Hunedoara, Teleorman, Satu Mare, Caraş-Severin – nu există aparatura necesară pentru testarea pacienţilor din judeţ. Nici la Spitalul Judeţean Cluj nu se pot face teste pentru că nu există kituri până acum. În acest timp, unităţile medicale unde sunt prelucrate testele sunt solicitate de probele venite din judeţele apropiate, astfel că rezultatele pot întârzia şi până la opt zile. România testează circa 10.000 de pacienţi pe săptămână, mult sub capacitatea altor ţări, Germania de exemplu testând 160.000 de pacienţi pe săptămână. Virusul se răspândeşte rapid şi în rândul cadrelor medicale, 285 de medici, asistente, infirmiere, adică 14% din cazuri, având coronavirusul.

    Lipsa aparatelor pentru testare din fiecare spital judeţean îngreunează capacitatea Ro­mâniei de a testa pacien­ţii şi  medicii cu scopul de a depista infectarea cu noul coronavirus, iar probele sunt trimise dintr-un judeţ în altul.

    Ministerul Sănătăţii nu a răspuns câte spitale judeţene nu au echipamente pentru testare pentru pacienţi, dar din judeţe vin informaţii privind incapacitatea de a testa din lipsă de echipamente sau kituri de testare. 

    Ziarul Financiar a contactat reprezen­tanţii câtorva spitale judeţene pentru a vedea care este situaţia în prezent.

    „Aparate de testare zero, iar dacă nu ai aparate de testare nu ai nici teste. Recoltările sunt trimise spre laboratoarele de la Timişoara şi de la Cluj, până acum cu ei am lucrat. Rezultatele au mai venit şi după opt zile, dar acum s-a scurtat timpul de aşteptare, cred că după ce s-a organizat Ministerul Sănătăţii. Acum vin şi după 3-4 zile“, a spus pentru ZF Vasilică Potecă, prefectul judeţului Hunedoara.

    Sunt 15 cadre medicale infectate cu coronavirus în judeţul Hunedoara, din informările autorităţilor. În cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Deva lucrează aproximativ 1.500 de cadre medicale. 

    De altfel, începând de ieri, timp de 14 zile spitalul se află în carantină, fiind astfel cel de-al treilea spital care ajunge în această situaţie, după spitalul Gerota şi Spitalul Judeţean Suceava, unde peste 100 de cadre medicale au fost infectate cu coronavirus.

    Până acum, în spitalul din Deva au murit patru persoane care erau infectate cu coronavirus. 

    Întrebat de ZF cine sau ce l-a împiedicat să organizeze mai bine activitatea spitalului pentru a evita carantina, Vasilică Potecă a spus că „este o întrebare la care aş vrea să răspund mâine.“

    Informările autorităţilor arată şi lipsa de posibilităţi a Spitalului Judeţean din Satu Mare, de exemplu, de a testa pacienţii proprii. „Bărbat, 74 de ani, jud. Satu Mare. În data de 27.03.2020 s-au recoltat probe biologice pentru COVID-19 care au fost testate la Spitalul Clinic Municipal Oradea. Rezultatul testării din data de 28.03.2020 a fost  pozitiv. Data deces: 29.03.2020  – Spital Boli Infecţioase Satu Mare“, potrivit unui comunicat al autorităţilor în legătură cu ultimul deces înregistrat în România până la data transmiterii acestei ştiri.

    Ce arată informarea autorităţilor este că proba recoltată în 27 martie, adică vineri, de la pacientul din Spitalul Judeţean Satu Mare, nu a fost prelucrată în spitalul judeţean acolo unde era internat pacientul. Proba a ajuns la Spitalul Municipal Oradea, la 130 de km de Satu Mare, iar rezultatul pozitiv a ajuns cu o zi întârziere, sâmbătă.

    Un alt caz arată cum unei paciente de 75 de ani din Hunedoara, de la Spitalul Municipal, i s-au recoltat probe biologice pentru testarea pentru coronavirus în 24 martie, care au fost testate la Spitalul de Boli Infecţioase din Timişoara. Rezultatul a venit cinci zile mai târziu, în 29 martie, fiind pozitiv. În acest caz, decesul pacientei a fost în 26 martie, chiar înainte ca probele să fie prelucrate şi transmise spitalului municipal Hunedoara. În acest context, cum poţi să testezi personal medical şi pacienţi, o soluţie pentru a preveni răspândirea coronavirusului la cadrele medicale, aşa cum Ziarul Financiar a scris, când din spitalele judeţene lipsesc chiar echipamentele de testare?

    Nici Spitalul Judeţean de Urgenţă Reşiţa nu este dotat cu niciun aparat de testare pentru coronavirus de tip PCR, motiv pentru care recoltările pentru testări sunt trimise către Spitalul „Victor Babeş“ din Timişoara, iar rezultatele sunt oferite în aproximativ 24 de ore, a spus pentru ZF Roxana Nafiru, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa.

    În cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Resita lucrează aproximativ 137 de medici, la care se adaugă 511 asistenţi şi alţi colaboratori.

    Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria nu deţine în prezent niciun aparat pentru testare pentru coronavirus de tip PCR, iar recoltările sunt trimise către spitalele suport din Bucureşti care eliberează rezultatele în aproximativ 24 – 48 de ore, a spus pentru ZF Dobre Alexandru, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Alexandria.

    Personalul medical din cadrul spitalului este format din aproximativ 916 persoane. Cadrele medicale din spital nu au fost testate împotriva infecţiei cu coronavirus.

     

    Există echipamente, dar nu sunt kituri de testare

    Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca este dotat în prezent cu două aparate de tip Real-Time PCR, iar în zilele următoare urmează să primească cel de-al treilea astfel de aparat care permite testarea pentru noul coronavirus. Însă, la acest moment, în cadrul Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca nu se fac teste, deoarece lipsesc kiturile de reactivi necesare testării, a spus pentru ZF Petru Şuşca, manager Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca.

    Cu cele două aparate de testare PCR, spitalul ar putea testa manual între 100 şi 120 de persoane pe zi. 

    Petru Şuşcă spune că spitalului i-au fost alocate fonduri de peste 200.000 de lei pentru achiziţia de echipamente medicale, materiale sanitare şi echipamente de protecţie de la începutul anului 2020. „O parte din furnizori au onorat comenzile, alţii -cei mai mulţi, din păcate- nu“.

    Personalul medical din cadrul spitalului este format din aproximativ 2.790 de persoane. 

    Ziarul Financiar a sunat şi la Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu Jiu, Spitalul Judeţean de Urgenţă Severin, Spitalul Judeţean Vaslui şi Spitalul Minicipal Caracal, iar răspunsul primit a fost că programul se termină la ora 16, să revenim ziua următoare.

    În România sunt până în acest moment 285 de cadre medicale infectate cu coronavirus, informează autorităţile. Cei mai mulţi sunt medici, 91, iar 90 de persoane sunt asistenţi medicali.

    Raportat la numărul total de îmbolnăviri, cadrele medicale reprezintă 14% din totalul pacienţilor confirmaţi cu coronavirus până astăzi, de 1.952 de persoane, potrivit calculelor ZF. În total, în 13 judeţe, incluzând Municipiul Bucureşti, sunt raportate infectări ale cadrelor medicale cu coronavirus.

     

    Petru Şuşca, 

    manager Spitalul Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca:

    În cadrul Laboratorului de Explorări Genetice-Imogen din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca există două aparate de tip Real – Time PCR. La sfârşitul acestei luni, începutul lunii aprilie, se va livra încă un aparat de acelaşi tip achiziţionat de Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca. La acest moment, nu se fac teste. Conform contractului, echipamentul PCR şi kiturile pentru 3.000 de teste vor fi livrate la data de 01.04.2020.

    Până la data de 10 aprilie, va fi livrat un extractor automat pentru ARN şi ADN compatibil cu aparatura existentă. Astfel, se vor efectua aproximativ 500 probe pe zi, în condiţiile în care personalul va lucra aproximativ 10-12 ore pe zi.

    În privinţa extinderii capacităţii de terapie intensivă, am găsit alternative la comenzile iniţiale pentru echipamente medicale. Astfel, ieri (30.03.2020) au ajuns şase ventilatoare mecanice. De asemenea, au fost livrate 30 de injectomate. În luna aprilie vor sosi încă şase ventilatoare, 30 de monitoare de funcţii vitale şi un aparat de anestezie. 

     

    Dobre Alexandru, 

    manager Spitalul Judeţean de Urgenţă Alexandria

    Nu avem niciun aparat de tip PCR în spital. Încercăm să achiziţionăm unul. În prezent, recoltăm şi trimitem la Bucureşti. Direcţia de Sănătate Publică (DSP) se ocupă. Rezultatele vin în 24 de ore, 48 de ore, depinde.

    Nu am solicitat Ministerului Sănătăţii să ne ajute cu un aparat PCR pentru că vrem să-l achiziţionăm noi, cu bani de la Consiliul Judeţean. Deocamdată un singur aparat.

    Recoltările pentru teste au fost făcute pentru persoanele care veneau la internare la secţia de boli infecţioase, iar cei care au fost confirmaţi pozitiv în urma testării au fost transferaţi la spitale suport din Bucureşti.

     

    Vasilică Potecă, 

    prefectul judeţului Hunedoara

    Aparate de testare zero, iar dacă nu ai aparate de testare nu ai nici teste. Recoltările sunt trimise spre laboratoarele de la Timişoara şi de la Cluj, până acum cu ei am lucrat. Rezultatele au mai venit şi după opt zile, dar acum s-a scurtat timpul de aşteptare, cred că după ce s-a organizat Ministerul Sănătăţii. Acum vin şi după 3-4 zile.

    Aseară, doamna viceprim-ministru împreună cu guvernul României a rezolvat să ne trimită Unifarm un PCR, urmând să ajungă în două zile. Iar doamna prefect din Timiş, împreună cu rectorul UMF-ului de la Timişoara ne vor instrui în câteva zile oamenii pentru a lupta împotriva coronavirusului.

    Problema este următoarea. Pentru astăzi, pentru momentul actual, aceste achiziţii reprezintă un început suficient, de săptămâna viitoare vom vedea ce va mai fi.

     Am băgat Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva în carantină. Deci, vom face alocări către celelalte spitale, care vor deveni ce vor deveni, nu ştim la această oră pentru că este hotărârea Ministerului Sănătăţii şi aşteptăm să vedem ce decide.

     

    Roxana Nafiru , 

    purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Reşiţa

    Au fost demarate procedurile de către Consiliul Judeţean Caraş-Severin şi Primăria Reşiţa, pe procedură simplificată, pentru achiziţionarea a două aparate de tip PCR, urmând ca spitalul să intre în posesia lor în 4-6 săptămâni.

    Spitalul primeşte, periodic, echipamente, astfel încât să nu rămână descoperit. Echipamentele le primim de la Ministerul Sănătăţii, prin Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică, sau prin Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Semenic“ Caraş-Severin.

  • Câte judeţe din România nu au niciun aparat de testare pentru coronavirus? Probele de la pacienţi sunt trimise dintr-un judeţ în altul pentru că nu există aparate de testare

    Lipsa aparatelor de testare din fiecare spital judeţean îngreunează capacitatea României de testare a pacienţilor şi a medicilor pentru a depista infectarea cu noul coronavirus, iar probele sunt trimise dintr-un judeţ în altul.

    Astfel, cea mai recentă informare a autorităţilor arată incapacitatea Spitalului Judeţean din Satu Mare de exemplu de a testa pacienţii proprii.
    „Bărbat, 74 de ani, jud. Satu Mare. În data de 27.03.2020 s-au recoltat probe biologice pentru COVID 19 care au fost testate la Spitalul Clinic Municipal Oradea.

    Rezultatul testării din data de 28.03.2020 a fost  pozitiv. Data deces: 29.03.2020  – Spital Boli Infecţioase Satu Mare”, potrivit unui comunicat al autorităţilor în legătură cu ultimul deces înregistrat în România până la data transmiterii acestei ştiri.

    Ce arată informarea autorităţilor este că proba recoltată în 27 martie, adică vineri, de la pacientul din Spitalul Judeţean Satu Mare, nu a fost prelucrată în spitalul judeţean acolo unde era internat pacientul. Proba a ajuns la Spitalul Municipal Oradea, la 130 de km de Satu Mare, iar rezultatul pozitiv a ajuns cu o zi întârziere, sâmbătă.

    Un alt caz arată cum unei paciente de 75 de ani din Hunedoara, de la Spitalul Municipal, i s-au recoltat probe biologice pentru testarea pentru coronavirus în 24 martie, care au fost testate la Spitalul de boli infectioase din Timişoara. Rezultatul a venit cinci zile mai târziu, în 29 martie, fiind pozitiv. În acest caz, decesul pacientei a fost în 26 martie, chiar înainte ca probele să fie prelucrate şi transmise spitalului municipal Hunedoara.

    Vasile Potecă, prefectul judeţului Hunedoara, spune că nu are niciun aparat pentru testare în judeţ, probele recoltate de la pacienţi fiind trimise către laboratoarele din Timişoara şi Cluj.
    „Aparate de testare zero, iar dacă nu ai aparate de testare nu ai nici teste. Recoltările sunt trimise spre laboratoarele de la Timişoara şi de la Cluj, până acum cu ei am lucrat. Rezultatele au mai venit şi după opt zile, dar acum s-a scurtat timpul de aşteptare, cred că după ce s-a organizat ministerul Sănătăţii. Acum vin şi după 3-4 zile”, a spus pentru ZF Vasilică Potecă, prefect al judeţului Hunedoara.

    În acest context, cum poţi să testezi personal medical şi pacienţi, o soluţie pentru a preveni răspândirea coronavirusului la cadrele medicale, aşa cum Ziarul Financiar a scris, când din spitalele judeţene lipsesc chiar echipamentele de testare?
    Ministerul Sănătăţii nu a transmis până la momentul transmiterii ştirii un răspuns la solicitarea ZF privind numărul de spitale unde sunt echipamente de testare.

    În România sunt 368 de spitale de stat în total, unităţi judeţene şi municipale, în oraşe, potrivit datelor publice de la INS, aferente anului 2018.

  • Prinţul Charles a fost testat pozitiv cu COVID-19

    Prinţul Charles a fost testat pozitiv pentru coronavirus şi manifestă semne uşoare ale îmbolnăvirii, „dar altfel starea lui de sănătate este bună”, a declarat pentru The Guardian un purtător de cuvânt al Casei Regale.
    „În concordanţă cu Guvernul şi sfaturile medicale, Prinţul şi Ducesa sunt acum în autoizolare în Scoţia. Testele au fost realizate de Serviciul Naţional de Sănătate (NHS) din Aberdeenshire atunci când au îndeplinit criteriile necesare testării.
    Nu este posibil de stabilit de unde a luat Prinţul virusul din cauza numărului mare de evenimente publice la care a participat în ultimele săptămâni.”

  • Orban: Vom primi kituri pentru testarea a 100.000 de persoane, obiectivul este să testăm 2.500 pe zi

    Premierul Ludovic Orban a spus, marţi, că singurele teste concrete sunt cele PCR, iar testele rapide au o marjă de eroare de 20%. Premierul a precizat că obiectivul este să fie testaţi până la 2.500 de oameni pe zi.

    Premierul Ludovic Orban a vorbit despre faptul că singurele teste valabile pentru depistarea coronavirusului sunt testele PCR, nu cele rapide, care au o marjă de eroare mare.

    „Problema pe care o vom avea în perioada următoare e cu kiturile de testare. Văd mulţi care se pricep la coronavirus, ca şi la fotbal. Dar epidemiologii au spus că diagnosticarea trebuie făcută pe PCR, nu pe teste rapide, pentru că au marjă de eroare de 20%, care reprezintă un risc enorm. Înseamnă că noi am putea elibera cu certificat 20 din cei bolnavi. Pe lângă kiturile deja cumpărate am fost informat de UNIFARM că există un contract cert şi vom primi kituri pentru testarea a 100.000 de persoane”, a spus Orban.

    Premierul a mai spus că obiectivul Guvernului este să fie testaţi până la 2.500 de oameni pe zi.

     

  • O companie japoneză a lansat un kit de testare a coronavirusului în doar 15 minute, în comparaţie cu cele 4-6 ore necesare în majoritatea instituţiilor medicale

    Compania japoneză de textile şi produse chimice Kurabo a început comercializarea unor echipamente de testare dezvoltate de o firmă chineză cu scopul detectării noului coronavirus în 15 minute, mult mai rapid decât metodele încercate anterior, potrivit Japan Times.

    Kitul de testare, care utilizează o mostră mică de sânge şi un reactiv, va reduce timpul şi costurile necesare în comparaţie cu testele bazate pe reacţii de polimerizare în lanţ (PCR), folosite în prezent pentru a detecta simptomele de pneumonie, potrivit companiei. Testele bazate pe reacţii de polimerizare în lanţ durează de la patru până la şase ore după ce a fost extrasă o mostră din gâtul sau din altă parte a corpului pacientului.

    Echipamentul folosit de Kurabo va avea nevoie de doar 15 minute pentru a determina dacă pacientul este sau nu infectat cu noul coronavirus care stă la baza COVID-19. O linie roşie apărută pe display-ul kit-ului indică prezenţa unor anticorpi pentru virusul din sânge şi, în consecinţă, un rezultat pozitiv.

    Kitul a fost dezvoltat de un partener al companiei din China şi a fost deja utilizat în instituţiile medicale chineze.

    Kurabo urmăreşte să vândă kiturile către instituţiile de testare şi cercetare. Un kit cu 10 eşantioane va costa aproximativ 230 de dolari.

    Vânzările au început deja de luni şi, prin comparaţie cu testele de tip PCR, va putea detecta pacienţii în primele stadii ale bolii, spune compania. Capacitatea de aprovizionare este de aproximativ 10.000 de echipamente pe zi.

     

  • OMV Petrom donează 1 milion de euro pentru Crucea Roşie

    OMV Petrom susţine intervenţia Crucii Roşii Române în pandemia COVID-19 cu o donaţie de 1 milion de euro. Fondurile vor fi folosite pentru achiziţia de echipamente de testare pentru diagnosticare rapidă COVID19, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii OMV Petrom.

    „În perioade dificile, cum este cea prin care trecem acum, solidaritatea şi responsabilitatea sunt cruciale. Când distanţa socială devine o măsură preventivă, trebuie să rămânem împreună prin alte mijloace. Iar solidaritatea este unul dintre ele”, a spus Christina Verchere, director general executiv şi preşedinte al Directoratului OMV Petrom.

    Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, organizaţia umanitară cu expertiză în prevenirea şi combaterea îmbolnăvirilor şi intervenţia în situaţie de dezastre, este în colaborare permanentă cu autorităţile centrale şi locale şi oferă sprijin logistic, uman şi material pentru a consolida răspunsul ţării noastre la ameninţarea cu noul coronavirus (COVID-19).

    „Donaţia OMV Petrom reprezintă o contribuţie substanţială pentru sistemul naţional de sănătate ceea ce va face posibilă creşterea accesului persoanelor posibil infectate cu coronavirus la o testare rapidă. Mulţumim conducerii OMV Petrom pentru implicare şi pentru dovada de responsabilitate socială în aceste vremuri dificile pentru ţara noastră”, a declarat Ioan Silviu Lefter, director general al Crucii Roşii Române.

    Mandatul Crucii Roşii Române, în pandemia CODIV19, este de a asistă persoanele fără aparţinători, aflate în autoizolare sau izolare, cu produse alimentare de bază şi pachete igienice, conform normelor şi standardelor organizatiei în situaţii de urgenţă. Un pachet cu alimente de bază cântăreşte 12 kg, are valoarea de 90 de lei şi asigură necesarul de hrană pentru o familie formată din 3 persoane, pe o perioadă de 2 săptămâni. Pachetul cu produse de igienă are valoarea de 60 de lei şi conţine atât produse de igienă personală cât şi produse pentru igienizarea locuinţelor.

    Pentru persoanele aflate în spaţii de carantină, Crucea Roşie Română pune la dispoziţia personalului calificat al autorităţilor locale, în limita stocurilor disponibile, materiale de primă necesitate dislocate din depozitele pentru situaţii de urgenţă ale organizaţiei: apă, lenjerii, produse de igienă, produse de curăţenie, materiale de informare etc.

    Crucea Roşie Română îndeamnă populaţia să respecte sfaturile medicale ale autorităţilor competente şi face apel la calm şi raţiune. Panica generează daune mai grave decât posibilitatea reală de contaminare a virusului, declanşând comportamente care se pot dovedi contraproductive celor din jurul nostru. Recomandăm populaţiei să evite mijloacele de transport în comun aglomerate şi, dacă e posibil, să lucreze de acasă.

  • Încă o ţară care are o comunitate uriaşă de români a anunţat că au descoperit noul coronavirus

    Un hotel din Tenerife a fost închis după ce un doctor italian aflat în vizită a fost testat şi, în urma testării, a reieşit că are coronavirus.

    Sute de oaspeţi care stăteau la H10 Costa Adeje Palace Hotel au aflat că trebuie să stea în camerele lor cât timp sunt făcute testele medicale pentru aceştia. Numărul celor infectaţi cu noul coronavirus a trecut de peste 80.000, majoritatea lor fiind în continuare în China.

    Iranul este una dintre cele mai afectate naţiuni din afara Chinei, unde ministrul adjunct al sănătăţii, Iraj Harirchi, este de asemenea contaminat cu noul coronavirus.

     

  • Când românii intră-n joc: Ce este Machinations, startup-ul fondat de români care a atras deja 500.000 de euro şi ia cu asalt industria de jocuri

    Patru braşoveni, un clujean şi un olandez au înfiinţat start-up-ul Machinations, care oferă o platformă de dezvoltare şi testare a jocurilor video online. După ce unii dintre fondatori au colaborat cu giganţi precum LEGO, start-up-ul îşi propune să schimbe total modul în care se face astăzi game design. 

    Înfiinţat în martie 2018 în Luxemburg, start-up-ul Machinations este o platformă de game design (de creare, vizualizare, testare şi optimizare a jocurilor – n.r.) care îşi propune să schimbe modul în care se lucrează în prezent într-o industrie care a generat venituri de aproape 150 miliarde dolari la nivel global în 2019.

    Construit în baza lucrării de doctorat a olandezului Joris Dormans, profesor în cadrul Amsterdam University, proiectul Machinations este condus astăzi de braşoveanul Mihai Gheza, care are 34 ani. Inovaţia adusă de Dormans prin varianta academică a proiectului Machinations şi utilizată mai târziu de Gheza şi echipa lui constă în utilizarea unui limbaj de tip UML (Unified Modeling Language) – reprezentând un limbaj standard pentru descrierea de modele şi specificaţii software – creat specific pentru industria de jocuri.

    Practic, prin intermediul platformei utilizatorii pot modela orice fel de sistem, oricât de complex, într-o diagramă interactivă pentru a vizualiza modul în care aceasta funcţionează. „Diagramele Machinations sunt concepute pentru a reprezenta mecanici de joc într-un mod accesibil, dar care totuşi păstrează caracteristicile structurale şi dinamicitatea jocurilor pe care le reprezintă. Mai mult decât atât, diagramele sunt «vii», sistemele pot fi testate şi vizualizate într-un mod interactiv, animat. Modelele care sunt folosite în general pentru a reprezenta aceste mecanici de joc sunt complexe şi câteodată inaccesibile designerilor şi de cele mai multe ori nu au un nivel potrivit de abstractizare”, explică Mihai Gheza, cofondator şi CEO al Machinations, într-un interviu acordat Business MAGAZIN.

    Revoluţia în domeniu vine din posibilitatea de a urmări în timp real caracteristicile structurale şi mecanicile jocului. Aşa cum explică fondatorii start-up-ului, platforma vine şi oferă un limbaj necesar pentru designeri, încât aceştia au nevoie de o modalitate de a discuta şi de a descrie aceste mecanici care sunt ascunse de multe ori în spatele codului. „Cu Machinations vrem să schimbăm modul în care se face acum game design: bazat foarte mult pe intuiţie, foi de calcul (spreadsheet) de mii de rânduri şi numeroase cicluri de iteraţii costisitoare. În stadiul actual, pentru game designeri, Machinations facilitează crearea, vizualizarea, simularea, testarea şi optimizarea sistemelor complexe, identificarea posibilelor defecte care pot apărea şi corectarea rapidă a acestora. Aceste posibile defecte sunt aproape imposibil de anticipat fără Machinations”, spune Gheza.  

    Cum a început povestea Machinations

    Mihai (CEO) şi Dana Gheza (CMO) se cunosc încă din liceu, încât amândoi au crescut în Braşov. Cei doi au lucrat împreună în Danemarca în industria jocurilor, unde Mihai Gheza a fost angajat al SYBO Games, studioul care a dezvoltat Subway Surfers – cel mai descărcat joc mobil din ultimul deceniu. În acelaşi timp, Dana a lucrat în cadrul companiei GameAnalytics, care furnizează instrumente de analytics pentru jocuri. Cei doi braşoveni au decis să înfiiinţeze o firmă de consultanţă în industria de jocuri, alături de Radu Crăciun – un prieten de-al lor şi actual COO al start-up-ului. Cu ajutorul acestei firmei şi-au oferit serviciile unor companii gigant precum Lego şi Nickelodeon. Parcursul profesional început în acest punct i-a determinat să înveţe despre varianta academică a limbajului Machinations.

    „Am început să îl folosim în munca pentru clienţi, pe scenă la conferinţe sau în timpul workshopurilor de game economy design, prin Scandinavia. Am observat că în jurul Machinations exista deja o comunitate underground de profesionişti în domeniu şi am concluzionat că instrumentul poate fi soluţia la o problemă universală pentru întreaga industrie. Intuiam că Machinations ar putea deveni acea unealtă care să ajute toate rolurile profesioniştilor implicaţi în dezvoltarea de jocuri să vorbească acelaşi limbaj, să colaboreze mai uşor şi să îşi valideze ipotezele cu minimum de efort, pentru a livra jocuri mai bune”, îşi aminteşte Mihai Gheza. Deşi proiectul Machinations oferea şi atunci ocazia unei inovaţii majore, reprezentanţii start-up-ului au înţeles rapid că instrumentul avea limitări. Una dintre acestea era cartea de 400 de pagini denumită „Game Mechanics: Advanced Game Design” semnată de olandezul Joris Dormans, pe care utilizatorii erau nevoiţi să o parcurgă pentru a putea utiliza limbajul. Pentru că voiau să ducă proiectul la următorul nivel, următorul pas a devenit clar pentru ei: întâlnirea cu profesorul Joris Dormans.

    „Am început să visăm la modul în care Machinations ar putea să devină un standard în industrie, iar în visele cele mai frumoase poate chiar standard deschis (open standard – care este disponibil public şi căruia i se asociază diverse drepturi de utilizare – n.r.). Aşa că am făcut ceea ce era evident pentru noi: ne-am suit în avion şi ne-am întâlnit cu Joris în Amsterdam, iar după ceva timp, ne-am apucat de treabă”, povestesc reprezentanţii start-up-ului. Ceea ce urma să devină echipa de bază a Machinations s-a completat cu Vlad Centea, un coleg de liceu de-al lui Mihai, şi cu clujeanul Alin Moldovan, cu care Radu a lucrat în trecut în cadrul Astral Telecom/UPC. Cei doi au în prezent funcţii de director de analiză (CAO), respectiv director de tehnologie (CTO).

    Astăzi, start-up-ul oferă singurul instrument prin care se pot realiza diagrame în mod interactiv în industria jocurilor, iar planurile fondatorilor îi poziţionează în viitor drept o platformă exhaustivă pentru întreg procesul de game design. În timp, pe măsură ce dezvoltă proiectul, Gheza îşi propune ca Machinations să perturbe actualele practici din industrie şi să devină noul instrument utilizat de toţi actorii implicaţi în activităţi de game design. „Metafora pe care o folosim des este că Machinations va fi pentru industria de dezvoltare de jocuri ceea ce high-frequency trading (algoritmi de tranzacţionare cu frecvenţă ridicată – n.r.) a fost pentru Wall Street: profesionişti care iau decizii controlând roboţi cu precizie chirurgicală, nu doar pe baza intuiţiei sau a unor opinii semi-informate”, notează el.

    Cine pariază pe succesul Machinations

    Fondurile pe care le-a atras până acum proiectul se ridică la jumătate de milion de euro, iar Gheza spune că sunt tot timpul interesaţi să cunoască investitori noi. „Până acum am strâns fonduri de peste 500.000 de euro, însă cofondatorii au investit şi timp şi fonduri proprii, pentru că am făcut bootstraping (au investit propriile resurse – n.r.) în primul an şi jumătate”, explică CEO-ul. După ce a fost recrutat de fostul său coleg de liceu, Vlad Centea, director de analiză, a îndemnat echipa să se orienteze înspre acceleratorul Fit4Start din Luxemburg pentru a atrage prima finanţare. Ideea a fost un succes pentru start-up, încât a atras o finanţare de 150.000 de euro. Mai mult, Machinations a realizat şi o rundă de tip pre-seed în primăvara anului 2018, când a fost înfiinţat. În 2019, start-up-ul s-a făcut remarcat şi în ecosistemul din România după ce a câştigat premul cel mare, „Cel mai bun startup”, la competiţia Startup Spotlight, organizată de How To Web.

    Aici, ei au reuşit să câştige o finanţare de 125.000 de euro, dar şi să câştige atenţia investitorilor, întrucât premiul a fost sindicalizat de mai mulţi investitori din reţeaua TechAngels, dar şi de fondurile de investiţii GapMinder Venture Partners şi RocaX. „How To Web Startup Spotlight pentru noi s-a transformat în deschiderea unei noi runde de finanţare, care este momentan în curs de derulare, deci nu putem oferi detalii. Majoritatea fondurilor merg înspre dezvoltarea platformei. Şi, pe lângă fonduri, competiţia a însemnat popularizare pe plan local, ceea ce ne-a ajutat să atragem câteva roluri cheie în echipă şi, să sperăm, să creştem echipa în viitorul apropiat”, explică Mihai Gheza. Reprezentanţii start-up-ului spun că au nevoie de finanţări pentru a grăbi procesul de dezvoltare şi de cercetare, astfel încât să câştige teren în faţa viitorilor potenţiali competitori.

    Echipa Machinations a ajuns la 15 persoane, sau chiar mai mult în funcţie de nevoi, care lucrează din Cluj, Braşov, Luxemburg şi Amsterdam. În timp ce dezvoltarea platformei este realizată la Cluj, managementul este operat de la Braşov, iar partea de produs, din Bucureşti.

    În ceea ce priveşte promovarea produsului şi vânzările, echipa Machinations s-a bazat în ultimii doi ani pe o adopţie organică, fondată pe notorietatea câştigată în mediul academic deja de acest limbaj – care este predat la cursurile de game design din universităţi de top din întreaga lume, precum Cornell, Columbia sau Cardiff. Platforma este încă în etapa de testare beta şi a atras deja peste 10.000 de utilizatori unici în mod organic. După ce vor finaliza runda de finanţare aflată în curs, fondatorii start-up-ului îşi propun să lanseze pachete de tip SaaS (Software as a Service – plăteşti cât foloseşti – n.r.), urmând să utilizeze şi alte pârghii de monetizare în viitor. Prototipul iniţial a fost dezvoltat ca parte din proiectul de doctorat al lui Joris Dormans, însă echipa de români a reuşit să dezvolte platforma până la forma actuală, urmând să dezvolte noi funcţionalităţi şi să aplice tehnologii precum machine learning şi inteligenţă artificială pentru a da naştere unei platforme complexe, care să ajungă complet integrată în fluxul de muncă al studiourilor de dezvoltare de jocuri din toată lumea.

     „În 2019 am reuşit să atingem organic 10.000 de utilizatori înregistraţi, să ridicăm o rundă de finanţare şi să agreăm termenii principali pentru a doua. În 2020, vom încheia această a doua rundă, vom începe să monetizăm, vom lansa o serie de integrări API şi câteva elemente cheie care ne vor ajuta să creştem platforma”, declară Gheza. 

  • Reuşită INCREDIBILĂ a unui inginer român. A TESTAT cu succes un motor care revoluţionează tehnologia

    ARCA, compania patronată de românul Dumitru Popescu, anunţă că a început testele pentru un motor rachetă avansat, de tipul aerospike care foloseşte apă drept combustibil şi electricitate. Denumit Launch Assist System – LAS 25DA, motorul este folosit ca primă treaptă pentru racheta orbitală Haas.

    „Motorul testat are o greutate de 184kg şi este proiectat pentru o forţă de tracţiune maximă de 25 tone. La primul test motorul a fost testat la o tractiune de 2,4 tone forţă, limitându-se performanţa sistemului de la prima încercare”, se arată într-un comunicat remis Descopera.ro.

    Potrivit sursei citate, motorul aerospike circular are un diametru de 2,4 metri şi „este cu doar 10 cm mai mic în diametru decât cel mai mare din lume testat de NASA si Rocketdyne, dar niciodată în zbor”.

    „Din testele efectuate de ARCA atât pe motorul aerospike, cât şi pe un echivalent clasic”, ar fi rezultat că motorul aerospike este cu 15% mai eficient.

    Alternativă la motoarele rachetă poluante?
    În prezent, rachetele folosesc combustibili poluanţi, toxici şi carcinogeni. „În timpul unei lansări, o rachetă grea eliberează agenţi poluanţi în atmosferă care echivalează cu un million de maşini care rulează simultan. ARCA a creat racheta Launch Assist System (LAS), electrică, pe bază de apă care este folosită ca primă treaptă pentru rachete orbitale”, se mai arată în comunicat.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • IKEA îşi sfătuieşte clienţii să nu mai folosească un produs al companiei. Produsul, făcut în India, poate transmite substanţe chimice care depăşesc limitele prescrise

    IKEA îndeamnă toţi clienţii care au  cana de voiaj TROLIGTVIS marcată „Made in India” să nu o  mai folosească. Rapoartele de testare recente arată că produsul poate transmite substanţe chimice care depăşesc limitele prescrise. Prin urmare, IKEA solicită clienţilor care deţin această cană de voiaj să o returneze în orice magazin IKEA pentru rambursarea integrală a contravalorii acesteia, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentaţii companiei.

    IKEA tratează siguranţa produselor cu foarte multă seriozitate. Toate tipurile de produse IKEA sunt testate constant şi respectă standardele şi legislaţia aplicabile, precum şi cerinţele proprii ale IKEA. IKEA a primit recent rapoarte de testare care arată că TROLIGTVIS cana de voiaj poate transmite cantităţi de ftalat de Dibutil (DBP) care depăşesc limitele prescrise.

    De foarte mulţi ani, IKEA a decis să interzică utilizarea tuturor ftalaţilor în produsele care intră în contact cu alimentele şi, prin urmare, a oprit vânzarea acestei căni în timpul anchetei. Investigaţia a arătat că TROLIGTVIS cană de voiaj   marcată „Made in India” poate fi afectată şi IKEA  recheamă acum produsul chiar dacă riscul asupra sănătăţii este foarte scăzut.

    Cana de voiaj TROLIGTVIS a fost pusă  la vânzare în luna octombrie 2019. IKEA îndeamnă clienţii care deţin acest produs cu marcajul „Made in India” să îl returneze în orice magazin IKEA pentru  a li se restitui suma integrală plătită  pe produs. Nu este necesară nicio dovadă a achiziţiei, cum ar fi bonul fiscal.

    IKEA îşi cere scuze pentru orice eventual inconvenient provocat de această rechemare.