BusinessMagazin

Tag: terase

  • Terasele se pregătesc pentru deschidere: Meniuri de unică folosinţă şi tacâmuri sigilate

    Patronii teraselor fac pregătiri pentru deschiderea din 1 iunie. Potrivit noilor reguli, clineţii trebuie să îşi facă rezervare înainte de a merge la terase, iar unii patroni pregătesc meniuri de unică folosinţă şi tacâmuri sigilate.

    Managerul unui restaurant din Bucureşti, Cristina Ştefănescu, se pregăteşte pentru deschiderea terasei. Nu este deloc uşor, condiţiile impuse de guvernanţi lasă loc de confuzii, iar ordinul care reglementează redeschiderea teraselor a fost publicat cu doar două zile înainte de eveniment.

    La mese nu vor fi acceptate mai mult de patru persoane, iar între cei care nu fac parte din aceeaşi familie trebuie să existe o distanţă de un metru şi jumătate.

    Patronii pregătesc circuite şi pentru accesul la toaletă.

    „Un circuit prin care clienţii să meargă la toaletă şi un alt traseu pe care să se întoarcă de la toaletă pe terasă”, a spus Cristina Ştefănescu.

    Aceasta a precizat că pregăteşte meniuri de unică folosinţă.

    „Ne străduim să facem meniuri de unică folosinţă, chiar în acest weekend, şi vom servi cu tacâmuri sigilate. Vom proceda ca şi la rezervările anterioare. Nume complet şi un număr de telefon sau o adresă de email sau adresă de email, de contact”, a mai spus managerul.

    Terasele se vor redeschide din 1 iunie. Printre măsurile care trebuie aplicate înainte de reluarea activităţilor la terase se numără: verificarea stării de întreţinere a tuturor spaţiilor, echipamentelor şi ustensilelor necesare pentru desfăşurarea activităţilor permise, revizuirea planurilor de igienizare şi dezinfecţie, a anunţat ANSVSA.

  • Care sunt regulile stabilite de ANSVSA pentru redeschiderea teraselor. La ce trebuie să fiţi atenţi când mergeţi la o terasă

    Printre măsurile care trebuie aplicate înainte de reluarea activităţilorla terase se numără: verificarea stării de întreţinere a tuturor spaţiilor, echipamentelor şi ustensilelor necesare pentru desfăşurarea activităţilor permise, revizuirea planurilor de igienizare şi dezinfecţie, anunţă ANSVSA.

    ANSVSA a adoptat împreuna cu MS şi Ministerul Economiei şi Comerţului un nou Ordin care stabileşte pe de o parte cerinţe adresate operatorilor din domeniu pentru organizarea şi funcţionarea adecvată a circuitelor de preparare şi servire a produselor alimentare în aceste spatii si pentru protecţia clienţilor, si pe de altă parte măsurile de control stabilite de ANSVSA şi MS pentru verificarea modului în care aceste cerinţe sunt implementate.

    Alte măsuri privesc verificarea stocurilor de alimente, eliminarea celor care ar putea produce toxiinfecţii alimentare şi instruirea personalului lucrător privind regulile generale de igienă necesare obţinerii de produse alimentare sigure, precum şi cele suplimentare de prevenire a răspândirii virusului SARS – CoV 2.

    Cerinţele care vizează asigurarea protecţiei clienţilor/consumatorilor sunt cele legate de: triajul observaţional al acestora, realizarea adecvată a dezinfectării meselor dupa plecarea clienţilor, a dezinfectării tuturor spaţiilor/ suprafeţelor unde au acces clienţii, a ustensilor folosite în timpul servirii meselor, asigurarea cu dispozitive necesare dezinfectării mâinilor clienţilor, informarea adecvată a clienţilor, precum şi asigurarea distantării fizice, astfel încât să se evite, pe cât posibil, interacţiunea fizică cu şi între clienţi.

    În ce priveşte terasele sau spaţiile deschise din exterior ale unităţilor de alimentaţie publică, inspectorii vor derula, în perioada următoare, controale pentru verificarea şi consilierea, acolo unde este cazul, a operatorilor din domeniu, precizează instituţia.

  • Arafat: Restaurantele, cafenelele şi terasele rămân închise în perioada stării de alertă

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat a anunţat, joi seara, că restaurantele, cafenelele şi terasele rămân închise în perioada stării de alertă, el precizând că sunt exceptate de la această regulă restaurantele de tip drive-in sau cele care livrează mâncare la domiciliu.

    „Este suspendată temporar activitatea de servise şi consum în spaţiile comune de servise a mesei din interiorul restaurantelor, hotelurilor, motelurilor, cafenelelor sau altor localuri publice cât şi la tersaele din exterior acestor locaţii. Sunt exceptate, cum erau exceptate şi înainte, activ de prepararea hranei şi comercializarea produselor alimentare şi a produselor alcoolice şi nealcoolice care nu presupun rămânerea clienţilor în spaţiul destinat acestui scop”, potrivit regulilor stabilite de CNSU, odată cu instituirea stării de alertă, şi anunţate de Raed Arafat.

    Din 15 mai, în spaţiile comerciale, în mijloacele de transport în comun, la locul de muncă şi în alte spaţii închise se instituie obligativitatea purtării măştii, astfel încât nasul şi gura sa fie acoperite.

    „Instituţiile publice şi operatorii economici publici şi privaţi au obligaţia organizării activităţii, astfel încât munca să se defţşoare de la domiciliul angajaţilor, iar dacă activitatea desfălurată nu permite acest lucru să ia măsuri pentru: asigurarea triajului epidemiologic, dezinfectarea mâinilor, respectarea reguilor în birourile cu spaţii ciomune, decalarea programului de lucru pentru entităţile cu un număr mai mare de 50 de salariaţi, astfel încât începerea, respectiv terminarea programului de lucru să se realizeze la intervale de minim o oră, pe parcursul a minim trei ore, în tranşe de minim 20% din personal”, a anunţat Arafat.

    Conform sursei citate, instituţiile publice şi operatorii economici care desfăşoară activităţi economice de lucru cu publicul ce implică accesul persoanelor în interiorul clădirilor, iau măsuri pentru organizarea activităţilor astfel: accesul să fie organizat pentru a fi asigurată o suprafaţă minimă de 4mp, pentru fiecare client şi persoană şi o distanţă minimă de 2 mp pentru oricare două persoane apropiate; să nu permită accesul persoanelor a căror temperatură corporală depăşeşte 37,3 grade Celsius şi să asigure dezinfectarea suprafeţelor expuse şi evitarea algomerării de persoane, în special în zonele caselor de marcat şi a ghişeelor.

    De asemenea, Arafat a anunţat că este suspendată, temporar, şi ativitatea de vânzare cu amănuntul din centrele comerciale mai mari de 15.000 de mp.

    „Se prelungeşte măsura suspendării zborurilor şi a transportului rutier de persoane dinspre şi către Austria, Belgia, Elveţia, Franţa, Germania, Iran, Italia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Regatul Ţărilor de Jos, Spania, Statele Unite ale Americii, Turcia, pentru o perioadă de 15 zile, începând din 15 mai”, a spus sursa citată.

    Şeful DSU a anunţat că din 15 mai se reia activitatea cabinetelor de medicină dentară, activitatea ambulatoriilor de specialitate.

    Anunţul privind Hotărârea CNSU a fost făcut cu circa 45 de minute până la momentul în care România va intra în stare de alertă.

     

  • Terasele s-ar putea redeschide luni. Parlamentul dă peste cap planul Guvernului de relaxare

    Proiectul de lege privind starea de alertă stabileşte, în varianta adoptată de Senat, că terasele care respectă măsurile de protecţie pot fi redeschise. Proiectul este discutat miercuri de deputaţi, apoi documentul va fi trimis spre promulgare preşedintelui. 

    În varianta adoptată, marţi, de plenul Senatului, proiectul de lege pentru instituirea stării de alertă stabileşte ca terasele ce respectă măsurile de protecţie sanitară să poată funcţiona.

    Forma finală a documentului va fi stabilită miercuri de Camera Deputaţilor. Dacă se respectă calendarul, noua lege va fi publicată vineri în Monitorul Oficial şi va intra în vigoare la trei zile de la apariţie, adică luni, 18 mai.

    Reprezentanţii Guvernului au spus, în mai multe rânduri, că deschiderea teraselor s-ar putea produce odată cu cel de-al doilea val de relaxare a măsurilor, programat pentru 1 iunie. Planul Executivului ar putea fi însă dat peste cap dacă deputaţii vor păstra măsura adoptată de senatori.

  • Oprescu: Terasele neautorizate de pe terenul din Herăstrău care a revenit la PMB vor fi dezafectate

    “Mulţumesc justiţiei! Astăzi s-a făcut dreptate! Este o decizie istorică, prima dată în ultimii 25 de ani. Cea mai mare victorie a Primăriei Municipiului Bucureşti. Prin decizia definitivă şi irevocabilă a instanţei, cele şapte hectare din parcul istoric Herăstrău revin bucureştenilor”, a declarat primarul Capitalei, Sorin Oprescu.

    El a menţionat că, în acest caz, completul de judecată a constatat nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, emis de Ministerul Tineretului şi Sportului, precum şi nulitatea absolută a contractului de vânzare – cumpărare încheiat în data de 28iulie 2003, între SC BTT SA şi SC Domino 94 Impex SRL, cu privire la imobilul teren din Şoseaua Nordului 7-9, Sector 1.

    “Pentru a fi foarte clar pentru toată lumea, prin decizia de astăzi a instanţei, cele şapte hectare de teren din Parcul Herăstrău revin în administrarea Primăriei Municipiului Bucureşti. Astfel, Patrimoniul Capitalei a fost reîntregit”, a mai spus edilul.

    Întrebat ce se întâmplă cu terasele din Herăstrău, construite în acea zonă, primarul Capitalei a precizat că acestea vor fi inventariate pentru a se vedea care au autorizaţie şi care nu, lucru care nu a putut fi făcut până acum, întrucât terenul nu era în proprietatea municipalităţii.

    Oprescu a precizat că terasele şi construcţiile de pe acest teren, care sunt legale şi care îşi demonstrează utilitatea, vor rămâne acolo, iar celelalte, care nu au autorizaţie, vor fi dezafectate.

    Primarul a mai adăugat că se va avea în vedere şi refacerea pe acest teren a obiectivelor folosite în trecut de bucureşteni, cum ar fi Clubul de yahting.

    El a mai precizat că aşteaptă motivarea deciziei de la Curtea de Apel Bucureşti pentru ca municipalitatea să poată prelua în patrimoniu acest teren şi să fie făcute intabulările necesare.

    Primarul Capitalei a amintit că, încă din anul 2009, Primăria Municipiului Bucureşti a intrat în proces alături de Clubul de Yachting Sportul Studenţesc, având calitatea de interveninent accesoriu, instanţa admiţând cererea Municipalităţii de a-şi apăra un teren care-i aparţine înca de pe vremea lui Carol I.

    “Precizez că terenul în litigiu, la momentul emiterii Certificatului de atestare, era parte integrantă a Parcului Herăstrău – monument istoric, fiind domeniul public al Municipiului Bucureşti. Nu este pentru prima dată când, în calitate de ales al bucureştenilor, lupt pentru recuperarea patrimoniului oraşului. Anumite terenuri, pe care s-a construit ilegal, au fost redate spaţiului verde, prin dispoziţie de Primar general, conform legii 50/1991. Bucureştenii beneficiază de încă 30.000 de metri pătraţi de spaţiu verde, în parcurile din Administraţia Municipalităţii. Mai mult decât atât, am redat bucureştenilor peste 120.000 de metri pătraţi de spaţiu verde, în afara parcurilor Capitalei. Am obţinut acest spaţiu verde prin desfiinţarea, în şase ani, a circa 2.000 de construcţii civile, construite ilegal pe domeniul public”, a mai spus Sorin Oprescu.

    Şapte hectare de teren din Parcul Herăstrău revin în proprietatea municipalităţii Capitalei, după ce Curtea de Apel Bucureşti a decis să anuleze documentele prin care Biroul de Turism şi Tranzacţii SA (BTT) a primit un certificat de proprietate asupra terenului.

    Astfel, Curtea de Apel Bucureşti a dat câştig de cauză Primăriei Capitalei şi Clubului Sportiv Studenţesc, în procesul în care aceştia reclamau faptul că cele şapte hectare de teren din Parcul Herăstrău au trecut în proprietatea privată, în mod ilegal, în urma unui ordin de ministru în anul 1999.

    În urma analizării actelor depuse la dosar, judecătorii au constatat “nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M 15 numărul 0053/ 22 decembrie 1999 emis de catre Ministerul Tineretului şi Sportului”.

    De asemenea, instanţa a constatat şi “nulitatea absolută a contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 2152/ 28 iulie 2003 de către notarul public Marincă Eugen încheiat între SC Biroul de Turism pentru Tineret SA şi SC Domino 94 Impex SRL cu privire la imobilul teren din Şoseaua Nordului numărul 7-9, sector 1”.

    În urma deciziei, cele şapte hectare de teren din Parcul Herăstrău vor reveni în administrarea municipalităţii.

    Decizia CAB este irevocabilă.

    În 1999, printr-un ordin al ministrului Tineretului şi Sportului de atunci, Crin Antonescu, Biroul de Turism şi Tranzacţii SA a primit un certificat de proprietate asupra terenului în suprafaţă de şapte hectare din Parcul Herăstrău.

    În 2002, reprezentanţii Clubului de yahting sportiv Sportul Studenţesc au dat în judecată BTT şi Ministerul Tineretului şi Sportului.

    La sfârşitul anului 2008 Tribunalul Bucureşti – Secţia a IV-a civilă a constatat nulitatea absolută a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor, emis de Ministerul Tineretului, precum şi nulitatea contractului de vânzare-cumpărare.

    Ulterior, BTT şi SC Domino Impex SRL au făcut recurs. Din 2009, Primăria Municipiului Bucureşti a intrat în proces alături de Clubul de yahting Sportul Studenţesc, având calitatea de intervenient accesoriu.

    În 2014, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea CSS şi Primăriei Capitalei.

    “Respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul reclamant Clubul Sportul Studenţesc. Respinge ca nefondată cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenientul Municipiul Bucureşti prin Primarul General. Obligă apelantul reclamant la plata către intimatul pârât Biroul de Turism pentru Tineret SA a sumei de 48.626, 72 lei, reprezentând cheltuieli de judecată, şi la plata către intimatul intervenient accesoriu SC. Domino 94 Impex SRL a sumei de 100.800 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată”, a decis Tribunalul Bucureşti în 3 aprilie 2014.

    Decizia tribunalului a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

  • Tendinţe în rezidenţialul de lux: apartamente cu deschidere la cer (GALERIE FOTO)

    Grădinile la înălţime sunt foarte populare în Asia şi sunt prevăzute, în multe cazuri, cu pereţi de sticlă şi tavane care se pot deschide după dorinţa locatarilor şi pot fi utilizate fie doar ca spaţiu verde, fie chiar pe post de camere de locuit, arată The Telegraph.

    În Singapore există Ascentia Sky, unde cele mai scumpe apartamente sunt separate de grădini suspendate, sau The Clermont Residences, cu grădini suspendate la etajele 39 şi 52 şi apartamente la preţuri pornind de la 1.400 dolari/mp. În cazul Sky Condos de la Lima din Peru, peticul de cer poate fi admirat din mica terasă-grădină prevăzută cu minipiscină a fiecărui apartament, în timp ce locatarii Verve Suites din Kuala Lumpur se pot relaxa pe terasa verde de pe acoperiş, pot face baie în piscina instalată tot acolo, pot sta la plajă sau face sport la înălţime.

    În SUA, faimoasa arhitectă Zaha Hadid a proiectat The 1000 Museum din Miami, unde apartamentele costă de la 4 mil. dolari în sus, iar penthouse-urile cca 45 milioane. La etajele 60 şi 61, clădirea include un “sky lounge” pentru amatorii de privit oceanul şi cerul, care “oferă o viziune la standard de penthouse pentru toţi locatarii”, cum o laudă un agent imobiliar.

    Dar nici în Europa lucrurile nu stau mult diferit, mai ales în ţări cu climă capricioasă, unde fiecare rază de soare contează. În Londra, clădirea Heron Tower are două penthouse-uri la etajul 35, cu acoperişuri retractabile de sticlă, în aşa fel încât locatarii pot face plajă sau privi norii prin plafon. Penthouse-urile costă 12 milioane de lire, respectiv 18 milioane. Acelaşi Heron Tower are două baruri de acoperiş şi restaurante, la etajele 38 şi 40 – restaurantele cu terase în aer liber situate la cea mai mare înălţime din Marea Britanie.

  • Hotelurile profita de vara si investesc in terase in aer liber

    Terasele sunt una dintre cele mai profitabile idei de afaceri de
    sezon, daca tinem cont ca intr-o singura noapte au adus incasari de
    100.000 de euro in Centrul Vechi al Capitalei. E adevarat ca era
    finala Campionatului Mondial de Fotbal, dar fuga de canicula a
    inceput parca sa transforme fiecare seara intr-un eveniment
    special. Hotelierii nu au ratat in niciun an momentul si s-au
    intrecut in deschideri care de care mai spectaculoase, inclusiv
    acum, in cea mai calduroasa vara din istorie – Athénée Palace
    Hilton a redecorat terasa La Strada, la Radisson Blu a aparut un
    nou Beach Bar, iar Carol Parc organizeaza evenimente urbane sau
    nostalgice pe noua terasa a hotelului – Monaco Terrace &
    Cafe.

    Pentru hotelieri, terasele au dublu avantaj – oaspetii isi
    cheltuiesc banii in hotel, dar in acelasi timp sunt atrasi si
    localnicii amatori de relaxare la terasa. Managerii spun ca
    vanzarile teraselor pot contribui cu pana la 20% la cifra de
    afaceri. Iar investitiile sunt substantiale. Hotelul Athénée Palace
    Hilton a intrat intr-un amplu program de renovare din care, pentru
    moment, terasa Roberto’s on La Strada este prima care a imbracat
    haine noi.

    Pentru hotel, vara este plina – Brasserie si Le Bistrot,
    receptia si Le Collonade vor fi transformate, iar restaurantul
    Roberto’s se va finaliza pana la sfarsitul anului. Ana Hotels,
    compania care detine hotelul, a alocat doua milioane de dolari
    pentru o astfel de schimbare la fata.

    Terasa de pe Calea Victoriei are un aer de vacanta – mobilier
    din lemn, mese mai rare si mancare usoara de vara. Strada cu
    zgomotul ei este pusa la respect de geamurile inalte si de copacii
    verzi. “Investitia pastreaza autenticitatea locului, respectand
    mostenirea de aproape 100 de ani a cladirii”, sustine Friedrich
    Niemann, general manager al Athénée Palace Hilton.

    Evident, si meniul include variante de vara, de la oferte
    speciale pentru pranz – panini, supa si bautura racoritoare pentru
    42 de lei, pana la seri dedicate evenimentelor. Bucatarul-sef
    Clayton Powell recomanda pestele-spada la gratar, marinat cu
    ierburi aromate si piper si servit cu dressing de portocale si
    patrunjel si garnitura de ridichi la gratar.

    Calea Victoriei este unul dintre locurile fierbinti pentru terasele
    din hoteluri. Radisson Blu, o investitie de 70 de milioane de euro
    finalizata in 2008, se lauda cu cele mai multe locuri pe terase.
    Café Città, restaurantul cu vedere la bulevard, are 120 de locuri
    pe terasa, iar in curtea interioara a hotelului, pe malul piscinei,
    sunt organizate petreceri chiar si cu 1.000 de invitati.

    “Bucurestiului ii lipseste zona de terase pe marile bulevarde.
    La Café Città ne-am gandit la gustari rapide, naturale, dar mizam
    si pe painea facuta in bucataria proprie de un brutar francez”,
    spune Adrian Adam, director de marketing al Radisson Blu Bucuresti.
    Amatorii de produse de brutarie au de ales intre feluri diferite de
    paine – cereale, masline sau seminte, iar oficialii Radisson Blu
    spun ca numai pentru paine hotelul importa tone de faina in fiecare
    luna.

  • Barurile si terasele din centrul vechi al Capitalei au facut bani din finala Mondialului

    Cei aproximativ 10.000 – 12.000 de bucuresteni care au iesit
    duminica seara in oras pentru a vedea finala competitiei din Africa
    de Sud dintre Spania si Olanda au consumat, in medie, cate doua sau
    trei beri pe parcursul meciului. Desi numarul de clienti a fost mai
    mare decat de obicei, proprietarii de pub-uri si terase spun ca
    volumul incasarilor nu a fost foarte mare comparativ cu o zi de
    duminica obisnuita.

    In centrul vechi din Capitala exista in prezent cel putin 70 de
    cafenele si restaurante, care incaseaza in serile aglomerate de
    vara intre 100.000 si 200.000 de euro.

    Detalii pe
    www.zf.ro    .

  • Bucuresti: Desi sunt aproape 20 de grade afara, primaria interzice pana in mai terasele din Centrul Vechi

    Primaria Municipiului Bucuresti, responsabila cu aceasta zona,
    amendeaza pe cei care scot mesele afara pentru ocuparea spatiului
    public fara autorizatie pentru ca in prezent, chiar daca legea care
    prevede deschiderea teraselor exista, nu exista normele
    metodologice de aplicare a acesteia.

    Pana anul trecut, Primaria Sectorului 3 se ocupa de
    restaurantele si barurile deschise in zona Lipscani, dar din
    octombrie 2009 terasele au trecut in jurisdictia PMB.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • Miliardul de pe terasa

    Cafeaua in oras, pranzul sau cina de afaceri, sucul sau berea cu prietenii si chiar serbarea zilelor festive in oras sunt tot atatea motive ce sporesc profiturile producatorilor de bauturi, fie ele alcoolice sau nealcoolice. Iesitul in oras e un mod obisnuit de petrecere a timpului liber si un argument care ingroasa bugetele de cheltuieli ale oamenilor de afaceri ce prefera sa-si stabileasca intalnirile in afara biroului.

    Numai bauturile consumate in HoReCa, segment ce reuneste restaurantele, barurile, terasele si cafenelele, depasesc anual valoarea de un miliard de euro. In 2008, vanzarile din HoReCa au reprezentat aproape 30% din piata totala de bauturi, ca valoare, arata un studiu realizat de compania de cercetare de piata MEMRB. In conditiile in care valoarea totala a vanzarilor de bauturi a depasit anul trecut 3 miliarde de euro, conform estimarilor BUSINESS Magazin, felia adjudecata de HoReCa depaseste un miliard de euro. Chiar daca efectele crizei se fac simtite si in cheltuielile din HoReCa, in comparatie romani au putine variante catre care sa se indrepte atunci cand vor sa iasa in oras.

    La o populatie de peste doua milioane de locuitori, in Bucuresti erau in ianuarie 2.450 de restaurante, potrivit Oficiului National al Registrului Comertului. La inceputul acestui an, numarul restaurantelor a ajuns la aproape 13.000 la nivel national, in crestere cu 17% fata de perioada similara a anului trecut. Chiar si asa, Capitala se poate mandri cu mai putine spatii HoReCa, in vreme ce orase turistice precum Parisul, cu o populatie de 10 milioane de oameni, au peste 30.000 de restaurante si cafenele; in timp ce Bucurestiul are un restaurant la 800 de locuitori, capitala Frantei are cate un astfel de spatiu pentru fiecare 300 de parizieni. In urmatorii ani insa, retelele de cafenele, restaurante sau baruri vor castiga teren, nu doar in Capitala, ci si la nivelul tarii, chiar daca spatiile mai putin atractive vor continua sa se inchida.

    Odata cu un portofoliu mai mare de restaurante sau baruri, va creste si puterea de negociere a retelelor in fata furnizorilor, chiar daca pe fondul crizei si al deprecierii monedei nationale, preturile de achizitie a produselor au crescut anul trecut in spatiile din HoReCa cu 25-30%. Asa cum orice companie producatoare tinteste sa-si puna marfurile pe rafturile hiper- si supermarketurilor, prezenta bauturilor in HoReCa are o serie de avantaje. Distribuitorii au, de regula, departamente speciale, pentru ca in afacere HoReCa joaca un rol-cheie: pe de o parte, prin prisma vanzarilor efective ce depasesc, in genere, pentru orice bautura 20% din volumul distribuit, spune Bogdan Belciu, manager al companiei de consultanta de management A.T. Kearney.

    Pe de alta parte, importanta HoReCa sta in capacitatea de a construi si mentine branduri, completeaza Belciu. Prin urmare, multi producatori prefera sa abordeze acest canal prin produse si marci specifice, dar si cu campanii promotionale specifice. Apa minerala Dorna in ambalaje de sticla, berile la draft sau vinurile de colectie sunt doar cateva exemple. “Strategiile de vanzare dezvoltate de producatori sunt foarte diferite in HoReCa fata de retail, motiv pentru care companiile au de regula o forta de vanzare dedicata”, spune Belciu. De partea cealalta a “baricadei”, restaurantele, barurile, cafenelele si terasele fac bani buni din vanzarea de bauturi. “In spatiile de tip cafenea si terasa, ponderea vanzarilor de bauturi in cifra de afaceri se pozitioneaza intre 80% si 90%, in timp ce in cadrul restaurantelor, vanzarile de bauturi se situeaza la 20-30%”, declara Cristian Macedonschi, CEO al firmei Trus, cu activitati in domeniul importului si al distributiei de echipamente specializate pentru HoReCa. In cazul retelei de restaurante La Mama, bauturile realizeaza cam un sfert din totalul cifrei de afaceri, declara Catalin Mahu, proprietarul companiei Trotter Restaurant, care controleaza restaurantele La Mama si cafenelele Cafepedia. Un procent care, adauga el, s-a mentinut constant in ultimii ani, iar singurul impact al vremii tine nu de valoarea vanzarilor de bauturi, ci de tipul acestora. Iarna sunt preferate bauturile calde si vinul rosu, iar vara cresc vanzarile de bere, limonada si vin alb. Compania a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 8,5 milioane de lei (2,3 milioane de euro), in crestere fata de anul anterior.