BusinessMagazin

Tag: tendinte

  • Povestea unui tânăr care, inspirat de dorinţa de fi „şofer de tren” când era mic, a ajuns să lucreze cu tatăl său într-o afacere de milioane de euro în ţara noastră

    Găzduiesc infrastructura IT pe care rulează aplicaţiile utilizate deopotrivă de oameni şi companii, de la site-uri web, social media şi video streaming la e-mail şi platforme de videocolaborare. Sunt clădiri proiectate şi construite special în acest scop şi integrează sisteme complexe de alimentare şi răcire a echipamentelor IT – servere, unităţi de stocare, echipamente de reţea –, precum şi de protecţie împotriva incidentelor, de la incendii şi cutremure la furt şi nu numai. Se numesc data centere, iar în România formează o piaţă în valoare de 50 mil. euro, potrivit estimărilor constructorului de profil Tema Energy. Şi se anunţă un an cu noi proiecte.

    Este un an foarte bun pentru pieţele de data centere şi respectiv infrastructuri critice, atât în mediul privat, cât şi pentru autorităţile publice. Proiectele aflate în curs de implementare reflectă, de altfel, activităţile principale ale companiei noastre: proiectarea şi construcţia de data centere la cheie, precum şi integrarea de sisteme şi infrastructuri critice (Power Systems, Railway, Power Back-up). Beneficiem de pe urma unui 2022 foarte încărcat, în care pieţele principale pe care activăm au crescut foarte mult – de altfel, pentru majoritatea companiilor din domeniu a fost un an excelent, în pofida inflaţiei mari”, a spus într-un interviu pentru BUSINESS Magazin Mihai Manole, managing partner al Tema Energy, companie românească înfiinţată în 2002, specializată în construcţia de centre de date pe care le execută cu personal propriu, de la design şi proiectare până la livrare, instalare, start-up şi servicii de întreţinere şi suport.

    Piaţa de data centere din România a evoluat constant în ultimii ani, a punctat Mihai Manole, având în 2022 o valoare estimată de Tema Energy de peste 50 milioane euro, în urma investiţiilor semnificative care au fost realizate în ultimii ani. „Spre exemplu, anii trecuţi am avut proiecte dezvoltate de Cluster Power, Telekom, Orange, M247, GTS, NX Data, Kyndryl (fostul IBM), iar anul acesta au fost deja anunţate mai multe proiecte noi de dimensiuni mari şi medii.”

    Similar, spune că şi în mediul public autorităţile au investit în mai multe centre de date pentru susţinerea proceselor de digitalizare. „De pildă, cele patru centre de date asociate cloudului guvernamental, plasate în Bucureşti, Braşov, Sibiu şi Timiş, au un buget total de aproximativ 2,2 miliarde de lei, care va fi însă alocat pe mai mulţi ani. Astfel de investiţii contribuie la dezvoltare pieţei pe toate palierele: experţi, certificări profesionale, instalarea unor tehnologii de ultimă generaţie etc. Asistăm şi la o distribuire geografică mai diversă, multe dintre proiectele noi fiind plasate acum în afara Capitalei.”

    Potrivit estimărilor din Data Center Construction Central & Eastern Europe Market Report, piaţa de data centere din regiune va înregistra o creştere liniară de 10,64% în intervalul 2022-2028, în timp ce piaţa de profil din România va creşte peste această cifră, consideră reprezentantul Tema Energy, bazându-şi estimările atât pe existenţa unor proiecte noi deja anunţate cât şi pe finanţările prin PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă).

     

    O paralelă între energie şi IT

    Mihai Manole, care are o experienţă de peste 12 ani în cadrul Tema Energy, spune despre data centere că reprezintă esenţa economiei şi societăţii digitale, iar obiectivul acestora este să asigure o disponibilitate cât mai mare a serviciilor IT oferite, dar cu precădere a celor critice, precum procesarea tranzacţiilor financiare, telecomunicaţii, acces la date medicale şi aşa mai departe. „Centrele de date pot fi deţinute şi utilizate intern de o companie sau organizaţie (o bancă sau un minister, spre exemplu) sau operate de un furnizor de servicii (o companie de telecomunicaţii) şi disponibile mai multor clienţi. Ele reprezintă fundaţia a ceea ce numim cloud computing. Aşa cum electricitatea este produsă într-o centrală (termo, hidro, solară) şi ulterior distribuită consumatorilor, similar serviciile digitale sunt generate într-un centru de date şi ulterior distribuite prin internet către milioane de utilizatori. Societatea şi economia digitală nu se pot dezvolta fără existenţa unor centre de date performante, atât în mediul privat cât şi în cel public”, a explicat Mihai Manole. Potrivit lui, proiectarea, construcţia şi punerea în funcţiune a unui centru de date reprezintă un proces care durează, de regulă, între şase luni şi doi ani, în funcţie de dimensiune, complexitate şi alţi factori. Practic, explică executivul, centrele de date sunt proiecte complexe care includ: lucrări de construcţii şi amenajare; instalaţii de electroalimentare; instalaţii hidraulice; echipamente de power back-up şi climatizare; sisteme de protecţie împotriva incendiilor; sisteme de securitate fizică; sisteme seismice; rack-uri IT, precum şi softuri de management şi control.

    „Cele mai mari provocări ale construcţiei unui centru de date sunt, de regulă, în primul rând, proiectarea corectă a instalaţiilor şi sistemelor acestuia, astfel încât să funcţioneze armonios, iar centrul de date să fie rezilient şi protejat în toate scenariile; iar în al doilea rând, este vorba despre integrarea corectă a tuturor sistemelor şi echipamentelor de infrastructură, astfel încât acestea să funcţioneze în condiţii optime, în mod unitar şi fără întreruperi.”

    Carte de vizită

    Mihai Manole, managing partner, Tema Energy

    1. A urmat Facultatea de Drept şi Limbi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti, în timpul căreia s-a înscris ca voluntar la ASLS – Asociaţia Studenţilor de la Facultatea de Limbi Străine, unde a avut iniţiativa de a organiza evenimente de carieră pentru studenţi – Career Days, târguri de joburi, prezentări de companii şi a colaborat cu multinaţionale şi agenţii de HR în vederea recrutării de studenţi şi proaspăt absolvenţi;

    2. Ulterior, alături de un prieten şi o specialistă în resurse umane, a înfiinţat o agenţie de recrutare şi a organizat târgurile de carieră JOBfest (2006-2008), Târgul de Cariere Bucureşti (2007) şi evenimentul de stagii de practică şi conferinţe inspiraţionale „Internship”;

    3. O altă experienţă antreprenorială a fost activitatea la o firmă de publicitate şi marketing online, în perioada 2009-2010;

    4. În 2010, la propunerea fondatorilor Tema Energy – respectiv tatăl lui Mihai Manole şi prietenul lui de familie, Papadopoulos – Mihai Manole s-a alăturat echipei din cadrul companiei înfiinţate în 2002, în calitate de director general şi acţionar;

    5. Printre hobby-urile sale se numără călătoriile, kartingul, sporturile cu motor, fotbalul şi tenisul.

     

    Tehnologie românească pentru europeni

    Compania are în prezent birouri în mai saşe oraşe din ţară – la Bucureşti, Sibiu, Sebeş, Craiova, Cluj şi Timişoara, însă, chiar dacă activitatea businessului a început la nivel local, în timp, serviciile şi produsele Tema Energy au depăşit graniţele României, intrând în Republica Moldova, Ungaria şi Grecia, iar mai nou fiind căutată şi de actori de pe alte pieţe internaţionale, ca Germania şi Franţa. Pe fondul interesului crescut al vesticilor pentru produsele Tema Energy, în special pentru data centere mobile sau sisteme de monitorizare, compania investeşte în produse şi aplicaţii software de management de data centere, dar şi în produse „în care considerăm că suntem competitivi şi pe care le putem exporta şi instala în Europa de Vest, în principal data centere modulare containerizate”, produse la cheie în fabrica din Bucureşti.

    În prezent, portofoliul de clienţi al Tema Energy numără peste 600 de companii şi peste 100 de proiecte de centre de date dezvoltate.

     

    Afacere de familie

    Când era mic, Mihai Manole şi-a dorit, pe rând, să fie „şofer de tren” – mecanic de locomotivă, apoi jucător de tenis, om de afaceri (fiind inspirat de tatăl său), avocat şi apoi ambasador. Însă, după ce a terminat Facultatea de Drept şi pe cea de Limbi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti şi după ce şi-a „satisfăcut pofta” de a fi antreprenor, a dat curs invitaţiei tatălui său – în 2010 – de a se alătura acestora în Tema Energy, pe care tatăl o fondase în 2002 alături de un prieten de familie. „Aş putea să spun că acest domeniu m-a ales pe mine, într-un fel.

    Fondatorii companiei – tatăl meu şi prietenul lui – mi-au făcut propunerea de a mă alătura acestei afaceri de familie, într-un moment în care firma atinsese deja o oarecare maturitate, implementase primele proiecte de centre de date şi telecomunicaţii, dar avea nevoie de un suflu şi o viziune noi. Deşi nu am o educaţie tehnică, totuşi am fost pasionat de matematică, şi în şcoala generală, şi în liceu, pe de o parte, dar şi de logică, psihologie, filosofie şi economie. Fiind înconjurat de o echipă de ingineri talentaţi, pornind de la tatăl meu şi domnul Papadopoulos şi continuând cu zeci de ingineri din companie, dar totodată eu însumi fiind pasionat de tot ce înseamnă tehnologie, comunicaţii şi IT, am avut norocul să formăm un mix care s-a dovedit a fi productiv. La acestea s-au adăugat şi experienţele mele antreprenoriale, dar şi backgroundul solid pe care îl aveam deja în vânzări, marketing, resurse umane şi evenimente”, a povestit Mihai Manole.

    În 2010, când a preluat rolul de director general şi acţionar al companiei, Tema Energy însemna o echipă de 23 de persoane şi un business de 3 milioane de lei. În timp compania s-a dezvoltat, iar în prezent echipa a ajuns la 65 de ingineri, proiectanţi, specialişti de service şi electricieni, iar cifra de afaceri se situează în jurul a 12,7 mil. euro la finalul lui 2022. „Am reuşit să creştem de la o companie mică la una medie şi să fim cunoscuţi şi bine reputaţi pentru tot ceea ce am dezvoltat în aceşti ani de la înfiinţare. Am reuşit să contribuim la creşterea pieţei de data centere din România, construind unele dintre cele mai mari şi mai performante centre de date locale, dar şi prin prezentări, întâlniri cu investitori români şi străini, certificări internaţionale şi, începând cu anul 2017, prin organizarea evenimentului dedicat acestei industrii: DataCenter Forum România, ajuns anul acesta la a cincea ediţie – cu doi ani de pauză în pandemie şi care este un eveniment care se desfăşoară atât fizic, cât şi online. Pentru anul 2023 ne-am propus o cifră de afaceri de 13 milioane de euro, în uşoară creştere faţă de 2022, având în vedere proiectele ample pe care le derulăm, dar şi faptul că suntem în diferite etape de ofertare sau licitaţii şi pentru alte contracte”, spune executivul.

    „Este un an foarte bun pentru pieţele de data centere şi respectiv infrastructuri critice, atât în mediul privat, cât şi pentru autorităţile publice. (…) Beneficiem de pe urma unui 2022 foarte încărcat, în care pieţele principale pe care activăm au crescut foarte mult – de altfel, pentru majoritatea companiilor din domeniu a fost un an excelent, în pofida inflaţiei mari.”

    Mihai Manole, managing partner, Tema Energy

    În paralel cu activitatea şi dimensiunea Tema Energy a crescut şi Mihai Manole, care în prezent are o agendă încărcată. De-a lungul zilei petrece destul de mult timp întâlnindu-se cu clienţi şi parteneri – la o cafea, la prânz. Încearcă, de asemenea, să se vadă şi să discute măcar câteva minute pe zi cu asociaţii şi directorii companiei şi, constant, cu angajaţii de la birou, comunicările telefonice şi prin e-mail consumându-i destul de mult timp. „O dată la câteva săptămâni vizitez cele mai importante lucrări şi şantiere în execuţie. Mă implic, în paralel, şi în activităţile de marketing, în organizarea evenimentului DataCenter Forum, în strategia şi analiza vânzărilor. Săptămânal avem o şedinţă de management de 2-3 ore. După program, merg acasă şi petrecem timp în familie (jocuri, lecţii, ne plimbăm pe jos, vorbim cu copiii ce au făcut la şcoală/grădiniţă etc). Pregătim copiii pentru culcare, apoi citesc câteva pagini de carte (de regulă de dezvoltare personală, psihologie sau beletristică) sau văd un film, un meci. De regulă dorm între 7 şi 8 ore pe noapte”, a mai povestit Mihai Manole, adăugând că printre hobbyurile lui se numără călătoriile şi city-breakurile, kartingul, sporturile cu motor, fotbalul şi tenisul.

    În opinia lui, unui lider nu ar trebui să îi lipsească autenticitatea, căci consideră că un lider care se manifestă şi comunică doar după tipare şi care nu reuşeşte să fie dezinvolt, deschis şi sincer cu echipa sa nu poate fi un lider până la capăt şi nu îi va inspira pe colegii săi să îşi atingă potenţialul maxim şi să se dezvolte cu adevărat ca indivizi şi ca echipă. „Când avem interviuri pentru angajări noi, căutăm în oameni valori precum onestitatea, proactivitatea, deschiderea spre dezvoltare şi inovare, perseverenţa, inteligenţa emoţională şi cognitivă”, este de părere reprezentantul companiei româneşti.

     

    Nevoia de un mindset diferit

    În continuare, planurile Tema Energy vizează dezvoltarea şi extinderea atât a echipei, cât şi a portofoliului de clienţi şi proiecte. „Dintre planurile Tema Energy pentru anii următori, menţionăm să continuăm să creştem echipa de specialişti, ingineri şi tehnicieni şi să obţinem certificări internaţionale în domeniu, astfel încât să putem acoperi dezvoltările tot mai mari şi mai complexe. Vrem să ajungem la 70 de angajaţi în 2023. Vom continua să facem investiţii în cercetare şi dezvoltare de produse şi soluţii noi, precum şi în eficientizarea si optimizarea produselor şi soluţiilor existente. Diversificarea portofoliului de produse şi servicii al Tema Energy este un alt obiectiv important, pentru că ne asigură rezilienţa businessului în momente de instabilitate economică. Ieşirea pe pieţele externe în anii următori este un obiectiv îndrăzneţ, dar realizabil. Iar digitalizarea companiei noastre este de asemenea un obiectiv important, deoarece ne va ajuta să alocăm mai eficient resursele şi să creştem în mod mai accelerat”, a punctat Mihai Manole.

    Întrebat ce ar schimba la industria în care activează, reprezentantul Tema Energy a răspuns că, la întregul mediu de business din România, ar schimba mindsetul, dintr-unul orientat spre competiţie şi critică, înspre cooperare şi competitivitate. „Acestea sunt două concepte care nu se exclud şi cred că avem mare nevoie să dialogăm, să cooperăm între noi, atât ca oameni cât şi la nivel de organizaţii şi companii, pentru a evolua în mod real şi accelerat.”  

     

    Un an bun pentru piaţa „imobiliară” tehnologică (cele mai importante proiecte ale Tema Energy în 2023)

     
    1. HUB Servicii M.A.I.” – Data Center la cheie, Shelter comunicaţii şi instalaţii clădire; Beneficiar: Ministerul de Interne; Locaţie: Bucureşti; Status: în curs de finalizare

    2. Reproiectare Data Center; Beneficiar: Bancă (nume confidenţial); Locaţie: Bucureşti; Status: în implementare

    3. Centru de Comandă şi Data Center CFR; Beneficiar: Alstom; Locaţie: Braşov; Status: în curs de proiectare şi execuţie

    4. Extindere Data Center; Beneficiar: IT (confidenţial); Locaţie: Bucureşti; Status: în curs de proiectare

    5. Parc fotovoltaic 1 MW; Beneficiar: Industrie (confidenţial); Locaţie: Sibiu; Status: în curs de finalizare

    6. Data Centere la cheie; Beneficiar: ONRC; Locaţie: Bucureşti şi Constanţa; Status: finalizate recent

    7.  Data Center Mobil la cheie; Beneficiar: IGI (Inspectoratul General pentru Imigrări); Locaţie: Braşov; Status: în implementare

    8. Sisteme de infrastructură critică – Reabilitare cale ferată; Beneficiar: Alstom, respectiv Thales; Locaţie: Braşov – Sighişoara respectiv Feteşti – Ciulniţa; Status: în implementare

    9. Server Room la cheie; Beneficiar: Administraţia Prezidenţială; Locaţie: Bucureşti; Status: în implementare

    10. Server Room şi instalaţii clădire; Beneficiar: CERT (Centrul de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică); Locaţie: Bucureşti; Status: în curs de finalizare.

  • Ninsoare după dorinţa clientului

    Dacă nu e zăpadă, atunci se face rost de ea, soluţie la care se recurge pentru filme sau seriale ori pentru competiţii sportive de iarnă în locuri în care nu a nins suficient. Pe lângă acestea, de vreo câţiva ani a apărut cerere şi în zone în care nu ninge de obicei, cum ar fi sudul statului California din Statele Unite, fie de la firme care vor o petrecere de Crăciun cu zăpadă, reni şi cabină pentru fotografii cu Moşul, fie din partea unor persoane particulare, scrie Wall Street Journal. Solicitările variază de la o cantitate de zăpadă pe care firma specializată o pune într-o zonă a curţii clientului la evenimente mai complicate, de tip Crăciun în iulie, cu deluşoare de zăpadă pe malul mării prevăzute cu tobogane pe care se poate aluneca până pe nisip. Alteori, clientul îşi doreşte să aibă o sanie cu care să coboare de pe acoperişul plin cu zăpadă al casei până în ocean. Se primeşte comandă simplă de zăpadă sau de amenajare pentru un eveniment care s-o includă şi pentru a bucura copiii care n-au avut încă ocazia să vadă omătul. Cei care optează doar pentru zăpadă pot apoi să o modeleze cum doresc cu lopata, activitate descoperită de unii în timpul pandemiei, atunci când nu puteau pleca de acasă. O distracţie cu zăpadă artificială poate costa, în funcţie de complexitate, de la câteva mii la câteva zeci de mii de dolari, în cazul unui decor bogat şi al amenajării unor pârtii de săniuş. Unii clienţi, după ce au comandat o dată aşa ceva, doresc să repete experienţa, alegând livrarea în momente în care sunt şanse reduse de ploaie care să le strice zăpada.


     

     

  • Lumânări apetisante. Ce inovaţie au găsit producătorii de lumânări parfumate

    Lumânările parfumate nu sunt o prezenţă recentă în casele oamenilor, dar, mai nou, au apărut unele menite să evoce anumite experienţe culinare. Lumânările din această categorie, scrie New York Times, au miros de mâncare, printre arome numărându-se roşiile sau usturoiul sotat. Alţi producători caută să surprindă arome de sfeclă, turmeric, şniţel de porc sau castane prăjite. Există chiar şi lumânări cu miros de pizza, croasant ori rulouri cu scorţişoară sau unele vândute în seturi de două, dintre care una miroase a burgeri, iar cealaltă a cartofi prăjiţi. Pe lângă cei care vor să-şi amintească de anumite experienţe culinare, există cerere şi din partea unor persoane care nu gătesc, dar vor să simtă mirosul de mâncare, ori din partea celor care încearcă să evite mâncatul la ore târzii, aprinzând în loc o lumânare în speranţa că mirosul ei o să le alunge foamea.

     

  • Care este obiectul care renaşte în industria muzicală. Este socotită una dintre cele mai mari surprize din ultimele decenii

    Renaşterea vinylului a fost una dintre cele mai mari surprize din industria muzicală din ultimele decenii. Extrem de populare în anii ’60-70, discurile de vinyl dădeau semne că vor dispărea de tot de pe piaţă undeva la mijlocul anilor 2000. Nimeni nu înţelege de ce, în 2007, lucrurile s-au întors în favoarea bătrânului format muzical pe care toată lumea-l credea pensionat. Acum însă, placa se întoarce din nou.

     

    După ani consecutivi de creşteri uriaşe (în 2022, numărul de discuri vândute în SUA s-a dublat faţă de 2021 şi a ajuns la 41,7 milioane de unităţi), vânzările par să pună agresiv frână. Raportul pe 2022 arată o creştere de doar 4,2% faţă de anul precedent. Cifrele sunt oricum mari, dar după o creştere de 46,2% în 2020 şi una de 51,4% în 2021, alarmele au început să sune printre mai-marii industriei şi titlurile panicarde au început să sune în presă, anunţând, din nou, moartea vinylului. Care apropo, e încă departe.

    De ce o frână aşa de bruscă? Optimiştii spun că e doar vina furnizorilor care nu mai fac faţă cererii, problemă care va fi rezolvată anul ăsta prin deschiderea de noi fabrici de discuri la nivel mondial. Pesimiştii cred pur şi simplu că s-a dus trendul. Deşi e ceva adevăr în ambele păreri, realitatea are mult de a face şi cu felul în care au reacţionat marii jucători de pe piaţă în momentul în care au văzut un apetit atât de mare din partea consumatorilor: şi-au frecat palmele şi au crescut imediat preţurile. Dacă un album pe vinyl costa în 2015 în medie 20 de dolari (între 70 şi 90 de lei în România), în 2023 avem preţuri aproape duble la majoritatea discurilor. Ba mai mult, piaţa a fost inundată şi de discuri pentru audiofili, care ajung şi la câteva sute de euro bucata.

    Consumatorii s-au întrebat: de unde această creştere? A crescut costul de producţie atât de mult? În niciun caz. În timp ce analizau piaţa, companiile au sesizat că sunt pasionaţi dispuşi să plătească şi mii de euro pentru discul lor preferat, pe piaţa secundară (ebay, Discogs), dacă respectivul disc a fost lansat în ediţie limitată şi nu se mai găseşte altfel. Aşa că, de ce să nu profite ei direct de această „dispoziţie generoasă” a cumpărătorului. Doar că mulţi pasionaţi consideră acum că această creştere de preţ e nejustificată şi a depăşit limita bunului simţ, aşa că şi-au schimbat rapid strategia de cumpărare şi îşi limiteză bugetul doar la discurile „must have”. Zilele cluburilor de discuri, al căror număr de membri se dubla în pandemie de la o lună la alta şi unde oamenii se băteau să prindă orice lansare, indiferent dacă îi pasiona sau nu artistul respectiv, sunt acum numărate. Acel „fear of missing out” care i-a cuprins pe mai toţi colecţionarii, se stinge şi el odată ce începi să faci calcule.

    Oricum, jumătate din cei care au cumpărat cel puţin un vinyl în ultimul an declară că nici măcar n-au pick-up acasă la care să-l asculte. Consumatorul modern şi-a dat seama că un disc cu autograful celor de la Beatles sau unul scos în doar 100 de exemplare în anii ’80 de o casă de discuri care nu mai există chiar găseşti rar şi merită investiţia de câteva sute, poate chiar mii de euro. Însă discurile noi pot fi fabricate în câte exemplare vor artiştii şi casele de discuri – singurul pericol e că atunci când se termină tirajul trebuie să mai aştepţi câteva luni pentru următorul. O aşteptare pentru care nu merită să arunci cu banii. Discurile de vinyl rămân însă o investiţie sigură şi îşi ţin preţul de la an la an, chiar şi în această perioadă tulbure din punct de vedere economic.  

    Alex Anghel este EDITOR Aleph News

  • Războiul platformelor de streaming. Cine câştigă şi cine pierde în 2023?

    2022 a marcat o nouă etapă în războiul din interiorul INDUSTRIEI DE STREAMING, cu noi show-uri de zeci de milioane de dolari, jucători abia intraţi pe piaţă şi un potenţial masiv de fuziuni. Reasigurându-şi investitorii că vor raporta profit în următorii 2-3 ani, majoritatea serviciilor au anunţat reduceri de investiţii anul acesta. Unde se îndreaptă astfel Netflix, Disney şi restul platformelor?

    În ceea ce priveşte liderul industriei de video streaming, Netflix, compania a stat destul de bine anul trecut la capitolul dedicat exclusiv conţinutului, plasarea anumitor seriale „hit” fiind realizată cu succes în cursul lui 2022. Anul a început cu noul sezon din Bridgerton şi a continuat cu o nouă miniserie de succes, Inventing Anna, urmată de mereu popularele Stranger Things, Ozark şi Better Call Saul, închizând cu Dahmer – Monster, The Crown şi Wednesday. De altfel, Wednesday este al treilea serial Netflix care a atins un miliard de ore vizionate în prima lună de la lansare, celelalte două fiind Squid Game şi Stranger Things (sezonul 4).

    Privind evoluţia pe piaţa de capital, serviciul de streaming a pierdut anul trecut peste jumătate din valoarea acţiunilor şi, implicit, a capitalizării, o reacţie directă a acţionarilor la faptul că numărul de abonaţi a scăzut semnificativ în al doilea trimestru, prima dată când gigantul american nu a reuşit să îşi menţină ritmul de creştere al clienţilor. Ştirea nu a tras semnale de alarmă doar în interiorul companiei, ci de-a lungul întregii pieţe.

    Drept răspuns, Netflix a anunţat un tip de abonament mai ieftin care include publicitate, un plan de limitare a partajării parolelor, alimentând astfel numărul de abonaţi, cât şi o plafonare a investiţiilor privind conţinutul. Chiar şi în acest context, grupul a cheltuit 17 miliarde de dolari în acest sens în 2022, potrivit Business Insider.

    Anterior, compania şi-a folosit rapidele procese de creştere pentru a justifica o serie aparent nesfârşită de investiţii, însă se pare că strategia s-a schimbat în anul abia încheiat. Analiştii argumentează că noua abordare se poate dovedi productivă, însă poate impune un nou set de provocări, având în vedere că Netflix nu pare să fi refuzat multe idei de seriale în anii precedenţi.

    Chiar dacă Netflix nu îşi va pierde prea curând titlul de lider al industriei de video streaming, compania nu se află în aceeaşi poziţie dominantă de la începutul anului trecut.

     

    Enter: Disney

    În 2022, Disney a anunţat că a furat statutul de lider al pieţei de streaming de la Netflix, numărând mai mulţi abonaţi pe toate platformele sale decât orice altă companie. Grupul numără însă separat abonaţii la nivel global ai Disney+, Hulu şi ESPN+, chiar dacă serviciile sunt oferite împreună în anumite pieţe. De exemplu, în România, Disney+ include show-uri originale Hulu, precum Dopesick, o miniserie despre criza opioidelor din SUA care nu se găseşte pe varianta americană a Disney+.

    Dacă luăm în calcul doar Disney+, numărul de abonaţi rămâne în continuare impresionant, la aproximativ 164 de milioane, faţă de 200 de milioane de clienţi pentru Amazon Prime Video şi 220 de milioane în cazul Netflix, arată datele Statista. Aici trebuie însă menţionat că Disney+ se află pe piaţă abia din toamna lui 2019 şi, de atunci, a înregistrat creşteri în fiecare trimestru. De asemenea, în varianta din Regatul Unit a serviciului există multe seriale care nu apar în versiunea din Statele Unite a Disney+, aşa că numărarea abonaţilor devine mai complicată prin comparaţie cu alţi jucători din industrie.

    Totuşi, verticalele de bază ale companiei au performat bine până în momentul de faţă, beneficiind de o audienţă fidelă prin Star Wars, Marvel şi producţii dedicate copiilor. Una dintre cele mai importante ştiri din ultima perioadă a constat însă în schimbările de la vârful companiei, fostul CEO Bob Iger revenind în funcţie după o pauză de doi ani. Înainte să plece în 2020, Iger voia să îşi concentreze eforturile către crearea unui conţinut din ce în ce mai generalist, ceea ce ar putea indica faptul că grupul ar produce mai puţine show-uri pentru copii şi adolescenţi.

    Unul dintre planurile lui Iger a constat în crearea unui catalog îndreptat tot mai mult către publicul adult, fapt reflectat de brandul internaţional Star, ce poate duce pe viitor la o fuziune completă între Disney+ şi Hulu, mai ales în contextul în care oamenii sunt mai puţin dispuşi să îşi cheltuie banii pe două sau trei servicii de streaming. O altă prognoză a pieţei spune că Iger, care are o vastă experienţă în industria filmelor, s-ar concentra în curând asupra producţiei de mari proiecte cinematografice. Anul trecut, Pixar a trebuit să facă muncă de convingere cu Disney pentru lansarea în cinematografe a filmului Lightyear, după ce pandemia i-a dat peste cap planurile din ultimii doi ani şi jumătate.

    Iger s-ar putea dovedi însă mai îngăduitor decât predecesorul său, Bob Chapek, în vreme ce Disney+ se pregăteşte să obţină primul său an cu profituri nete. La polul opus, Warner Bros. Discovery ar putea uni cele două platforme pe care le deţine, HBO Max şi Discovery+, în ceea ce s-ar numi simplu Max, un serviciu care ar urma să ofere producţii mai ieftine – prin comparaţie cu, de exemplu, Game of Thrones şi Succession – dar care ar genera profituri mai mari.

     

    Outsideri şi potenţiale achiziţii

    Revenind la Hulu, serviciul ar putea fi cumpărat în viitorul apropiat de acţionarul majoritar Disney sau de acţionarul minoritar Comcast, care ar putea folosi conţinutul original al platformei pentru a-şi îmbunătăţi oferta pe Peacock, un jucător mult mai mic decât cei menţionaţi anterior. Prezent momentan doar în Statele Unite, Peacock ar putea beneficia din plin de show-urile Hulu, într-o nouă încercare de majorare a numărului de abonaţi.

    O astfel de achiziţie ar putea marca începutul unei noi ere pentru Peacock. Până acum, serviciul s-a chinuit să îşi îmbunătăţească semnificativ numărul de clienţi. La lansare, platforma a reuşit să elimine celebrul The Office din catalogul Netflix, având în vedere că serialul este deţinut de NBC, controlat la rândul său de compania-mamă NBCUniversal.

    O bună parte din cei 13 milioane de abonaţi ai Peacock se datorează fanilor Yellowstone, unul dintre cele mai populare seriale din ultimii ani, concentrat asupra fictivei familii Dutton, cei mai mari proprietari de teren din Montana. Show-ul este produs însă de rivalii de la Paramount şi, deşi Peacock deţine drepturile de streaming, spinoffurile (seriale din acelaşi univers) 1883 şi 1923 se găsesc în SUA doar pe Paramount+.

    În prezent, presa internaţională scrie despre potenţialele discuţii privind o fuziune între NBCUniversal şi Warner Bros. Discovery într-o platformă ce ar conţine producţii HBO Max, Discovery+ şi Peacock. Fără o operaţiune de calibru, Peacock s-ar putea găsi într-o poziţie dificilă pe viitor. Un alt outsider este Paramount+, care numără de trei ori mai mulţi abonaţi decât Peacock, mai exact 43 de milioane.

    Serviciul a avut parte de creşteri considerabile în 2022 datorită unor branduri precum Halo, Star Trek şi Nickelodeon, cât şi de seriale precum Yellowstone, cu Kevin Costner în rol principal, Tulsa King, cu Sylvester Stallone, şi 1923, cu Harrison Ford şi Helen Mirren.  Platforma beneficiază şi de parteneriatul cu Showtime+, unde se găsesc seriale precum Your Honor, Dexter, Yellowjackets, Homeland, Billions şi Californication.

    Între timp, investitorii se întreabă dacă ritmul de creştere al serviciului este sustenabil sau dacă Paramount+ va deveni un jucător major. Istoricul CBS, care face parte din Paramount, sugerează însă că platforma ar putea avea parte de succes în industria de streaming, postul TV creând unele dintre cele mai populare seriale din Statele Unite. Un alt scenariu ar fi ca Paramount, care are o capitalizare de 12,8 miliarde de dolari, să fie cumpărat de un gigant precum Amazon sau Apple, grupuri cu valori de piaţă de 900 de miliarde, respectiv 2.000 de miliarde de dolari, potrivit MarketWatch. Totuşi, compania fondată de Jeff Bezos se află într-un proces complicat de achiziţie a MGM, iar producătorul iPhone-urilor nu a dus lipsă de producţii reuşite în 2022.

     

    Prime Video, Apple TV+ şi viitorul industriei

    Anul trecut, Prime Video şi-a schimbat într-un final interfaţa şi a realizat investiţii majore în conţinut, notând în primul rând Lord of the Rings: Rings of Power. Deşi a avut un buget de aproape 500 mil. dolari, serialul nu a reuşit să atragă audienţa la care spera Amazon. Compania a investit în difuzarea mai multor competiţii sportive din întreaga lume, de la fotbal la rugby şi de la tenis la  fotbal american, o strategie neobişnuită pentru majoritatea jucătorilor din industrie, care îi forţează pe fani să se aboneze la Prime Video.

    Gigantul are un potenţial aproape nelimitat de investiţii, cât şi un model diferit de business cu privire la industria de streaming. Amazon îşi poate permite să cheltuie o avere pe Prime Video pentru că abonaţii primesc servicii premium pe segmentul de livrare al companiei şi multe alte beneficii. Astfel, şansele ca utilizatorii să cheltuie bani pe Amazon cresc considerabil. Pe de altă parte, Apple TV+ face parte din strategia companiei-mamă de a cere o taxă unică nu numai pentru serviciile Apple, ci şi pentru hardware.

    Chiar dacă nu este un jucător convenţional, Apple TV+ a produs seriale precum Ted Lasso, The Morning Show, Severance şi Pachinko, bine primite de către critici. Serviciul nu îşi publică totalul de clienţi, în vreme ce planul grupului este să pună bazele unei oferte tot mai vaste de servicii, alegând să nu se bazeze în totalitate pe numărul de abonamente. Totodată, modelul de afaceri al Warner Bros. Discovery, care ar pune mai mult accent pe producţii casual, cu şanse mici de nominalizare la premiile Emmy şi Globurile de Aur, reprezintă un trend ce ar putea fi adoptat de către industrie.

    Aproape toate serviciile de streaming au promis că vor reduce investiţiile în 2023 şi şi-au asigurat investitorii că vor fi profitabile în următorii 2-3 ani, ceea ce ar necesita un nivel suplimentar de prudenţă. Un lucru este aproape sigur, anume că majoritatea abonaţilor vor avea de pierdut anul acesta.  

  • În ciuda perspectivelor economice nu tocmai optimiste pentru anul 2023, companiile producătoare de bijuterii de lux nu se descurajează, ba chiar au planuri mari pentru viitor

    În ciuda perspectivelor economice nu tocmai optimiste pentru anul 2023, companiile producătoare de bijuterii de lux nu se descurajează, ba chiar au planuri mari pentru viitor, scrie New York Times.

    Animate de ideea că bijuteriile sunt un produs de lux a cărui valoare nu scade, acestea nu se tem de inflaţie sau recesiune şi îşi extind capacitatea de producţie sau investesc în noi colecţii şi magazine. Încredere în acest tip de accesorii au chiar şi casele de modă, Prada lansând recent o colecţie intitulată „Eternal Gold” ale cărei piese sunt confecţionate din aur reciclat.

    Încurajată de cererea pentru produsele sale, printre care unele cu listă de aşteptare de câteva luni, Tiffany & Company investeşte în magazinele sale, pe care şi-a propus să le renoveze şi urmează să deschidă chiar şi unele noi.

    Casa Bulgari, care în urmă cu cinci ani şi-a deschis o fabrică de bijuterii la Valenza, în regiunea italiană Piemont, a anunţat recent că are în plan dublarea capacităţii de producţie a acesteia până la finalul anului 2024. La fabrica din Valenza se produc bijuterii care pot costa şi 100.000 de euro, unitatea completând activitatea atelierului firmei de la Roma. Planuri de extindere are şi rivalul Cartier, care, intenţionează să inaugureze două noi fabrici de bijuterii, dintre care una la Valenza şi una în apropiere de Torino.


     

     

  • Tendinţe. Unii dintre cei mai mari retaileri din lume, în frunte cu Ikea, Zara, Decathlon şi H&M, pariază pe dezvoltarea de iniţiative pe piaţa second-hand, pentru a prinde „valul“

    ♦ Piaţa de articole la mâna a doua se află de mai mulţi ani pe un trend ascendent, însă într-o perioadă marcată de inflaţie pe de-o parte şi de atenţia tot mai mare acordată de consumatori temelor legate de sustenabilitate pe de alta, ea este aşteptată să explodeze ♦ În modă, există deja o serie de modele de business second-hand testate, precum platforma Vestiaire Collective ♦ Din 2019 până în prezent, piaţa de modă second-hand a crescut cu 55%.

    Unii dintre cei mai mari re­taileri non-food din lume, în funte cu Inditex – proprie­tarul Zara -, H&M, Ikea sau Decathlon, îşi fac loc pe piaţa articolelor se­cond­-hand, lansând varii ini­ţiative care să le asigure o felie din această industrie aflată în plin avânt şi care pare că va căpăta proporţii tot mai mari în următoarea perioadă. Spre exemplu, piaţa de modă second-hand, cea mai vizibilă dintre toate şi totodată cea pentru care există cele mai multe date, este estimată la 96 mld. dolari în 2021, potrivit companiei de cercetare Statista, citată de Forbes. Din 2019 până în prezent, piaţa de modă second-hand a crescut cu 55%, con­form World Economic Forum care citează tot publicaţia americană Forbes.

    Aceste cifre arată dezvoltarea accele­rată din ultimii ani, dar reprezintă şi un indicator pentru o evoluţie pozitivă ulteri­oară, în condiţiile în care perioada actuală, marcată de inflaţie, îi determină pe consu­matori să fie mai atenţi la modul în care îşi cheltuie banii. Totodată, consumatorii – mai ales cel din generaţiile Millennials şi Z – sunt tot mai atenţi la aspectele legate de sustenabilitate şi mediu, aşa că se orien­tează mai degrabă către produse prepurta­te sau care au mai fost folosite. Apetitul pentru piese de mobilier, pentru echipa­mente sportive sau pentru haine second-hand vine şi în contextul în care consu­me­rismul este un important factor de polulare. Spre exemplu, industria modei este una dintre cele mai poluante din lume, fiind responsabilă pentru 10% din emisiile de dioxid de carbon, conform Bloomberg.

    Astfel, în condiţiile în care puterea de cumpărare este de aşteptat să scadă în pe­rioada următoare, iar apetitul pentru arti­cole la mâna a doua este estimat că va creşte, retailerii vin cu iniţiative noi. Cel mai recent, gigantul spaniol Inditex, proprie­ta­rul Zara, a anunţat un proiect pilot pe piaţa din Marea Britanie, unde va oferi servicii de reparaţii, revânzare şi donaţii, scrie Bloomberg. Începând cu luna noiembrie, clienţii vor putea să îşi repare hainele din colecţiile anterioare ale Zara, fie că au nevoie să îşi înlocuiască un nasture ori un fermoar, fie că vor să îşi recoasă tivul, spre exemplu. Totodată, oamenii vor putea, prin intermediul retailerului, pe o platformă specializată, vinde sau cumpăra haine folosite. Ei le vor putea şi dona.

    Bloomberg scrie că iniţiativa vine în contextul în care grupul Inditex, ce are în portofoliu şi branduri precum Oysho, Bershka sau Massimo Dutti, încearcă să fie mai sustenabil după ce a devenit un gigant ca urmare a modelului fast-fashion care înseamnă produse şi modele noi a­proape zilnic în maga­zine. Iar acest model este un motor pentru poluarea de care este responsabilă industria de modă.

    Inditex nu este însă singurul nume care lansează iniţiative în a­cest domeniu al produse­lor la mâna a doua, concuren­tul său direct, gigantul suedez H&M, având de mai mulţi ani proiecte în acest sens, inclusiv în România. Ele sunt însă, într-o anumită măsură, diferite. Spre exemplu, în România, grupul primea de la consumatori haine folosite – indiferent de brandul pe care acestea îl purtau – şi oferea în schimb vouchere pentru achiziţia de bunuri noi, încurajând astfel businessul principal, acela al produselor noi.

    Totodată, hainele vechi nu erau puse la vânzare.

    Un model mai a­propiat de cel al pro­prietarului Zara a aplicat gigantul Ikea, din sectorul de mobi­lier, care a lansat un program de buyback & resell, încurajând astfel a­chi­ziţiile de piese second-hand, după cum spune compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

    Acum circa un an, Ikea a anunţat că vrea să devină un business circular până în 2030. Iniţiativa de Buyback & Resell – temporară şi localizată într-un număr extrem de limitat de magazine – a fost parte din proces.

    De cele mai multe ori, proiectele marilor retaileri în acest domeniu (second hand) sunt punctuale, deşi există şi unele iniţiative mai ambiţioase şi pe termen mai lung, chiar şi în România. Spre exemplu, retailerul de echipamente sportive Decathlon, care acum câţiva ani a început să organizeze un târg Trocathon de cumpărare şi vânzare de produse la mâna a doua, are o platformă dedicată acestui tip de comerţ.

    „Second Hand Decathlon este un serviciu de economie circulară axat pe sport, unde o întreagă echipă este alături de utilizatori în procesul de depunere, vânzare, consiliere“, potrivit grupului de Facebook dedicat acestei iniţiative.

    Deşi tot mai multe nume mari fac paşi în această direcţie, momentan paşii sunt timizi şi sunt meniţi să testeze apele şi să vadă cum pot retailerii internaţionali capitaliza din apetitul consumatorilor pentru produse deja folosite. Circa 65% dintre consumatori spun că preferă să cumpere articole second hand de la mărci cunoscute, în timp ce 64% din membrii generaţiilor Z şi Millenials spun că sunt atenţi la aspecte de sustenabilitate când cumpără articole de îmbrăcăminte sau încălţăminte, conform World Economic Forum care citează Boston Consulting Group. Plus că, dincolo de apetitul şi de potenţialul acestui sector (piaţa de modă second hand din SUA e aşteptată să se tripleze până în 2029), există şi modele de business deja testate, precum platforma Vestiaire Collective.

    Şi pe piaţa din România, conceptele de tip vintage sau consignaţii sunt în plin avânt, chiar şi actori sau designeri lansând astfel de business-uri online sau offline. Totodată, sunt mii de mici magazine de tip second hand care se găsesc acum atât în Bucureşti cât şi în oraşele secundare şi chiar terţiare de provincie. Numărul lor sau vânzările realizate de acestea sunt pentru moment o necunoscută, piaţa fiind fragmentată şi necercetată. Totuşi, e clar că potenţial există măcar şi după numărul mare de iniţiative nou apărute.

  • Frigider de impresionat

    Situaţia din ultimii doi i-a făcut pe mulţi să cerceteze atent anumite lucruri din viaţa lor, iar unii britanici, de exemplu, au ajuns la concluzia că deţin frigiderul nepotrivit.

    Problema nu vine doar de la capacitatea acestuia, ci de la aspectul său în bucătărie, căutându-se în prezent frigidere impunătoare care să arate statutul social al proprietarului şi să-i impresioneze pe ce care vin în acea zonă a casei, scrie The Times. Se investesc astfel echivalentul a câtorva zeci de mii ce de euro în astfel de electrocasnice.

    Se caută, de exemplu, frigidere sau combine frigorifice side-by-side, pe lângă care să se instaleze şi aparate dedicate răcitului vinurilor, iar unele persoane, care au familie mare sau primesc des grupuri de prieteni sau rude care rămân peste noapte, caută chiar mici camere frigorifice instalate lângă bucătărie pe care le privesc ca pe trofee.


     

     

  • Accesorii preistorice: cum au ajuns bogaţii lumii să „vâneze” schelete de dinozaur

    „Dacă un oligarh cumpără un schelet de dinozaur şi îl pune în holul uneia dintre casele sale, atunci acesta este efectiv pierdut pentru ştiinţă. A dispărut, este o fantomă”, spune paleontologul american Steve Brusette într-un articol al publicaţiei luxurylaunches.com. Se pare că noul trend în piaţa obiectelor de colecţie care îi atrage pe miliardari este cel al oaselor de dinozaur, iar acesta este o adevărată cutie a Pandorei pentru oamenii de ştiinţă.

    Luna trecută, un schelet de gorgorozaur de trei metri ar fi fost vândut într-o licitaţie în schimbul a 6,1 milioane de dolari, pentru un licitator anonim. Pentru oamenii de ştiinţă, aceste rămăşite preistorice sunt imperativ de studiat, în timp ce în mâinile unor investitori privaţi, acestea nu sunt decât nişte jucării.

    Scheletele de dinozaur sunt tratate de aceştia din urmă ca şi cum ar fi obiecte de artă, maşini clasice sau vechi sticle de whisky. Cineva poate admira un tablou, să conducă o maşină scumpă şi să bea un pahar de whisky scump, dar ce fac aceşti colecţionari privaţi cu oasele dinozaurilor?


     

     

  • Business rescris de criză

    Cu aproape trei decenii de antreprenoriat în spate, Marius Avram, fondator şi CEO al companiei de birotică şi papetărie Vector Internaţional, sub umbrela căreia funcţionează magazinele Autograf, pare că şi-a „făcut temele” pentru crizele inerente din viaţa oricărui business. Cum a schimbat pandemia afacerea pe care o conduce şi întreaga industrie în care activează?

     

    Cred că această pandemie ne-a ţinut un pic pe loc şi nu ne-a permis să ne dezvoltăm conform planurilor noastre, însă provocările la care am fost supuşi ne-au făcut mai puternici şi ne-au ajutat să ne creştem gradul de adaptabilitate la schimbările ce apar în piaţă din ce în ce mai des şi din ce în ce mai rapid”, spune Marius Avram, fondator şi CEO, Vector Internaţional, referindu-se la ultimii ani.

    Cu o echipă de 65 de angajaţi şi un număr mediu de 1.800 de clienţi, împărţiţi în mod egal între zona B2B şi B2C, Vector Internaţional a înregistrat, în 2021, o cifră de afaceri de 6,72 milioane de euro. Compania, sub umbrela căreia funcţionează magazinele Autograf – atât cel online, cât şi unităţile fizice, care au o suprafaţă medie de 130 de metri pătraţi –, precum şi magazinul virtual
    gutuie.ro, înregistrează o valoare medie a bonului de 85 de lei în offline şi 190 de lei în online. Businessul are un un portofoliu de peste 70 de branduri şi un număr de peste 10.000 de articole.

    Publicul-ţintă al companiei pe segmentul B2C este reprezentat de persoanele cu venituri medii spre mari, însă, spune Avram, „ne dorim şi o apropiere de persoanele cu venituri mai modeste, pe principiul englezesc, că suntem prea săraci să ne cumpărăm un lucru ieftin. Noi oferim multe produse cu un raport calitate/preţ, foarte bun”. În ceea ce priveşte segmentul B2B, „nu avem nici o limită”, susţine executivul: „Considerăm că putem face faţă oricărei provocări, având un portofoliu de produse foarte larg şi servicii de calitate confirmate până în prezent şi prin rezistenţa brandului Vector pe piaţa de profil din România”.

    Trei decenii de antreprenoriat

    Agenda zilnică a lui Marius Avram este diferită în fiecare zi şi cuprinde, în general, planuri, întâlniri, şedinţe, strategii, toate acestea făcând parte permanent din viaţa sa de antreprenor, „doar că, de fiecare dată, sunt lucruri diferite de discutat şi adesea cu persoane diferite”.

    El a ales calea antreprenoriatului imediat după terminarea facultăţii (secţiei de Autovehicule Rutiere din cadrul Universităţii de Transporturi din Bucureşti – n. red.), în 1993, la doar 23 de ani. Nu a găsit din prima formula câştigătoare, lovindu-se iniţial de mai multe eşecuri, în industria alimentară şi cea auto. În final, i-a venit ideea pornirii unei afaceri în domeniul distribuţiei de produse de birotică şi papetărie, iar în 1997 a pus pe picioare businessul Vector Internaţional. Sfatul său pentru alţi tineri care sunt acum puşi acum în faţa alegerii unui drum profesional este să îşi aleagă jobul care le place, să nu renunţe niciodată la visurile lor şi să fie deschişi în permanenţă la a învăţa. „Secretul este că dacă ai atitudinea potrivită, şansele de reuşită cresc foarte mult.”

    Pandemia, spune antreprenorul, a adus, cu siguranţă, schimbări şi în industria în care activează, atât la nivel de produse, cât mai ales la nivel de consumator. „Astfel, unele categorii de produse au suferit o reducere a cererii pe piaţă, iar altele au cunoscut un trend ascendent în vânzări. Cele din urmă sunt cele legate de hobby-uri, de scrisul de mână, de instrumentele de scris şi rechizite denumite «inteligente». Mutarea biroului acasă a creat o altă direcţie de business care a trebuit abordată ca atare.” Astfel, dacă odată cu migrarea spre digital, unele categorii de produse au avut un declin în vânzări, în acelaşi timp, au aparut şi categorii de produse noi, care au luat un avânt semnificativ. „Aici aş menţiona tablele interactive pentru educaţie, cu toate accesoriile necesare, cât şi produsele ergonomice pentru birouri, care au grijă de sănătatea noastră prin corectarea poziţiei de lucru la birou.”

    Cât despre noul conflict politico-militar de la graniţă, acesta spune că a contribuit în special la criza energetică şi de aici, în lanţ, la creşterile de preţuri şi la inflaţie. „Aceasta cred că e mai degrabă o problemă globală pentru toată lumea, fie ei antreprenori sau angajaţi şi, din păcate afectează, într-o foarte mare măsură, toate domeniile de activitate.”

    Reţeta succesului pentru a depăşi ultimii doi ani, susţine Marius Avram, a fost o formulă compusă din mult efort, implicare şi creativitate. „Am investit constant în game noi de produse, cu o cerere mai mare pe piaţă, am luat foarte în serios dezvoltarea diviziei online prin dezvoltarea si modernizarea a două site-uri, gutuie.ro şi autograf.ro, prin digitalizare şi autom atizarea anumitor procese din companie, şi, la final de 2021, totul a culminat cu mutarea într-un spaţiu logistic mult mai adecvat activităţii noastre, pentru  că aveam nevoie să creştem eficienţa logistică a companiei.” În primul an de la lansarea magazinului online autograf.ro, antreprenorul estimează, conform specialiştilor în marketing online cu care lucrează, un trafic mediu de circa 25.000 de vizitatori.

    Potrivit lui, deoarece şi pe piaţa de birotică şi papetărie se remarcă o tendinţă clară, cumpărătorul român virând către mediul online de shopping, „atât timp cât produsele se pot returna fără probleme, cred că nu va fi afectată decizia de cumpărare online a clienţilor. Clientul are această posibilitate, în caz că nu îi place produsul şi acest lucru îi dă libertatea să fie dezinvolt în alegerile sale.” Energia pentru a depăşi crizele care au apărut şi continuă să apară  pe parcurs spune că o găseşte în interior, în jurul său, în cadrul echipei. „Când vezi oameni motivaţi şi determinaţi să ducă un lucru la bun sfârşit, când te întâlneşti în depozit, în birouri cu colegi care ne sunt aproape de multă vreme, atunci e imposibil să nu fii entuziast şi plin de avânt. Atunci când ne confruntăm cu o criză, inevitabil apar şi provocările, le întâlnim la tot pasul, mai mari sau mai mici, important este să ne concentrăm pe business, să ne adaptăm în permanenţă, să căutăm soluţii la fiecare problemă apărută şi să ne păstrăm optimismul antreprenorial cu care am pornit la drum. Criza pandemiei, pe care tocmai am traversat-o, spune că ne-a învăţat că trebuie să încercăm imediat să ne adaptăm şi să găsim soluţii pentru a depăşi orice obstacol.”

    Potrivit lui, în prezent piaţa trece şi printr-un proces de educare continuu şi oamenii aleg din ce în ce mai mult şi mai des produse de calitate, în detrimentul celor ieftine, indiferent de locul unde sunt expuse aceste produse, atât în magazinele specializate, cât şi în supermarketuri. „Avantajul unui magazin specializat este că acolo vei găsi game complete de produse, reprezentând anumite branduri şi foarte important, consultanţă specializată.”

    În ceea ce priveşte tendinţele din piaţa de rechizite, birotică şi papetărie, antreprenorul spune că acestea sunt dictate de comportamentul cumpărătorilor, „iar noi, comercianţii, trebuie să le urmăm”. Ele, adaugă el, vin în special din piaţa internaţională, „pe care noi o urmăm, mai devreme sau mai tarziu, influenţaţi şi de specificul pieţei locale. Noi am rămas fideli produselor de calitate, brandurilor consacrate, care oferă o garanţie a produselor, a proceselor de fabricaţie şi a materialelor folosite pentru produsul finit”. Pentru anul acesta, obiectivul companiei este să atingă o cifră de afaceri de 8,5 milioane de euro, o creştere de 25%, şi un profit net de 600.000 de euro, de asemenea în creştere faţă de anul precedent. Investiţiile pe care compania le are în prezent în desfăşurare sunt legate de digitalizare şi automatizarea proceselor din cadrul firmei. „Anul acesta vom implementa un nou CRM, un program complex, ce va implica multe dintre procesele desfăşurate în companie. Investiţiile totale se ridică la aproximativ 100.000 de euro.”

    Ca perspectivă, în contextul ultimilor doi ani, antreprenorul susţine că este foarte dificil să faci previziuni într-un orizont de timp de un deceniu, „însă ne dorim dublarea cifrei de afaceri în următorii cinci ani şi consolidarea încrederii pe piaţă a grupului nostru de firme”.

    Despre vânzarea companiei, Marius Avram spune că nu s-a gândit la asta până acum şi nici nu au existat astfel de discuţii sau propuneri. „E greu de spus. Oricum, nu doresc să pun presiune pe familie şi copii, cu preluarea afacerii. Vom vedea în timp cum vor evolua lucrurile şi sper că vom lua deciziile potrivite.”

    Întrebat dacă e de părere că, vreodată, ar putea dispărea complet din şcoli pixul şi foaia, antreprenorul spune că, personal, nu îşi doreşte acest lucru, „dar nici nu ne putem împotrivi evoluţiei tehnologiei. Cred că o bună perioadă va mai exista un amestec între pix, foaie şi tehnologie. Oricum ar fi, va trebui să ne adapăm constant noilor vremuri, oricum ar arăta ele.”

    Marius Avram, CEO, Vector Internaţional: „Publicul-ţintă al companiei pe segmentul B2C este reprezentat de persoanele cu venituri medii spre high, însă ne dorim şi o apropiere de persoanele cu venituri mai modeste, pe principiul englezesc, că suntem prea săraci să ne cumpărăm un lucru ieftin.”