BusinessMagazin

Tag: televiziuni

  • TVR va primi de la bugetul de stat 135,8 mil. lei, pentru emisia sa şi pentru TVR Moldova şi TVRi

    Suma pe care SRTv o va primi de la bugetul de stat în anul 2016, respectiv 135.898.000 de lei, a fost avizată favorabil, cu unanimitate de voturi, vineri, în Comisiile reunite pentru Cultură ale Parlamentului.

    Astfel, suma pe care TVR o va primi de la bugetul de stat în 2016 este cu 13,89% mai mică decât suma pe care Televiziunea Română a primit-o în acest an (157.814.000 lei).

    Suma primită de TVR de la bugetul de stat reprezintă 29% din sursele totale de finanţare ale SRTv, în timp ce 71% reprezintă venituri proprii, potrivit proiectului de buget al Televiziunii Române pe anul 2016.

    Încă de la începutul discuţiilor referitoare la suma pe care TVR o va primi de la bugetul de stat în 2016, parlamentarul PSD Georgică Severin, preşedintele Comisiei pentru Cultură din Senat, cel care a condus lucrările şedinţei de vineri, a spus că aceşti bani vor fi destinaţi asigurării emisiei terestre a televiziunilor din portofoliul SRTv.

    “Ştiu că sunt o mulţime de probleme de discutat la Televiziunea Română. Reamintesc că sumele de bani pe care noi le discutăm şi le aprobăm sau nu se referă la asigurarea emisiei terestre. Sunt sume care trec prin conturile Televiziunii Române şi se duc la Societatea Naţională de Radiocomunicaţii. Nu vorbim despre alţi bani”, a spus Georgică Severin.

    La rândul său, Irina Radu, director general interimar al SRTv, a mulţumit pentru precizări. “Să ştiţi că nu aveam nici cea mai mică intenţie să ne plângem sau să vă povestim alte lucruri pentru că le cunoaşteţi foarte bine”, le-a spus Irina Radu parlamentarilor din Comisiile reunite pentru Cultură din Senat şi Camera Deputaţilor.

    Totodată, Liviu Nicolescu, directorul Direcţiei Studiouri Centrale din SRTv, a prezentat destinaţia banilor pe care TVR ar urma să îi primească de la bugetul de stat în 2016.

    Potrivit lui Liviu Nicolescu, suma propusă pentru anul viitor pentru finanţare de la bugetul de stat pentru TVR este de 135.898.000 de lei, în scădere faţă de 2015, iar această scădere este o consecinţă, în principal, a procesului de tranziţie de la televiziunea terestră analogică la televiziunea digitală.

    “Anul acesta s-a oprit difuzarea terestră a TVR 2 (…) Având în vedere stadiul procesului de implementare a sistemului digital terestru, cheltuielile sunt mai mici. Procesul este în curs de implementare. La momentul de faţă este o acoperire undeva între 30 şi 40% din populaţie”, a spus Liviu Nicolescu.

    El a mai spus că, din suma de 135.898.000 de lei, o parte dominantă, respectiv 108 milioane de lei, va fi plătită de TVR către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, pentru emisia terestră a canalelor Televiziunii Române.

    O altă sumă, 14.450.000 de lei, va fi folosită pentru închirierea canalului de satelit al SRTv, iar pentru difuzare terestră a TVR Moldova la Chişinău va fi alocată o sumă de 62.000 de lei.

    Totodată, Liviu Nicolescu a amintit că producţia TVR destinată străinătăţii este susţinută, potrivit legislaţiei în vigoare, de la bugetul de stat. Astfel, pentru producţia TV a TVR Moldova va fi alocată suma de 2.128.000 de lei.

    “La capitolul alte transferuri, avem 8.634.000 de lei destinată de asemenea funcţionării TVR Moldova şi a TVR Internaţional, iar la capitolul cheltuieli de capital active nefinanciare, investiţii, suma de 2.264.000 de lei”, a mai spus Liviu Nicolescu.

    Deputatul PSD Mădălin Voicu a spus că, din nefericire, el nu este foarte optimist în privinţa Televiziunii Române şi nu ştie ce se va întâmpla cu TVR. El a mai spus că i se par prea mari cheltuielile dedicate TVR Moldova. “Înţeleg că există o dragoste deschisă, afirmată, confirmată, un gen de emoţie (…) Dar asta cu investiţii mari, cu o dorinţă acerbă, de multe ori dizgraţioasă, ca să facem exerciţiul ăsta Moldova… Sigur că trebuie să existe, dar nu investiţii atât de vaste. Vă rog frumos poate regândiţi genul ăsta de cadou, între ghilimele, pe care noi îl facem deliberat, în speranţa că va înţelege cineva despre ce este vorba. Eu cred că lucrurile pe care le simţim sentimental sunt chestiuni care au nevoie de decenţă, nu de eclatare şi de un balet inutil, care este şi foarte constisitor”, a spus Mădălin Voicu.

    Însă, senatorul PSD Georgică Severin a spus că TVR Chişinău trebuie finanţat în conformitate cu legislaţia în vigoare. “Noi v-am dat prin lege această însărcinare”, le-a spus Georgică Severin reprezentanţilor TVR.

    La rândul său, deputatul PSD Florin Pâslaru a spus că are încredere că lucrurile se vor îmbunătăţi la TVR. “De când aţi venit, doamna director general, chiar dacă sunteţi interimar, din informaţiile pe care le am, aţi încercat să faceţi nişte lucruri bune în sensul revitalizării activităţii şi aţi scăpat ca prin urechile acului, e adevărat, de nişte blocaje (…) Dacă o ţineţi pe drumul ăsta, eu sunt convins că televiziunea nu ştiu dacă îşi revine total, dar e pe un drum ascendent”, a spus Pâslaru.

    În schimb, senatorul PNL Emil Paşcan a spus că el nu este deloc optimist. “Ba din contră, pentru că ceea ce presupune o reformă de fond profundă a Televiziunii Române ţine şi de noi şi de Guvern şi de echipa televiziunii, de o restructurare profundă şi internă a televiziunii. Eu voi susţine bugetul propus pentru că am încredere în viziunea celor din interior şi a dumneavoastră, doamna preşedinte, şi vă rog, pentru că nu am de gând să abdic de la ce v-am sesizat. S-a desfăşurat acea anchetă foarte serioasă. Este inadmisibil ca un post regional să aibă pierderi de un milion de euro pe an de ani de zile, iar acest lucru să fie tolerat. Sunt profunde cauze acolo, e nevoie de o restructurare şi, dacă nu aveţi curajul măcar să o propuneţi, nu se va întâmpla nimic. Cu atât mai mult, sunt în continuare în cercetări şi verificări, implicit prin intermediul CNA, vă informez că, după ce că există o armată de 59 de angajaţi şi încă tot pe atâţia colaboratori la Mureş (TVR Târgu-Mureş, n.r.), mai mult de jumătate din emisiuni sunt reluări şi unele reluări sunt non-stop de ani de zile. Cum să se restructureze, cum să funcţioneze televiziunea, cum să câştige audienţă televiziunea, dacă aceste lucruri sunt tolerate de ani de zile. Vă rog să continuaţi această reformă şi internă, să aveţi curajul să ne propuneţi schimbări şi de natură legislativă sau care ţin de noi, pentru că altminteri (…) nu se va întâmpla nimic semnificativ”, i-a transmis Emil Paşcan directorului general interimar al TVR, Irina Radu.

    Deputatul PNL Ioan Tămâian a spus că nu are cum să se întâmple o reformă adevărată în Televiziunea Română, atât timp cât aceasta “răspunde politicului şi este subordonată politicului”. El a mai spus că “Televiziunea Română are angajaţi foarte mulţi şi nu este justificat acest lucru”, iar “abonamentul la Televiziunea Română este sub nivel”. “Este Cenuşăreasa, este televiziunea de care dispune oricine când are forţă politică (…) Cât este lăsată la cheremul politicului, nu are cum să se îndrepte. Iar, referitor la Republica Moldova, eu cred că avem o datorie de a ţine acel pământ românesc aproape şi Televiziunea Română şi Radio România sunt în măsură să facă acest lucru”, a mai spus Tămâian.

    La rândul său, deputatul PSD Liliana Mincă a spus că parlamentarii ştiu că situaţia Televiziunii Române este dramatică. Ea a cerut să fie pusă pe ordinea de zi a Comisiilor reunite pentru Cultură din Parlament numirea unui nou Consiliu de Administraţie al SRTv, pentru că directorul general interimar al TVR nu poate să facă reformă şi să restructureze, pentru că nu are dreptul legal în acest sens.

    Conform preşedintelui Comisiei pentru Cultură din Senat, Georgică Severin, situaţia financiară a TVR ar putea fi discutată în luna ianuarie.

    După votul de vineri din Comisiile de Cultură, proiectul de buget pe 2016 al Societăţii Române de Televiziune va intra, săptămâna viitoare, în atenţia plenului Parlamentului.

  • TVR va primi de la bugetul de stat 135,8 mil. lei, pentru emisia sa şi pentru TVR Moldova şi TVRi

    Suma pe care SRTv o va primi de la bugetul de stat în anul 2016, respectiv 135.898.000 de lei, a fost avizată favorabil, cu unanimitate de voturi, vineri, în Comisiile reunite pentru Cultură ale Parlamentului.

    Astfel, suma pe care TVR o va primi de la bugetul de stat în 2016 este cu 13,89% mai mică decât suma pe care Televiziunea Română a primit-o în acest an (157.814.000 lei).

    Suma primită de TVR de la bugetul de stat reprezintă 29% din sursele totale de finanţare ale SRTv, în timp ce 71% reprezintă venituri proprii, potrivit proiectului de buget al Televiziunii Române pe anul 2016.

    Încă de la începutul discuţiilor referitoare la suma pe care TVR o va primi de la bugetul de stat în 2016, parlamentarul PSD Georgică Severin, preşedintele Comisiei pentru Cultură din Senat, cel care a condus lucrările şedinţei de vineri, a spus că aceşti bani vor fi destinaţi asigurării emisiei terestre a televiziunilor din portofoliul SRTv.

    “Ştiu că sunt o mulţime de probleme de discutat la Televiziunea Română. Reamintesc că sumele de bani pe care noi le discutăm şi le aprobăm sau nu se referă la asigurarea emisiei terestre. Sunt sume care trec prin conturile Televiziunii Române şi se duc la Societatea Naţională de Radiocomunicaţii. Nu vorbim despre alţi bani”, a spus Georgică Severin.

    La rândul său, Irina Radu, director general interimar al SRTv, a mulţumit pentru precizări. “Să ştiţi că nu aveam nici cea mai mică intenţie să ne plângem sau să vă povestim alte lucruri pentru că le cunoaşteţi foarte bine”, le-a spus Irina Radu parlamentarilor din Comisiile reunite pentru Cultură din Senat şi Camera Deputaţilor.

    Totodată, Liviu Nicolescu, directorul Direcţiei Studiouri Centrale din SRTv, a prezentat destinaţia banilor pe care TVR ar urma să îi primească de la bugetul de stat în 2016.

    Potrivit lui Liviu Nicolescu, suma propusă pentru anul viitor pentru finanţare de la bugetul de stat pentru TVR este de 135.898.000 de lei, în scădere faţă de 2015, iar această scădere este o consecinţă, în principal, a procesului de tranziţie de la televiziunea terestră analogică la televiziunea digitală.

    “Anul acesta s-a oprit difuzarea terestră a TVR 2 (…) Având în vedere stadiul procesului de implementare a sistemului digital terestru, cheltuielile sunt mai mici. Procesul este în curs de implementare. La momentul de faţă este o acoperire undeva între 30 şi 40% din populaţie”, a spus Liviu Nicolescu.

    El a mai spus că, din suma de 135.898.000 de lei, o parte dominantă, respectiv 108 milioane de lei, va fi plătită de TVR către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, pentru emisia terestră a canalelor Televiziunii Române.

    O altă sumă, 14.450.000 de lei, va fi folosită pentru închirierea canalului de satelit al SRTv, iar pentru difuzare terestră a TVR Moldova la Chişinău va fi alocată o sumă de 62.000 de lei.

    Totodată, Liviu Nicolescu a amintit că producţia TVR destinată străinătăţii este susţinută, potrivit legislaţiei în vigoare, de la bugetul de stat. Astfel, pentru producţia TV a TVR Moldova va fi alocată suma de 2.128.000 de lei.

    “La capitolul alte transferuri, avem 8.634.000 de lei destinată de asemenea funcţionării TVR Moldova şi a TVR Internaţional, iar la capitolul cheltuieli de capital active nefinanciare, investiţii, suma de 2.264.000 de lei”, a mai spus Liviu Nicolescu.

    Deputatul PSD Mădălin Voicu a spus că, din nefericire, el nu este foarte optimist în privinţa Televiziunii Române şi nu ştie ce se va întâmpla cu TVR. El a mai spus că i se par prea mari cheltuielile dedicate TVR Moldova. “Înţeleg că există o dragoste deschisă, afirmată, confirmată, un gen de emoţie (…) Dar asta cu investiţii mari, cu o dorinţă acerbă, de multe ori dizgraţioasă, ca să facem exerciţiul ăsta Moldova… Sigur că trebuie să existe, dar nu investiţii atât de vaste. Vă rog frumos poate regândiţi genul ăsta de cadou, între ghilimele, pe care noi îl facem deliberat, în speranţa că va înţelege cineva despre ce este vorba. Eu cred că lucrurile pe care le simţim sentimental sunt chestiuni care au nevoie de decenţă, nu de eclatare şi de un balet inutil, care este şi foarte constisitor”, a spus Mădălin Voicu.

    Însă, senatorul PSD Georgică Severin a spus că TVR Chişinău trebuie finanţat în conformitate cu legislaţia în vigoare. “Noi v-am dat prin lege această însărcinare”, le-a spus Georgică Severin reprezentanţilor TVR.

    La rândul său, deputatul PSD Florin Pâslaru a spus că are încredere că lucrurile se vor îmbunătăţi la TVR. “De când aţi venit, doamna director general, chiar dacă sunteţi interimar, din informaţiile pe care le am, aţi încercat să faceţi nişte lucruri bune în sensul revitalizării activităţii şi aţi scăpat ca prin urechile acului, e adevărat, de nişte blocaje (…) Dacă o ţineţi pe drumul ăsta, eu sunt convins că televiziunea nu ştiu dacă îşi revine total, dar e pe un drum ascendent”, a spus Pâslaru.

    În schimb, senatorul PNL Emil Paşcan a spus că el nu este deloc optimist. “Ba din contră, pentru că ceea ce presupune o reformă de fond profundă a Televiziunii Române ţine şi de noi şi de Guvern şi de echipa televiziunii, de o restructurare profundă şi internă a televiziunii. Eu voi susţine bugetul propus pentru că am încredere în viziunea celor din interior şi a dumneavoastră, doamna preşedinte, şi vă rog, pentru că nu am de gând să abdic de la ce v-am sesizat. S-a desfăşurat acea anchetă foarte serioasă. Este inadmisibil ca un post regional să aibă pierderi de un milion de euro pe an de ani de zile, iar acest lucru să fie tolerat. Sunt profunde cauze acolo, e nevoie de o restructurare şi, dacă nu aveţi curajul măcar să o propuneţi, nu se va întâmpla nimic. Cu atât mai mult, sunt în continuare în cercetări şi verificări, implicit prin intermediul CNA, vă informez că, după ce că există o armată de 59 de angajaţi şi încă tot pe atâţia colaboratori la Mureş (TVR Târgu-Mureş, n.r.), mai mult de jumătate din emisiuni sunt reluări şi unele reluări sunt non-stop de ani de zile. Cum să se restructureze, cum să funcţioneze televiziunea, cum să câştige audienţă televiziunea, dacă aceste lucruri sunt tolerate de ani de zile. Vă rog să continuaţi această reformă şi internă, să aveţi curajul să ne propuneţi schimbări şi de natură legislativă sau care ţin de noi, pentru că altminteri (…) nu se va întâmpla nimic semnificativ”, i-a transmis Emil Paşcan directorului general interimar al TVR, Irina Radu.

    Deputatul PNL Ioan Tămâian a spus că nu are cum să se întâmple o reformă adevărată în Televiziunea Română, atât timp cât aceasta “răspunde politicului şi este subordonată politicului”. El a mai spus că “Televiziunea Română are angajaţi foarte mulţi şi nu este justificat acest lucru”, iar “abonamentul la Televiziunea Română este sub nivel”. “Este Cenuşăreasa, este televiziunea de care dispune oricine când are forţă politică (…) Cât este lăsată la cheremul politicului, nu are cum să se îndrepte. Iar, referitor la Republica Moldova, eu cred că avem o datorie de a ţine acel pământ românesc aproape şi Televiziunea Română şi Radio România sunt în măsură să facă acest lucru”, a mai spus Tămâian.

    La rândul său, deputatul PSD Liliana Mincă a spus că parlamentarii ştiu că situaţia Televiziunii Române este dramatică. Ea a cerut să fie pusă pe ordinea de zi a Comisiilor reunite pentru Cultură din Parlament numirea unui nou Consiliu de Administraţie al SRTv, pentru că directorul general interimar al TVR nu poate să facă reformă şi să restructureze, pentru că nu are dreptul legal în acest sens.

    Conform preşedintelui Comisiei pentru Cultură din Senat, Georgică Severin, situaţia financiară a TVR ar putea fi discutată în luna ianuarie.

    După votul de vineri din Comisiile de Cultură, proiectul de buget pe 2016 al Societăţii Române de Televiziune va intra, săptămâna viitoare, în atenţia plenului Parlamentului.

  • CNA a primit circa 100 de sesizări pentru modul în care posturile TV au prezentat tragedia de la Colectiv

    CNA a primit aproximativ o sută de sesizări privind modul în care televiziunile au reflectat tragedia din clubul Colectiv, printre aspectele semnalate numărându-se şi prezentarea unor imagini cu persoane aflate în suferinţă şi nerespectarea zilelor de doliu naţional.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) va analiza, în şedinţa de joi, modul în care televiziunile Antena 1, Antena 3, B1 TV, Digi 24, Kanal D, Pro TV, Prima TV, Realitatea TV, România TV şi TVR 1 au reflectat incendiul din 30 octombrie din clubul Colectiv din Bucureşti, în urma căruia au decedat 50 de persoane.

    Departamentele de specialitate ale CNA au monitorizat emisiuni difuzate de aceste televiziuni în perioada 30 octombrie – 2 noiembrie, urmând ca membrii Consiliului să decidă, joi, dacă acestea au respectat legislaţia audiovizualului.

    Până în prezent, CNA a primit aproximativ o sută de sesizări de la telespectatori, care au reclamat faptul că anumite televiziuni au difuzat imagini cu persoane aflate în suferinţă şi nu au respectat zilele de doliu naţional, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţi ai Consiliului.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului le-a transmis, pe 31 octombrie, televiziunilor şi radiourilor că au obligaţia de a-şi adapta programele în mod corespunzător, ca urmare a hotărârii Guvernului de a declara 31 octombrie, 1 şi 2 noiembrie ca zile de doliu naţional, în memoria victimelor tragediei din clubul Colectiv.

    Totodată, pe 31 octombrie, membrul CNA Valentin Jucan a făcut pe contul său de Facebook un apel la televiziuni să relateze cu responsabilitate, decenţă şi maximă prudenţă informaţiile despre incendiul petrecut vineri seară într-un club din Bucureşti şi să nu transforme această tragedie “într-o goană după rating”.

    În plus, pe 3 noiembrie, CNA a recomandat televiziunilor să nu filmeze şi să nu difuzeze imagini de la priveghiurile şi de la ceremoniile funerare ale victimelor tragediei din clubul Colectiv.

    Pe de altă parte, marţi, preşedintele CNA, Laura Georgescu, a fost audiată la Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor, unii membri ai comisiei cerându-i demisia pentru faptul că televiziunile au transmis imagini interzise prin lege, în contextul tragediei din clubul Colectiv.

    Laura Georgescu a spus în faţa deputaţilor că, în prima jumătate de oră după tragedie, “au scăpat imagini” la televiziuni, care nu aveau cum să fie blurate. Ea a precizat că, ulterior, a funcţionat “sistemul de comunicare cu cei din post care trebuiau să înregistreze aceste imagini şi să le blureze”. Georgescu le-a cerut membrilor Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor să ia în calcul faptul că a fost pentru prima dată când oamenii din media s-au întâlnit cu un eveniment de asemenea proporţii. “Consiliul va da sancţiuni, însă, reporterii care au fost la faţa locului au încercat să informeze publicul, în niciun caz să încalce legile”, a mai spus Laura Georgescu.

    Legea audiovizualului prevede că, “prin difuzarea şi retransmisia serviciilor de programe, se realizează şi se asigură pluralismul politic şi social, diversitatea culturală, lingvistică şi religioasă, informarea, educarea şi divertismentul publicului, cu respectarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale ale omului” şi că “toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor”.

    La rândul său, Codul audiovizualului prevede că “Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei”, iar “Furnizorii de servicii media audiovizuale nu pot difuza: imagini ale persoanei aflate în situaţia de victimă, fără acordul acesteia; imagini ale persoanei fără discernământ sau decedate, fără acordul familiei; imagini care exploatează sau scot în evidenţă traumele ori traumatismele unei persoane. Fac excepţie cazurile umanitare, pentru difuzarea cărora este necesar acordul persoanei în cauză sau al familiei”.

    De asemenea, potrivit aceluiaşi cod, “orice persoană are dreptul la respectarea intimităţii în momente dificile, cum ar fi o pierdere ireparabilă sau o nenorocire”. “În cazul situaţiilor de suferinţă umană, al dezastrelor naturale, accidentelor sau al actelor de violenţă, furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a respecta imaginea şi demnitatea persoanelor aflate în astfel de situaţii”, prevede Codul audiovizualului.

    “Difuzarea informaţiilor şi/sau imaginilor persoanelor aflate sub tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate este permisă numai cu acordul persoanei sau, în cazul în care persoana este fără discernământ ori decedată, cu acordul familiei sau al aparţinătorilor”, mai spune Codul audiovizualului.

  • Un membru CNA face apel la televiziuni să nu transforme o tragedie “într-o goană după rating”

    Valentin Jucan a făcut un apel către televiziuni pe contul său de Facebook.

    “Tragedia petrecută în clubul din Bucureşti vă obligă la responsabilitate, decenţă şi maximă prudenţă în relatarea evenimentelor!”, le transmite Valentin Jucan reprezentanţilor televiziunilor.

    “Cu siguranţă, emisiunile de dezbatere pe care le veţi realiza vor aborda pe larg acest subiect. Aveţi obligaţia să fiţi cumpătaţi şi să nu transformaţi acest moment într-o goană după rating, cu preţul încălcării dreptului la intimitate al celor aflaţi în suferinţă”, a mai spus Valentin Jucan.

    El a amintit că Legea audiovizualului prevede că “prin difuzarea şi retransmisia serviciilor de programe se realizează şi se asigură pluralismul politic şi social, diversitatea culturală, lingvistică şi religioasă, informarea, educarea şi divertismentul publicului, cu respectarea libertăţilor şi a drepturilor fundamentale ale omului” şi că “toţi furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să asigure informarea obiectivă a publicului prin prezentarea corectă a faptelor şi evenimentelor şi să favorizeze libera formare a opiniilor”.

    La rândul său, Codul audiovizualului prevede că “Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a corespondenţei”, iar “Furnizorii de servicii media audiovizuale nu pot difuza: imagini ale persoanei aflate în situaţia de victimă, fără acordul acesteia; imagini ale persoanei fără discernământ sau decedate, fără acordul familiei; imagini care exploatează sau scot în evidenţă traumele ori traumatismele unei persoane. Fac excepţie cazurile umanitare, pentru difuzarea cărora este necesar acordul persoanei în cauză sau al familiei”.

    De asemenea, potrivit aceluiaşi Cod, “orice persoană are dreptul la respectarea intimităţii în momente dificile, cum ar fi o pierdere ireparabilă sau o nenorocire”. “În cazul situaţiilor de suferinţă umană, al dezastrelor naturale, accidentelor sau al actelor de violenţă, furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a respecta imaginea şi demnitatea persoanelor aflate în astfel de situaţii”, prevede acelaşi Cod.

    “Difuzarea informaţiilor şi/sau imaginilor persoanelor aflate sub tratament în unităţile de asistenţă medicală, precum şi a datelor cu caracter personal privind starea de sănătate este permisă numai cu acordul persoanei sau, în cazul în care persoana este fără discernământ ori decedată, cu acordul familiei sau al aparţinătorilor”, mai spune Codul audiovizualului.

    În urma incendiului produs vineri seară în Clubul Colectiv din centrul Capitalei şi-au pierdut viaţa 27 de oameni, iar alţi aproximativ 200 au fost răniţi. La acest moment, 146 de persoane sunt internate la 12 spitale din Bucureşti.

  • Anunţ ALARMANT al unei mari televiziuni celebre: “E un RĂZBOI între Statele Unite şi Rusia!”

    CNN scrie că avem de-a face cu un “război între Statele Unite şi Rusia”.

    “Antrenarea a mii de infanterişti nu a constituit o metodă bună, cred că a devenit destul de evident acest lucru acum”, a precizat un oficial al Administraţiei Obama, citat de publicaţia The New York Times.

    Anunţ ALARMANT al unei mari televiziuni celebre: “E un RĂZBOI între Statele Unite şi Rusia!”

     

  • Povestea lui Anne Cox Chambers, doamna de fier a industriei media din Statele Unite

    Anne Cox Chambers s-a născut pe 1 decembrie 1919 în Dayton, Ohio. Tatăl său, James M. Cox, a fost jurnalist şi a candidat, în 1920, la alegerile primare din cadrul Partidului Democrat. Anne Chambers a urmat cursurile Finch College şi a obţinut, de-a lungul vieţii, mai multe diplome de recunoaştere academică. În 1974, după moartea fratelui său, Anne Cox Chambers a devenit acţionar majoritar în compania familiei, preluând şi funcţia de director al Atlanta Newspapers. Fiind activă atât în afaceri, cât şi în politică, Chambers a fost numită de către preşedintele Jimmy Carter ambasador al Statelor Unite în Belgia în anul 1977; a ocupat acest post până în 1981. În anii ‘80, Chambers a făcut parte din consiliul de conducere al The Coca-Cola Company. A fost de asemenea şi prima femeie director de bancă, la Fulton National Bank.

    În prezent, Anne Cox Chambers este director al Atlanta Newspapers şi al Cox Enterprises, una dintre cele mai importante companii media din Statele Unite. Deţine Cox Communications, care oferă servicii de internet şi telefonie, precum şi numeroase publicaţii cum ar fi Atlanta Journal-Constitution sau The Palm Beach Post. Chambers deţine acţiuni şi în cadrul Autotrader, cel mai mare site de achiziţii auto din lume; companiile controlate de femeia de afaceri deservesc câteva zeci de milioane de clienţi din Statele Unite. Chambers susţine numeroase activităţi de tip cultural şi educaţional, mai ales în domeniul artistic şi al afacerilor internaţionale.

    În 2005, Muzeul de Artă din Atlanta a redenumit o secţiune în onoarea sa, pentru contribuţia adusă culturii americane de-a lungul vieţii.

    Averea lui Cox Chambers a fost estimată de Forbes la 16 miliarde de dolari; în 2014, ea era a 28-a cea mai bogată persoană din Statele Unite şi ocupa locul 53 la nivel mondial.

    Anne Cox Chambers este căsătorită cu Robert W. Chambers şi are trei copii: Katherine, Margaretta şi James.

  • CNA atenţionează Antenele, B1, Realitatea, RomâniaTV că nu prezintă ştirile în limbaj mimico-gestual

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a analizat, în şedinţa de marţi, o adresă primită de la Asociaţia Naţională a Surzilor din România, care a solicitat intervenţia Consiliului cu privire la respectarea de către televiziuni a legislaţiei audiovizualului în privinţa asigurării accesului la ştiri a persoanelor cu deficienţe de auz.

    În privinţa televiziunilor centrale, CNA a constatat că doar şase respectă prevederile legislaţiei audiovizualului în acest sens, respectiv TVR 1, TVR 2, Digi 24, Kanal D, Pro TV şi Prima TV.

    În schimb, Antena 1, Antena 3, B1 TV, Realitatea TV şi România TV nu interpretează încă în limbajul mimico-gestual şi prin titrare sincron cel puţin 30 de minute din programele de ştiri, pentru a ajuta persoanele cu deficienţe de auz să aibă acces la informaţii de actualitate.

    Astfel, CNA a decis să transmită acestor cinci televiziuni câte o scrisoare de atenţionare prin care să le solicite să respecte legislaţia audiovizualului. “Să dăm o atenţionare la posturile care nu respectă, ca, în maxim o lună de zile, să intre în legalitate (…) Să avem o formă de presiune asupra lor, ca să se alinieze la prevederile legale”, a spus vicepreşedintele CNA, Răsvan Popescu, cel care a propus transmiterea acestor scrisori de atenţionare.

    Decizia a fost luată cu unanimitatea voturilor membrilor prezenţi la şedinţa de marţi (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Monica Gubernat, Viorel Buda, Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Dorina Rusu, Răsvan Popescu şi Radu Călin Cristea).

    Pe de altă parte, CNA nu a luat nicio decizie în cazul Naţional TV, care nu difuzează programe de ştiri cu o durată zilnică de peste 30 de minute, astfel încât nu se încadrează în prevederile legale privind interpretarea în limbajul mimico-gestual, după cum a explicat reprezentanta televiziunii, Nicoleta Popa, în şedinţa de marţi a Consiliului.

    Totodată, CNA nu a luat pentru moment nicio decizie în cazul televiziunilor din teritoriu. În acest caz, Consiliul a monitorizat 186 de televiziuni, dintre care 71 respectă prevederile legale în privinţa limbajului mimico-gestual, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa de marţi.

    Potrivit Legii audiovizualului, “persoanele cu handicap de auz au dreptul de acces la serviciile media audiovizuale, în funcţie de posibilităţile tehnologice”.

    “În vederea asigurării dreptului de acces la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu deficienţe auditive, serviciile de programe de televiziune cu acoperire naţională: a) vor interpreta în limbajul mimico-gestual şi prin titrare sincron în timpul unei durate programate de cel puţin 30 de minute din programele de ştiri, de analize şi dezbatere pe teme politice şi/sau economice de actualitate din timpul zilnic de emisie; b) vor interpreta în limbajul mimico-gestual şi prin titrare sincron programele de importanţă majoră în întregime ori rezumatele acestora”.

    Totodată, serviciile de programe de televiziune cu acoperire locală trebuie să asigure accesul la serviciile media audiovizuale al persoanelor cu deficienţe auditive.

    Membrul CNA Lorand Turos a spus în şedinţa de marţi că aceste prevederi au fost incluse în Legea audiovizualului, printr-o modificare a acesteia făcută “pe genunchi”.

    “Eu sunt total înpotriva acestor lucruri, pentru că se impune o obligaţie către radiodifuzori, fără ca statul să compenseze ceva”, a spus Lorand Turos, precizând că în România nici nu există suficient de mulţi interpreţi autorizaţi în acest sens. “Nu are cine să facă această traducere şi nu există resurse pentru aceste lucruri. Dacă cineva impune obligaţia, să asigure conform Directivei Europene şi resursele. Acest lucru s-a făcut pe ultima sută de metri, mă refer la modificarea legii pe genunchi. Trebuia o tranziţie de câţiva ani”, a spus Lorand Turos.

    Răsvan Popescu a explicat că, pentru respectarea legii în acest sens, “există şi varianta subtitrării”. De asemenea, Popescu a spus că scrisorile de atenţionare transmise în acest caz de CNA nu reprezintă sancţiuni, ci doar o modalitate prin care CNA poate să înceapă să împingă lucrurile înainte.

    “La nivel naţional, există 91 de specialişti în aşa ceva (interpretarea în limbajul mimico-gestual, n.r.)”, a spus membrul CNA Radu Herjeu.

    Pe de altă parte, Răsvan Popescu a spus că CNA ar putea să facă o scrisoare prin care să informeze Comisiile de Cultură ale Parlamentului privind problemele pe care le implică implementarea acestei prevederi legale. CNA nu a luat, însă, marţi o decizie în acest sens.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: O mită cu acte în regulă de la guvernul PSD

    Sâmbătă seara, într-un interviu pentru B1, primul-ministru i-a spus domnului Dan Andronic, care a întrebat cum are de gând să ajute presa: „I-am cerut domnului Teodorovici şi încercăm să găsim o soluţie prin care să sprijinim acele mijloace de presă care prezintă ştiri (…) Televiziuni, radiouri, pentru că este audiovizualul. Cu presa scrisă nu am avut încă o discuţie, mai ales că majoritatea presei scrise s-a mutat pe online şi costurile sunt diferite. (…) Mai degrabă decât bani direcţi, reduceri de taxe şi impozite”.

    Am să o spun de la bun început: este o intenţie profund incorectă şi discriminatorie, atât faţă de alţi operatori economic, cât şi faţă de alte mijloace de informare în masă, precum publicaţiile tipărite sau site-urile de ştiri.

    Nu am uitat că şi fostul premier PSD Adrian Năstase şi-a cumpărat presa cu mijloace asemănătoare. Prin 2003, când mass media era aproape complet subjugată de diferite găşti din PSD, Clubul Român de Presă discuta cu guvernul facilităţi fiscale, sprijin pentru o reţea de chioşcuri de difuzare şi cine ştie ce altceva. Nu uit că în fruntea negociatorilor se afla directorul de atunci al ziarului Ziua, Sorin Roşca Stănescu, cel care – ce ciudată este viaţa uneori – a ajuns ulterior exact în celula lui Adrian Năstase. Facilităţile fiscale oferite de regimul PSD din anii 2001-2004 nu au ajutat cu nimic majoritatea publicaţiilor, care au rămas la fel de orientate către puterea politică, nu către cititori.

    Nu este mare diferenţă între ceea ce a făcut Adrian Năstase şi momeala pe care Victor Ponta o aruncă televiziunilor de ştiri. Primul-ministru îşi ajută doar prietenii: majoritatea acestor canale de informare, în frunte cu Antena 3, îi sunt deja aservite. Dânsul nu pare a fi preocupat să recupereze prejudiciul din dosarul Voiculescu – despre acest subiect a spus misterios c㠓e într-o categorie a unei poveşti complicate” – ci să ajute grupul Gâdea-Badea-Ciuvică. În plus, Antena 3, RTV-ul lui Sebastian Ghiţă şi toate celelalte televiziuni de ştiri au şi site-uri. Orice ajutor de stat se va răsfrânge favorabil şi asupra acestor site-uri, oferind un avantaj asupra celor nu au în spate o televiziune – de la Hotnews şi ziare.com la Evenimentul zilei sau Business Magazin. Nici nu vreau să insist cât de imoral este faptul că de acest ajutor benficiază trusturi construite cu bani sifonaţi de la statul român.

    Sunt pe deplin conştient de situaţia imposibilă a presei din România. Urmăresc în aceste zile cum se zbate să se salveze agenţia de presă Mediafax. Dacă Mediafax va înceta să difuzeze informaţii, presa va rămâne 100% la mâna Agerpres, agenţia de partid şi de stat condusă de un fost slujbaş al PSD. Am dat acest exemplu doar ca să arăt că înţeleg ce se întâmplă în media şi că poate mulţi vor fi tentaţi să creadă că orice ajutor este binevenit. Ar greşi! Domnul Ponta face un cadou otrăvit. Banii săi (de fapt, banii contribuabililor) nu vor ajuta presa liberă. Dimpotrivă, îi va crea probleme, pentru că ajutorul de stat va fi astfel conceput încât să ajungă doar la amicii PSD. Dacă acest bonus fiscal de la domnul Ponta către Antena 3 va fi legiferat, va fi doar o lovitură de imagine dată presei, pentru că publicul îl va percepe ca pe o încurajare pentru mercenarii care au făcut deja atât de mult rău acestei bresle.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • CNA: 20 de televiziuni cu difuzare terestră au cerut alt tip de licenţe pentru a nu se închide

    Aceste informaţii au fost prezentate, miercuri, într-o dezbatere organizată la sediul Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA), pe marginea prevederilor Deciziei CNA privind acordarea, modificarea, prelungirea valabilităţii şi cedarea licenţelor audiovizuale.

    La această întâlnire au participat, alături de Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA, şi patru membri ai Consiliului (Gabriel Tufeanu, Radu Herjeu, Monica Gubernat şi Valentin Jucan), reprezentanţii mai multor televiziuni şi societăţi care au operaţiuni TV în România: Antena TV Group, Antena 3, Prima TV, RCS&RDS, Digi 24, Pro TV, TV Etalon, NTV, Columna TV, Tadiţii TV, Wyl TV, Vâlcea TV, AS TV, Etno TV, Taraf TV, România TV, RTT Braşov, SRTv, Telekom, Naţional TV, Kanal D, Columna TV. La întâlnire a participat şi un fost membru al CNA, Ioan Onisei.

    La începutul discuţiilor, Răsvan Popescu a spus că CNA doreşte să modifice Decizia numărul 277 din 2013, modificată si completată prin Decizia CNA nr. 614/2013. Decizia 277 priveşte procedura de acordare, de modificare, de prelungire a valabilităţii şi de cedare a licenţei şi a deciziei de autorizare audiovizuală, cu excepţia celor pentru difuzare în sistem digital terestru, precum şi condiţiile privind difuzarea de programe locale, retransmiterea şi preluarea de programe ale altor radiodifuzori.

    De asemenea, Răsvan Popescu a spus că CNA doreşte să vadă şi care sunt perspectivele televiziunilor în legătură cu tranziţia de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră, având în vedere că pe 17 iunie, în România, va înceta emisia analogică TV.

    “Noi am avizat ieri (marţi, n.r.), cu observaţii, proiectul Ministerului pentru Societatea Informaţională privind unele măsuri de trecere la digital. El va rezolva, dacă va fi adoptat în timp util, problema pentru TVR 1 şi pentru încă opt canale care vor putea să emită până în 31 decembrie 2016, în VHF (Very high frequency, n.r.). Rămâne ca printr-un act normativ să se rezolve şi problema posturilor private”, a mai spus Răsvan Popescu.

    La rândul său, George Chiriţă, directorul executiv al Asociaţiei Române de Comunicaţii Audiovizuale (ARCA), care reuneşte principalele televiziuni din România, a spus că este necesară adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă, pentru rezolvarea problemei televiziunilor private, care au licenţe de difuzare terestră şi care vor fi închise pe 17 iunie.

    Potrivit lui Chiriţă, acest proiect a fost adus în atenţia Senatului. “Am făcut o propunere la Senat, unde am primit încurajări, în sensul în care s-a acceptat ideea că este o problemă serioasă, care necesită rezolvarea de urgenţă”, a spus Chiriţă, precizând că acest proiect ar trebui să fie asumat, ca iniţiator, de Ministerul Comunicaţiilor sau de Ministerul Culturii.

    George Chiriţă a mai spus că emisia SNR (Societatea Naţională de Radiocomunicaţii – Radiocom, n.r.) este deja finanţată, cu 36 de milioane de euro. “Posturile private ar putea să beneficieze de un tratament mai agreabil la nivelul costurilor din partea Radiocom”, a spus George Chiriţă, referindu-se la eventuala punere în funcţiune a primului multiplex digital, pe care, pe lângă posturile publice TVR 1 şi TVR 2, ar trebui să intre şi televiziuni private.

    Întrebat ce televiziuni private ar fi interesate să intre pe primul multiplex digital, George Chiriţă a spus că totul depinde de când va lansa Radiocom acest serviciu şi de nivelul de tarif impus radiodifuzorilor privaţi. “SNR are banii pentru operarea multiplexului (cele 36 de milioane de euro, n.r.). Va fi greu să justifice nişte costuri suplimentare (…) Ce ar veni de la posturile private ar fi un fel de bonus, iar Radiocom ar putea să fie mai relaxat în cheltuirea acestor bani”, a spus Chiriţă.

    El a precizat, însă, că Radiocom nu are echipamentele pentru implementarea acestui multiplex, întrucât a organizat o licitaţie în acest sens, dar la care nu s-a înscris nimeni. “Au nevoie de 120 de milioane de euro ca să investească în echipamente (pentru tranziţia la digital, n.r.). Directorul SNR (Gabriel Grecu, n.r.) a fost demis. E un mare semn de întrebare (cu privire la ce se va întâmpla, n.r.)”, a mai spus Chiriţă.

    Însă Răsvan Popescu a spus că singura soluţie în prezent pentru societăţile care au licenţe cu difuzare terestră este ca aceste firme să solicite CNA acordarea unor licenţe de emisie prin cablu (licenţe audiovizuale pentru difuzarea prin reţele de comunicaţii electronice ), dacă vor să îşi continue activitatea de difuzare de programe TV şi după 17 iunie.

    În acest sens, până în prezent, “cel puţin 20 din cele 55 de societăţi” care deţin licenţe cu difuzare terestră au depus la CNA dosare prin care au solicitat licenţe de cablu. Între aceste societăţi se numără şi Pro TV şi Prima TV, potrivit informaţiilor prezentate, în timpul întâlnirii de miercuri, de reprezentanţii departamentelor de specialitate ale Consiliului.

    Răsvan Popescu a spus că aceste solicitări trebuie programate astfel încât în şedinţele publice ale CNA să fie analizate aproximativ cinci dosare, pentru a putea fi acoperite toate solicitările până pe 17 iunie, când va înceta emisia analogică TV în România.

    Un număr de 55 de societăţi care deţin aproape 170 de licenţe cu difuzare terestră sunt în pericol să piardă aceste licenţe pe 17 iunie, când va înceta emisia analogică TV în România, potrivit unor informaţii prezentate în şedinţa din 5 martie a CNA.

    Pe de altă parte, reprezentanţii televiziunilor prezenţi la întâlnirea de miercuri au cerut CNA o documentaţie simplificată pentru obţinerea posibilităţii de a emite şi după 17 iunie. Aceştia au spus că doresc obţinerea de fapt a unei noi modalităţi de difuzare a semnalului pentru acelaşi conţinut pe care îl difuzează în prezent (un tip de semnal diferit) şi nu obţinerea unor licenţe noi. Însă CNA consideră că aceste solicitări vizează în fapt licenţe noi şi trebuie tratate ca atare, potrivit actualei legislaţii a audiovizualului.

    Reprezentanţii televiziunilor au mai spus că operarea licenţelor cu difuzare terestră implică anumite costuri. Ei au mai spus că aceste licenţe au fost obţinute prin concurs şi au fost operate cu anumite costuri şi nu au fost obţinute neapărat venituri de pe urma exploatării lor.

    Pe de altă parte, în ceea ce priveşte Decizia 277, Răsvan Popescu a spus că CNA doreşte să o modifice, astfel încât aceasta să fie mai flexibilă.

    Unul dintre articolele din Decizie pe care CNA are în plan să îl modifice este acela care prevede că “modificările în licenţa audiovizuală pot fi aduse după minimum un an de la începerea difuzării serviciului de programe, prelungirea valabilităţii sau preluarea licenţei audiovizuale”.

    Totodată, Răsvan Popescu a spus că speră ca, în aproximativ o lună şi jumătate, să fie încheiate toate procedurile prin care să fie adoptată noua Decizie.

    “Am început consultările cu radiodifuzorii. Am început cu radiourile (pe 22 aprilie, n.r.) şi acum cu televiziunile. Încercând să obţinem o decizie mai flexibilă, mai bună, atunci când vorbim de acordare de licenţe noi, de modificarea licenţelor existente. Şi încercăm să ne punem de acord asupra unei formule cât mai potrivite. Urmează ca, într-o săptămână, să avem acest proiect, care intră în dezbatre publică timp de 30 de zile. Apoi vom avea din nou tot felul de observaţii din partea radiodifuzorilor şi, în aproximativ o lună şi jumătate, putem să avem o decizie mai bună decât cea din prezent”, a mai spus Popescu.

    Pe de altă parte, CNA a avizat favorabil, în şedinţa de marţi, un proiect de lege care prevede că emisia terestră a serviciilor publice şi private de televiziune în sistem analogic poate continua, în banda de frecvenţe radio 174-230 MHz, temporar, până pe 31 decembrie 2016.

    Acest proiect de lege a fost elaborat în contextul în care, pe 17 iunie 2015, trebuie oprită transmisia analogică în România, conform Strategiei Naţionale aprobate de Guvernul României prin Hotărârea de Guvern 403/2013.

    Pe de altă parte, potrivit informaţiilor prezentate în şedinţa CNA de marţi, acest proiect rezolvă doar “în foarte mică măsură problema posturilor comerciale”. “Sunt opt posturi care ar putea intra aici în discuţia pentru SNR (Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, n.r.)”, a spus, marţi, Răsvan Popescu, vicepreşedintele CNA.

  • CNA: Antena 1, Antena Stars, Kanal D, Pro TV, amendate cu 230.000 lei pentru emisiunile de divertisment

    Decizia a fost luată, în şedinţa de joi, de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), care a monitorizat principalele emisiuni de divertisment difuzate de Antena 1, Antena Stars, Kanal D şi Pro TV, în perioada mai – decembrie 2014. CNA a primit 89 de reclamaţii privind numeroase încălcări ale legislaţiei audiovizualului în aceste emisiuni.

    Întrunit în şedinţă joi, CNA a hotărât sancţionarea televiziunilor Antena 1 şi Pro TV, cu câte 70.000 de lei (la propunerea membrului CNA Lorand Turos), a Antena Stars, cu 50.000 de lei (la propunerea membrului CNA Gabriel Tufeanu), şi a Kanal D, cu 40.000 de lei (la propunerea lui Lorand Turos).

    Pe de altă parte, alte trei propuneri făcute de Gabriel Tufeanu (amenzi de câte 100.000 de lei, pentru Antena 1 şi Pro TV, şi amendă de 50.000 de lei, pentru Kanal D) şi de Radu Călin Cristea (amenzi de câte 40.000 de lei, pentru Antena 1 şi Pro TV, şi amenzi de câte 35.000 de lei, pentru Antena Stars şi Kanal D) nu au întrunit numărul minim necesar de voturi (şase) pentru a putea fi aplicate.

    “Aceste abateri de la lege se întâmplă zilnic. Îmi pare foarte rău şi nu ştiu cum putem face noi pentru a reveni pe linia normală. Chiar am vrea să convocăm toţi decidenţii posturilor şi să-i convingem că legea trebuie respectată. Aş propune sancţiuni foarte mari, ca să fie mai puţine abateri. Dar nu prea s-a practicat. Data viitoare voi propune sancţiuni maxime, pentru că aceste abateri se întâmplă zilnic“, a spus Gabriel Tufeanu, în şedinţa de joi.

    Sancţiunile au fost aplicate pentru încălcarea mai multor articole din Legea audiovizualului şi a Codului audiovizualului, între care şi cele referitoare la protecţia minorilor, la protejarea demnităţii umane şi la limbajul utilizat.

    În cazul Antena 1, CNA a analizat mai multe ediţii ale emisiunilor “Acces Direct” şi “Un show păcătos”, în cazul Pro TV au fost analizate mai multe ediţii ale emisiunii “La măruţă”, în cazul Antena Stars au fost analizate ediţii ale emisiunilor “Răi da’ Buni” şi “Agentul Vip”, iar în cazul Kanal D au fost analizate ediţii ale programului “Wowbiz”.

    În unele dintre aceste emisiuni au fost abordate subiecte precum cazurile unor prostituate, în altele, scandaluri între cântăreţul de manele Nicolae Guţă şi două dintre amantele acestuia, iar în altele, scandaluri între Costin Mărculescu şi fosta lui soţie.

    Mirela Bomboe, reprezentanta Antena 1 şi Antena Stars, a declarat că moderatorii emisiunilor nu au permis invitaţilor să folosească un limbaj injurios, iar atunci când a fost cazul au luat măsuri, scoţându-i din platou pe unii invitaţi.

    De asemenea, Bomboe a spus că emisiunile au fost realizate cu acordul persoanelor ale căror poveşti au fost prezentate. “Cei care nu au fost prezenţi la noi au fost la posturile concurente, în episoadele aceleiaşi poveşti. S-au discutat subiecte de viaţă privată cu prezenţa persoanelor implicate (…) Putem discuta dacă ne place sau nu, dacă persoanjele respective pot fi repere sau nu. Dar cu siguranţă sunt episoade de viaţă, secvenţe de viaţă adevărată”, a spus Bomboe.

    Pe de altă parte, Adriana Păpureanu, reprezentanta Pro TV, a spus că prezentatorul emisiunii “La măruţă” a intervenit atunci când a fost necesar. “Este vorba despre o emisiune de divertisment (…) Este o diferenţă între ce se întâmplă într-o emisiune de divertisment şi ce se întâmplă în viaţa reală. Cei care apar acolo acceptă să îşi spună povestea şi o fac sub diverse feluri”, a spus Păpureanu.

    La rândul său, Cătălin Băleanu, reprezentantul Kanal D, a spus că emisiunea “Wowbiz” este un program nocturn, difuzat de la ora 22.30, cu încadrarea “15” pe majoritatea covârşitoare a desfăşurării sale.

    În cazul Antena Stars, amenda de 50.000 de lei a fost aplicată la propunerea lui Gabriel Tufeanu cu şase voturi “pentru” (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu) şi două “împotrivă” (Radu Călin Cristea şi Răsvan Popescu).

    În cazul Antena 1, amenda de 70.000 de lei a fost aplicată la propunerea lui Lorand Turos, cu şapte voturi “pentru” (Florin Gabrea, Valentin Jucan, Lorand Turos, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu şi Răsvan Popescu), în timp ce “împotrivă” a votat Radu Călin Cristea.

    În cazul Pro TV, amenda de 70.000 de lei s-a aplicat la propunerea lui Lorand Turos cu unanimitate de voturi, iar în cazul Kanal D amenda de 40.000 de lei a fost aplicată tot la propunerea lui Lorand Turos şi cu unanimitate de voturi.