BusinessMagazin

Tag: Teleorman

  • Senatorii şi deputaţii deţin împreună terenuri cu o suprafaţă de două ori mai mare decât cea a municipiului Alexandria. TOPUL celor mai înstăriţi parlamentari

    În total, parlamentarii deţin aproximativ 1.918 hectare de pământ extravilan, suprafaţă care este de aproape două ori mai mare decât oraşul Alexandria. Municipiul Alexandria are, potrivit datelor oficiale, o suprafaţă de 956 de hectare.

    Dintre deputaţi, 131 deţin cel puţin un teren agricol sau forestier, iar împreună suprafaţa acestora ajunge la 1.118 hectare. Deputatul PSD Bihor, Nicu Niţă, are, conform ultimei declaraţii de avere, 152,18 ha agricole şi alte terenuri extravilane, obţinute prin cumpărare sau moştenire şi deţinute în totalitate de el.

    Următorii în topul celor mai înstăriţi deputaţi, din punctul de vedere al terenurilor deţinute, sunt Furic Iarco şi Mariana-Venera Popescu, reprezentanţi ai minorităţilor, cunoscuţi după ce au votat în favoarea modificării Codului Penal. Furic Iarco reprezintă Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România şi deţine 116,44 ha de teren agricol, în satele Butin şi Percosova din judeţul Timiş. Reprezentanta Asociaţiei Macedonilor din România, Mariana-Venera Popescu, a obţinut prin hotărâre judecătorească terenuri agricole de 116 hectare, în judeţul Mehedinţi şi Dolj.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DNA contestă decizia în dosarul lui Liviu Dragnea. Procurorii vor o pedeapsă mai mare

    Surse judiciare au declarat, pentru agenţia de presă MEDIAFAX, că procurorii au contestat decizia prin care preşedintele PSD a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, solicitând majorarea pedepsei pentru instigare la abuz în serviciu, dar şi condamnare pentru a doua acuzaţie, cea de instigare la fals, pentru care Liviu Dragnea a fost achitat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Pîrvulescu: Schimbarea legislaţiei l-ar putea scăpa pe Liviu Dragnea

    “S-ar putea ca în săptămânile ce vin să vedem modificări aduse legislaţiei exact în zona abuzului în serviciu, adică infracţiunea pentru care Liviu Dragnea a fost condamnat”, a declarat analistul pentru un post de televiziune. “Dacă infracţiunea dispare, dispare şi condamnarea”, a explicat Cristian Pîrvulescu.

    Magistraţii instanţei supreme l-au condamnat, joi, pe Liviu Dragnea, la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în procesul angajărilor de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, în care e acuzat de instigare la abuz în serviciu. Decizia nu e definitivă.

  • BREAKING NEWS: Liviu Dragnea, CONDAMNAT la 3 ani şi 6 luni de închisoare

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au anulat pedepasa cu suspendare, de doi ani de închisoare, primită de Liviu Dragnea în dosarul Referendumului.

    Liviu Dragnea a fost achitat pentru fals intelectual.

    Magistraţii instanţei supreme au constatat, joi, încetarea procesului penal în cazul fostei soţii a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodan, şi plata unei amenzi de 1.000 de lei.

    Fosta şefă a DGASPC Teleorman, Floarea Alesu, a fost condamnată la 3 ani şi 7 luni de închisoare cu executare în timp ce fostul director executiv al Direcţiei, Rodica Milos, a fost condamnată tot la 3 ani de închisoare, dar cu suspendare.

    În aceeaşi cauză, fostul director executiv adjunct DGASPC Teleorman, Olguţa Şefu, a fost condamnată la trei ani închisoare cu suspendare, iar Ionel Marineci, fost şef serviciu în cadrul Direcţiei Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Teleorman, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru infracţiunea de abuz în serviciu.

    Valentina Marica a fost condamnată la 3 ani cu suspendare, Claudiu Balaban a fost condamnat tot la 3 ani de închisoare cu ani suspendare. Nicuşor Gheorghe a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare.â

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Una dintre angajatele fictive ale lui Dragnea la Direcţia de Asistenţă Socială Teleorman dezvăluie cum a ajuns să lucreze la PSD pe banii statului: Mi-e frică de Dragnea

    „Când am început să aud numai minciuni, am simţit şi mai puternic tensiunea. De asta, am rămas cu senzaţia că nu am fost foarte explicită. Chiar mi s-a părut că am generat un pic de confuzie. Eu nu vreau notorietate, nu în maniera asta, dar cred că e bine ca lucrurile să fie clarificate pentru toată lumea”, a declarat Stoica pentru ziarul Liber în Teleorman.

    Aceasta spune că cea care i-a făcut cunoştinţă cu şeful PSD a fost Adriana Botorogeanu, căreia Dragnea i-ar fi spus, la un moment dat, „o iei pe Anisa şi vii cu ea la mine!”. „Chiar a insistat la Adriana să avem o altă discuţie. La un moment dat, am avut o întrevedere cu cineva de la un ziar local şi am mers cu persoana aceea să îi ia un interviu lui Dragnea. Am mers împreună cu acea persoană la Dragnea, la Consiliul judeţean. Ea a plecat şi eu am rămas să vorbesc cu Dragnea. Şi atunci el mi-a zis că îşi doreşte să facă un birou mare de presă la partid şi că vrea să ia nişte jurnalişti în acest sens. A fost o discuţie scurtă. Eu i-am spus că nu am făcut niciodată PR, că nu ştiu domeniul, dar că mi se pare interesant şi că pot să încerc. Atunci mi-a spus că vrea să fac o strategie de comunicare a partidului. Şi că vor mai veni şi alte persoane din presa locală şi chiar au venit alte persoane. Una a stat câteva săptămâni, cealalată a plecat după o zi”, a mai spus aceasta. 

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Un business care ”şi-a luat zborul”: Doi fraţi din Teleorman vând ouă de prepeliţă de 2,3 mil. lei în Kaufland şi Mega Image

    „Producem marcă privată magazin pentru Kaufland şi Mega Image. Am avut şi brand propriu, dar fiind un pro­dus de nişă, am renunţat la el pentru a putea realiza volu­me. Pe termen lung nu ştiu dacă este o strategie avan­tajoasă“, a spus fermierul Mihai Anghel, administra­torul com­paniei Ecofarm Prodserv.
     
    Fraţii Anghel cresc la Vităneşti, într-o hală de 1.500 de metri pătraţi, în jur de 60.000 de prepreliţe pe sezon, pre­ponderent pentru producţia de ouă, carnea de prepeliţă fiind considerată un produs „exotic“ în România.
     
    „Nu există o tradiţie în a consuma carne de prepeliţă. Românilor le place carnea mai grasă, cum ar fi carnea de porc. Carnea de prepeliţă este o carne slabă, dietetică“, a spus fermierul.
     

  • Nici elevii din judeţul Teleorman nu merg vineri la şcoală

    În condiţiile în care Administraţia Naţională de Meteorologie a instituit cod galben de ninsori însemnate cantitativ, intensificări ale vântului şi vreme deosebit de rece, începând de miercuri ora 15.00 până vineri 20.00 şi cod portocaliu de ninsoare abundentă, cu strat de zăpadă consistent, temporar viscol şi vizibilitate scăzută de joi seara până vineri la ora 15.00, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Teleorman a decis, joi, închiderea şcolilor pentru ziua de vineri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lumi paralele: judeţe vecine pe hartă, dar la zeci de mii de kilometri depărtare unul de celălalt în business

    Aproape 60 de miliarde de lei rulează anual companiile din Timiş, acolo unde lucrează peste 200.000 de oameni. Doar 5 miliarde de lei ”strâng“ într-un an toate firmele din judeţul vecin, Caraş-Severin, unde lucrează doar 26.000 de oameni.

    Din păcate, cele două lumi paralele din Timiş şi Caraş-Severin nu sunt excepţia de pe harta de business a României. Sunt regula. Judeţele Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa au rămas izolate în sudul ţării. Pe graniţa de sud-vest, Caraş-Severin şi Mehedinţi sunt ”deşert“ pentru business, deşi mai sus cu 100 de kilometri, în Timiş, investitorii nu mai găsesc oameni ca să-şi susţină planurile de extindere.

    ”Nimic nu se va schimba în lipsa unor politici macroeconomice şi sectoriale. Nu am văzut de foarte mult timp o analiză economică ce ulterior să şi producă efecte. Soluţiile la clasamentele economice nu pot fi sociale. Investiţiile trebuie să fie orientate economic şi nu social. Aspectele sociale trebuie să fie o consecinţă fericită a celor economice. Profitul şi transferul de capitaluri urmăresc potenţialul economic şi nu ameliorarea condiţiilor sociale“, explică Octavian Jula, profesor la Facultatea de Economie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj.

    Acolo unde au fost investiţii, cifra de afaceri din judeţ s-a dublat în ultimul deceniu, iar datele de la Registrul Comerţului arată că sunt 11 astfel de judeţe în România.

    În Argeş, judeţ tractat de locomotiva Dacia şi de furnizorii săi, cifra de afaceri s-a majorat cu 242% în perioada 2008-2016 şi a ajuns în 2016 la 52 mld. lei. Dacia reprezintă 40% din acest rulaj, iar avansul Dacia a făcut ca Argeşul să ajungă pe primul loc în topul creşterilor în România în intervalul ultimilor ani.

    Doar Argeşul şi Ilfovul se pot lăuda cu o creştere de peste 200% a cifrei de afaceri a companiilor înregistrate în judeţe, avans care se datorează atât dezvoltării firmelor vechi, cu tradiţie din judeţ, cât şi investiţiilor noi. Mai mult, Ilfovul a câştigat şi din mutarea sediilor unor companii din Bucureşti odată cu explozia rezidenţială care a cuprins şi multe din zonele de lângă Capitală.

    Podiumul este completat de Arad, judeţ de la graniţa de vest a ţării care a atras investiţii de sute de milioane de euro în sectorul componentelor auto şi unde şomajul a ajuns acum la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ţară. Aradul devine un ”importator“ de forţă de muncă din zonele vecine, în condiţiile în care legătura cu Europa de Vest îi determină în continuare pe investitori să caute locaţii de producţie în Arad.

    Acolo unde nu există investitori, nimic nu s-a schimbat faţă de 2008.

    Judeţul Giurgiu are 200 de pagini de strategie de dezvoltare socio-economică pentru perioada 2014-2020. Patruzeci de pagini dedicate dezvoltării economice. Răspunsul la întrebarea: cine sunt cei mai mari investitori din judeţ? ”Nu deţinem informaţii legate de cele mai mari proiecte de investiţii din judeţ, cei mai mari angajatori, salariul mediu net din judeţ sau rata şomajului.“

    Judeţul Teleorman, aceeaşi întrebare, acelaşi răspuns oferit în martie 2017. ”În cadrul Consiliului Judeţean Teleorman nu funcţionează un birou cu atribuţii în domeniul investiţiilor private cu capital românesc sau capital străin“.

    ”Este extrem de complicat după 28 de ani să inversăm trendul, mai ales că pe lângă migraţia externă există şi una internă. Unul dintre răspunsurile pe care putem să le dăm acestei lipse de potenţial de creştere economică este cel al lipsei populaţiei active. Trebuie analizată în detaliu forţa de muncă şi evoluţia ei în aceste judeţe. |n lipsa creşterii economice concomitent cu lipsa îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă, în aceste judeţe nu se poate creşte gradul de atractivitate socială. Astfel potenţialul de fortă de muncă activă este din ce în ce mai mic“, mai spune Octavian Jula.

    În Cluj sunt 190.000 de oameni care lucrează în companii, în condiţiile în care judeţul se află în top cinci cele mai mari ca populaţie din România. |n judeţul vecin Sălaj sunt mai puţin de 30.000 de oameni în companii, arată datele de la Registrul Comerţului. Investiţiile şi statutul de mare centru universitar au dus salariul mediu net din Cluj la 2.685 de lei în luna octombrie a anului trecut, al doilea cel mai ridicat nivel din ţară, după Bucureşti. |n Sălaj, acelaşi salariu mediu net abia trece de 2.000 de lei, arată datele de la INS.

    Pe medie, în cele mai puternice zece judeţe, cu excepţia Capitalei, salariul mediu net în octombrie 2017 era de 2.344 de lei, aproape de media pe economie (2.392 de lei), în timp ce judeţele de la coada clasamentului aveau un venit mediu net de 1.951 de lei în aceeaşi perioadă. |n Capitală, salariul mediu net a trecut de 3.000 de lei.

    ”Capitalul şi investiţiile private se duc acolo unde condiţiile de evoluţie economică sunt susţinute de infrastructura materială şi mai ales umană. Este destul de uşor de văzut că judeţele cu potenţial sunt şi cele care au o dotare a capitalului uman adecvat. Nu trebuie să fie uimitoare coincidenţa cu existenţa universităţilor şi a accesului la informaţii în judeţele de top cu gradul de dezvoltare al acestora“, arată profesorul clujean.

    Harta de business a României arată o ruptură imensă între regiuni: companiile înregistrate în Bucureşti au afaceri de aproape 500 mld. lei anual, Capitala fiind de departe cel mai puternic pol de business din România, deşi în ultimul deceniu ”dependenţa“ economiei de Bucureşti s-a redus de la 65% la 35%. După Capitală, cele mai puternice zece judeţe au şi ele afaceri de peste 460 mld. lei şi 1,4 milioane de salariaţi. La polul opus, cele mai sărace zece judeţe au generat în 2016 business de numai 56 de miliarde de lei.

    ”Surpriza“ vine din judeţul Alba, o zonă cu multe companii antreprenoriale puternice, dar şi cu investiţii străine în industria lemnului (Holzindustrie şi Kronospan) şi auto (Daimler şi Bosch). Ca dimensiune a businessului, Alba este un judeţ din eşalonul doi în economia locală, dar acolo au crescut firme antreprenoriale care au devenit lideri de piaţă. Raul Ciurtin (Albalact), Levente Hugo Bara (Supremia Group), Ioan Tecar (Pehart Tec),  Ioan Istrate (Alpin 57 Lux) sau Dorin Mateiu (Elit Cugir) au construit în judeţul Alba patru dintre cele mai puternice companii antreprenoriale din România, afaceri cu care s-au aşezat în ultimul an la masa negocierilor, devenind în urma exiturilor parţiale sau totale mai bogaţi cu zeci de milioane de euro. În Alba s-a instalat şi Daimler, companie care în primele şase luni din acest an a avut afaceri de 3,5 mld. lei, un rezultat care îi poate asigura producătorului de cutii de viteze biletul de intrare în top 10 cele mai mari companii din România.

    În 2008, economiile judeţelor Alba şi Giurgiu erau destul de apropiate: companiile din Alba rulau în jur de 6 miliarde de lei, cele din Giurgiu cam 4,5 miliarde. |n zece ani, în Alba situaţia s-a schimbat radical, prin investiţii, iar în anul centenarului judeţul din inima Transilvaniei are şanse mari să se bată pentru un loc în top zece cele mai puternice zone din România, odată cu expansiunea producătorului Daimler.

    Putem avea în următorii zece ani şi alte exemple de judeţe care vin din urmă?

    ”Se poate ca în următorii zece ani să atenuăm distanţele dintre judeţe prin politici investiţionale. Una dintre soluţii poate fi crearea de zone de dezvoltare cu beneficii fiscale. Doar companiile pot fi cele care să aducă pe termen scurt o inversare a trendului. Din păcate, investiţiile publice nu pot avea un impact pe termen atât de scurt. Soluţia beneficiilor fiscale acordate companiilor mici poate conduce la o stopare a hemoragiei de forţă de muncă în aceste judeţe. Pe de altă parte, ar trebui identificat un potenţial economic în fiecare dintre aceste judeţe şi susţinut cu investiţii publice orientate economic şi nu social“, concluzionează Octavian Jula.

    În lipsa unor astfel de proiecte, harta de business a României stă în proporţie de 70% în mâinile Capitalei şi a celor mai puternice zece judeţe.
     

  • Băsescu: Scamatorul de Teleorman trâmbiţează “succesele” guvernării PSD-ALDE

    “Scamatorul de Teleorman! Scamatorul Dragnea a făcut zilele acestea turul televiziunilor pentru a-şi trambiţa “succesele” guvernarii PSD-ALDE din anul 2017. Greu de imaginat un politician cu atâta tupeu în a-şi propaga minciuna”, a scris preşedintele PMP, Traian Băsescu, pe Facebook.

    Traian Băsescu a enumerate “efectele guvernării PSD-ALDE la sfârşit de 2017, faţă de 2016”, precizând: deficitul de cont curent mai mare cu peste 30%, inflaţia care a crescut de la zero la peste 3%; datoria publică, mai mare cu 1,5 miliarde euro; preţul la combustibili, cu 20% mai mare; la energie electrică, mai mare cu 15% şi la gaze naturale pentru populaţie, cu 15% mai mare.

    Liderul PMP a afirmat că preturile la alimente, “pur si simplu au explodat”, costul creditelor în monedă naţională “a crescut enorm (vezi ROBOR)”, iar leul s-a depreciat “dramatic (peste 3%) faţă de moneda euro”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Martor, în procesul lui Dragnea: Tuturor le era frică de el. Preşedintele Consiliului Judeţean era Dumnezeu

    Mirela Chera este şef serviciu asistenţă socială în cadrul Direcţiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului (DGASPC) Teleorman, având aceasta funcţie şi la momentul comiterii presupuselor infracţiuni investigate în dosar.

    Martorul le-a spus judecătorilor că fostul director general al instituţiei, Floarea Alesu, a făcut presiuni asupra subordonaţilor pentru a nu face declaraţii la DNA care ar putea să o incrimineze, ameninţându-i că vor avea de suferit, lucru care i-ar fi neliniştit pe angajaţi, întrucât acestora le era teamă atât de ea, cât şi de Liviu Dragnea, preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman la acel moment.

    “Toată lumea vorbea în instituţie că cele două erau protejate de preşedintele CJ, Liviu Dragnea. (..) Doamna director Floarea Alesu chema angajaţii şi discuta cu ei ce să declare atunci când urmau să fie chemaţi la DNA. Le spunea că cei care declarau împotriva ei vor avea de suferit. Tuturor le era frică sa nu îşi piardă locul de muncă, aveau copii acasă. Le era frică şi de Alesu şi de domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, Liviu Dragnea. Acolo, preşedintele era Dumnezeu. Şi acum! Toţi îl ascultau, nimeni nu făcea altfel să nu îl supere. Singura persoană care a încercat să mă influenţeze în ce declar la DNA a fost doar Floarea Alesu. Nici indirect, Liviu Dragnea şi nici altă persoană în numele lui, nu mi-a cerut să fac declaraţii care să nu îl implice pe Dragnea”, a spus Mirela Chera în faţa magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro