BusinessMagazin

Tag: telemuncă

  • Expert în resurse umane: La începutul perioadei de lockdown, unele companii şi-au lăsat imediat angajaţii să lucreze de acasă, dar au fost şi unele care au luat măsuri abuzive

    „Avem şi companii care au luat nişte măsuri pe care am putea să le numim abuzive, care au forţat angajaţii să îşi ia concediu şi să continue să lucreze, care au tăiat programul la patru zile pe săptămână, însă vinerea angajaţii erau aşteptaţi la serviciu.“

    La debutul pandemiei de COVID-19 pe piaţa din România, mulţi din angajatori şi-au mobilizat resursele astfel încât angajaţii să înceapă să lucreze imediat de acasă, organizaţii care le-au permis angajaţilor să stea acasă cu copiii când şcolile au fost închise, însă au fost şi companii care au luat măsuri abuzive, care au chemat oamenii la serviciu deşi erau în concediu sau programul de lucru le-a fost redus, afirmă Irina Pinţoi, Managing Partner al companiei de recrutare Talentor România.

    „Când au apărut primele cazuri de COVID-19 în România, prima provocare pentru companii a fost comunicarea, ce să comunice către angajaţii lor, pentru că nici ele nu ştiau ce se întâmplă şi cât va dura. Au fost companii care au dispus imediat ca angajaţii să înceapă să lucreze de acasă, sunt companii care au avut grijă de angajaţii ce au copii când s-au închis şcolile, însă avem şi companii care au luat nişte măsuri pe care am putea să le numim abuzive, care au forţat angajaţii să îşi ia concediu şi să continue să lucreze, care au tăiat programul la patru zile pe săptămână, însă vinerea angajaţii erau aşteptaţi la serviciu“, a declarat Irina Pinţoi în cadrul evenimentului HR Business Forum, organizat de DeBizz Magazine.

    Pe de cealaltă parte, angajaţii nu ştiau cum să se comporte în acest nou context, cât să lucreze, cum să lucreze, spune ea.

    „Aici este vorba de angajaţii cu copii, angajaţii care nu puteau să performeze de la 9.00 la 18.00 exclusiv pentru companie pentru că aveau copii care aveau nevoie constantă de atenţie. Un pericol cu care ne confruntăm este cel de burnout. (…) Managementul trebuie să sprijine angajaţii în luarea unor măsuri, trebuie să avem setat un anumit program de serviciu, să lucrăm conform contractului pe care îl avem“.

    Trebuie să ne respectăm timpul liber, weekend-ul să fie weekend, iar concediul să fie concediu pentru că altfel continuăm să ne simţim veşnic la serviciu“, adaugă Irina Pinţoi.

    Foarte multe companii au decis deja că nu se vor întoarce fizic la birou până la sfârşitul anului, iar perspectiva lucrului de acasă a devenit un aspect important în procesul de recrutare.

    „Ei au investit foarte mult în digitalizare sau în tehnica pusă la dispoziţia angajaţilor, astfel încât lucrul să  se întâmple în condiţii cât mai bune. Acest subiect al lucrului de acasă a intrat deja în discuţiile de recrutare. Când iau decizia de a schimba jobul, angajaţii întreabă care este perspectiva de a lucra de acasă“, spune Irina Pinţoi.

    În România, circa 18,4% dintre angajaţi au început să lucreze de acasă ca urmare a pandemiei de COVID-19, conform unui raport al Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Media europeană a celor care au început să lucreze remote ca urmare a acestei situaţii este de 36,8%. În spaţiile de birouri moderne din Bucureşti lucrează aproximativ 360.000 de angajaţi, potrivit datelor CBRE Research. Rezultatele unui  sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox spun doar 40% dintre angajaţi vor reveni în birouri în această perioadă.

    La nivel global, liderii companiilor se aşteaptă ca telemunca să rămână în practică şi după ce pandemia de COVID-19 va trece. Astfel, aproape jumătate (49%) din directorii financiari care au răspuns unui sondaj global al PwC COVID-19 CFO Pulse consideră că telemunca va fi o opţiune permanentă, atunci când este posibil, iar 72% spun că flexibilitatea muncii va rămâne un beneficiu pe termen lung. În cadrul sondajul PwC au participat 867 de directori financiari din 24 de ţări.

  • Aţi lucrat de acasă? Cum puteţi primi 2.500 de lei de la stat

    Modalităţile de acordare a sprijinului financiar pentru angajaţii care au lucrat în regim de telemuncă sunt reglementate printr-un ordin emis de ministrul Muncii, Violeta Alexandru.

    Astfel, dacă un angajator are angajaţi care au lucrat în regim de telemuncă cel puţin 15 zile lucrătoare pe perioada stării de urgenţă, poate accesa suma de 2.500 de lei.

    Banii vor putea folosiţi pentru achiziţionarea echipamentelor IT (smartphone, tabletă, laptop), pe care un angajator este obligat să le asigure angajaţilor.

    Pentru a accesa banii, angajatorul trebuie să transmită online agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă mai multe documente.

    După 30 de zile de la primirea sumei pentru fiecare angajat, angajatorul are obligaţia de a transmite, tot online, agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă câteva documente justificative.

    Printre acestea acestea se numără facturile fiscale emise de către furnizorii de bunuri şi servicii tehnologice, bonurile fiscale sau extrasele de cont care să ateste plata facturilor, fişele de evidenţă a materialelor de natura obiectelor de inventar date în folosinţa telesalariaţilor.

    Dacă nu se respectă termenul de 30 de zile pentru documentele justificative, angajatorul va trebui să restituie integral suma primită.

     

  • Timpul redus de muncă, telemunca şi indemnizaţii pentru zilieri şi sezonieri, reglementate de Guvern

    Guvernul a reglementat, vineri, posibilitatea reducerii timpului de muncă, acordarea unor indemnizaţii pentru zilieri şi sezonieri, precum şi încurajarea telemuncii.

    Guvernul a aprobat, vineri, ordonanţa de urgenţă prin care sunt reglementate o serie de măsuri de sprijin destinate angajaţilor şi angajatorilor şi de stimulare a creşterii ocupării forţei de muncă în domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activităţii, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS – CoV – 2.

    Una din măsurile adoptate de Guvern, şi care va putea fi aplicată ori de câte ori se instituie stare de urgenţă/alertă/asediu, este sprijinul acordat de stat sub forma unei scheme de finanţare temporară a salariaţilor care vor avea program redus de muncă.

    „Executivul a creat posibilitatea angajatorului să reducă, în această perioadă, timpul de muncă al salariaţilor, cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă, cu repartizarea corespunzătoare a programului de lucru şi cu reducerea corespunzătoare a salariului. Pe această perioadă salariaţii beneficiază de o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă, dar nu mai mult de 75% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de legea bugetului asigurărilor sociale”, anunţă Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale într-un comunicat de presă.

    Aceste sume se plătesc de angajator şi se decontează ulterior de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de muncă din bugetul asigurărilor de şomaj.

    Reducerea timpului de muncă se stabileşte prin decizia angajatorului, pentru o perioadă de cel puţin 5 de zile lucrătoare consecutive, acesta având obligaţia să stabilească programul de muncă pentru întreaga lună.

    Reducerea timpului de muncă se poate aplica şi în cazul programului de muncă în ture, precum şi în cazul programului de muncă inegal.

    „Executivul va continua să sprijine şi persoanele care realizează venituri în regim independent şi care au beneficiat de indemnizaţia de şomaj tehnic în perioada stării de urgenţă/alertă, în baza OUG 30/2020. Astfel, în contextul reducerii temporare a activităţii, pe perioada stării de urgenţă / alertă aceste persoane vor putea beneficia de o indemnizaţie lunară de 41,5% din câştigul salarial mediu brut. Plata se va face de la bugetul de stat, prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială pe baza cererii şi a declaraţiei pe propria răspundere”, mai spun reprezentanţii MMPS.

    Alte categorii care vor fi susţinute pentru a ajuta piaţa forţei de muncă, pentru o perioadă de trei luni, sunt zilierii şi lucrătorii sezonieri.

    Practic, pentru zilierii care îşi desfăşoară activitatea într-unul din domeniile afectate de întreruperea sau restrângerea activităţii ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2 se acordă de la bugetul de stat o sumă reprezentând 35% din remuneraţia cuvenită zilei de muncă pentru o perioadă de trei luni, la alegerea beneficiarul de lucrări, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020.

    „Beneficiarii de lucrări vor plăti aceşti bani zilierilor, din bugetul propriu, la momentul plăţii contravalorii muncii zilnice, şi ulterior vor deconta sumele plătite prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene. Guvernul a mai decis să acorde pentru sezonieri o indemnizaţie de 41,5% din salariu, dar nu mai mult de 41.5% din câştigul salarial mediu brut pe economie, aferent perioadei lucrate. Această facilitate va putea fi acordată până la 31 decembrie 2020, pentru cel mult 3 luni, la alegerea angajatorului, pentru angajaţii care încheie contracte individuale de muncă pe perioadă determinată de până la 3 luni. Angajatorul va plăti integral contravaloarea muncii prestate în baza contractului individual de muncă pe perioadă determinată, şi ulterior va deconta, prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, suma reprezentând procentul de 41,5%”, mai arată comunicatul MMPS.

    Decontarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj se va efectua în termen de cel mult 10 zile de la data depunerii cererii.

    O altă măsură adoptată de Guvern pentru a sprijini piaţa muncii în această perioadă are ca scop impulsionarea angajatorilor să utilizeze telemunca, în contextul în care regulile de distanţare fizică, inclusiv la locul de muncă, trebuie menţinute.

    În acest sens, Guvernul a prevăzut acordarea, o singură dată, a unei sume de 2.500 lei pentru angajaţii care au lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă sau de alertă pentru cel puţin 15 zile, pentru achiziţionarea de pachete de bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii în regim de telemuncă.

    „Această măsură se adresează angajatorilor care au statutul de întreprinderi mici şi mijlocii şi care au făcut dovada utilizării telemuncii în perioada stării de urgenţă. Banii se acordă prin Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, din subvenţii de la bugetul de stat, în limita bugetului alocat, până la 31 decembrie 2020”, potrivit MMPS.
    Măsurile adoptate nu se aplică instituţiilor publice, angajatorilor care la data solicitării se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate şi nici angajatorilor care sunt înregistraţi în jurisdicţii necooperante în scopuri fiscale.

    Potrivit MMPS, aproximativ 700.000 de persoane vor beneficia de noile măsuri adoptate de Guvern, impactul bugetar fiind estimat la 2,4 miliarde lei.

  • Persoanele care au lucrat în regim de telemuncă pot primi 2.500 de lei de la Guvern

    Persoanele care au lucrat în regim de telemuncă pot primi 2.500 de lei de la Guvern pentru achiziţionarea de echipamente IT. Banii se vor acorda la cererea şi prin intermediul angajatorului. 

    Condiţia pentru această măsură este ca persoana respectivă să fi lucrat minimum 15 zile lucrătoare în regim de telemuncă, pe perioada Stării de Urgenţă.

    Din pachetul de măsuri nou adoptate mai face parte sprijinirea reducerii cu până la 50% a timpului de lucru al angajaţilor. Dacă apelezi, ca angajator, la reducerea timpului de muncă pentru angajat tu îl vei plăti cu 50 % din salariu, iar statul oferă o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul iniţial şi salariul de după modificarea programului de muncă.

    De exemplu, pentru un salariu net de 4.000 de lei, avem un total de 6.800 de lei brut. După modificarea programului la 50%, angajatorul va plăti 3.400 de lei din brut , iar statul 75 % din 3.400 de lei, adică 2.550 de lei.

    Cu alte cuvinte, dintr-un salariu brut de 6.800 de lei, cu program redus la jumătate, brutul tău scade cu doar 12,5 % – 5.950 de lei.

    Din netul de 4.000, vor ajunge la tine în mână circa 3.400 de lei, dacă angajatorul tău apelează la această măsură.

    Sumele se vor plăti prin acelaşi mecanism de rambursare ca la şomajul tehnic. Bugetul estimat pentru pachetul de măsuri este 2,5 miliarde de lei şi pot benficia până la 700.000 de angajaţi.