BusinessMagazin

Tag: tehnologie

  • Bankingul tradiţional nu va dispărea complet

    „A trebuit, în primul rând, să ne găsim scopul”, spune Marian Ion, referindu-se la perioada de început a companiei pe care o conduce. „Am început să definim domeniile strategice în care vrem să activăm şi, odată ce am stabilit că domeniile respective sunt legate de canale de core banking (sistem bancar care permite clienţilor să realizeze o serie de operaţiuni de bază în toate sucursalele unei bănci, indiferent de sucursala de care depind – n.red.), big data şi chiar plăţi, am început să construim prezenţa noastră în acele zone.”

    Marian Ion spune că provocarea este să aduci încă de la început în companie genul corect de oameni, „oameni care au o atitudine de colaborare, de creştere, care înţeleg strategia băncii şi încep să strângă lângă ei oameni capabili să livreze. Cum spunem noi, «A people attract A people, B people attract C people» (oamenii buni atrag oamenii buni, oamenii slabi atrag oameni şi mai slabi n.red); am vrut să avem oameni de calitate care să aducă alţi oameni cu mentalitatea corectă. Dacă oamenii noştri sunt buni, rezultatele noastre vor fi bune. Noi nu lucrăm cu capital, nu lucrăm cu investiţii în infrastructură sau echipamente, capitalul nostru sunt oamenii”.

    ING Tech România, hubul global de dezvoltare de software al grupului financiar de origine olandeză ING, a ajuns în prezent la o echipă de 650 de persoane şi continuă să recruteze circa 100 de specialişti IT pe an, urmând să ajungă astfel la 800 de angajaţi la finalul anului viitor. ING Tech deserveşte subsidiarele ING din 20 de ţări şi face parte din ING Business Shared Service (IBSS). Pe plan local, hubul este administrat de compania ING Services România, care în 2017 a avut afaceri de 123 milioane lei, în creştere cu 48% faţă de anul anterior, şi un profit net de 23,7 milioane lei, potrivit celor mai recente date de la Ministerul de Finanţe.

    Compania este implicată în dezvoltarea soluţiilor bancare din mai multe zone, spune CEO-ul ING Tech. „În general ne uităm la componente care sunt folosite de mai multe ţări, componente care sunt strategice pentru ING şi lucruri care contribuie la dezvoltarea unei platforme unice pentru ING, o platformă de banking foarte asemănătoare cu una de tip ecosistem ca Netflix sau Uber, în care ai o singură aplicaţie unde toată experienţa cu clientul este unificată; clientul interacţionează la fel cu banca, indiferent că e într-o locaţie sau alta, indiferent că e într-o ţară sau alta.” Practic, spune el, strategia grupului este să creeze această platformă, iar centrul din Bucureşti contribuie cu diverse componente, dintre care unele sunt folosite în comun de mai multe ţări.

    „Creştem, dar creştem calculat”

    „Noi am pornit în 2014-2015 cu o echipă relativ mică de oameni, 15-20 de persoane care se ocupau iniţial de soluţii de core banking. Apoi ne-am diversificat activitatea şi a existat o creştere până la 650 de ingineri IT”, notează executivul. Pentru companie mai lucrează alte 200 de persoane, ocupând diverse funcţii de suport ale companiei. Rata de retenţie a angajaţilor e de 12%, sub nivelul pieţei, care este de aproximativ 15%. „Ne uităm spre viitor şi încercăm să fim predictibili în ceea ce priveşte ariile pe care vrem să le dezvoltăm, cât de mult vrem să creştem; depinde foarte mult şi de cum va evolua piaţa, cum vom reuşi noi să atragem oameni, pentru că este mai important să găsim oamenii buni decât să atingem un anumit număr. Prin urmare, în fiecare trimestru reevaluăm proiectele şi stabilim câtă forţă de muncă ne trebuie”, mai spune el.

    Ideal ar fi ca oamenii tehnici să înţeleagă ce înseamnă o bancă, ce înseamnă o balanţă de plăţi, ce înseamnă un produs bancar, care e audienţa unei bănci, cu ce provocări se confruntă, spune Marian Ion, adăugând că, în mod ideal, compania face şi o astfel de evaluare pentru a înţelege dacă acei candidaţi au o anumită afinitate cu domeniul bancar. „Cu toate acestea, nouă ne place să spunem că suntem o companie de tehnologie, deci 80% din competenţe trebuie să fie legate de tehnologie. În rest, dacă competenţele legate de banking nu sunt la nivelul la care ne aşteptăm, mai facem traininguri interne pentru ca oamenii să înceapă să înţeleagă anumite lucruri specifice domeniului bancar.”

    În primul rând, explică Marian Ion, compania caută oameni care au experienţă şi care sunt capabili să concentreze în jurul lor echipe; „aducem şi foarte mulţi absolvenţi de facultate pe care îi învăţăm şi tehnologie şi banking. Importăm mulţi oameni şi din străinătate, din ţările grupului ING, şi aşa reuşim practic să acoperim toate nevoile pe care le avem. Nu avem aşadar o singură sursă şi în niciun caz nu ne uităm la concurenţă gândindu-ne că doar de acolo putem să aducem oameni”.

    Salariile oferite de ING Tech sunt „la nivelul pieţei”, dar rata de retenţie se explică mai ales prin cultura companiei şi prin proiecte. „Avem o cultură deschisă, suntem o organizaţie flat, fără foarte multe niveluri ierarhice şi axată mult pe discuţii deschise, libere. Vârsta medie e în jur de 32 de ani.”

    „Securitatea nu înseamnă doar tehnologie”

    În momentul acesta, explică Marian Ion, cea mai bună abordare a tehnologiei cloud e una de tip hibrid – un cloud dezvoltat intern şi unul public. „Acesta e nivelul în prezent; pe termen lung sunt sigur că toate cloudurile vor fi publice, rulate de companii de tehnologie care te vor asigura că nu se întâmplă absolut nimic cu aceste date.”

    La securitate nu e întotdeauna vorba de tehnologie, spune el, ci despre a privi lucrurile în ansamblul lor, începând chiar de la liniile de cod pe care le scrii: „Trebuie să te asiguri că acestea sunt scrise într-un mod sigur, sunt documentate, sunt testate împotriva diverselor tipuri de atacuri, apoi aplicaţiile, unde se fac evaluări, iar apoi sistemul în întregul său, toată arhitectura, pentru că poţi să ai trei aplicaţii care sunt absolut sigure dar atunci când le pui împreună există fisuri de securitate pe care cineva le poate exploata.”

    Toate aceste evaluări conduc fie spre soluţii tehnice prin care poate fi îmbunătăţită aplicaţia, fie spre soluţii de securitate. Abordarea legată de securitate trebuie să fie una care să aibă în vedere tot ansamblul. „Totul contează în aceeaşi măsură, de la liniile de cod până la persoana care are acces în locaţie – orice fisură în tot acest lanţ îţi creează o problemă, iar ca bancă nu îţi permiţi să nu fii perfect din acest punct de vedere”, explică Marian Ion.

    Executivul laudă clienţii români, respingând ideea că am fi în urma vestului Europei sau a altor pieţe avansate. „Dacă ne uităm la un client digital de banking, cred că românii ştiu ce să ceară. Cred că piaţa este foarte deschisă, globală – ai acces la foarte multe aplicaţii de tip bancar şi poţi imediat să faci comparaţii între ceea ce ţi se oferă local şi ce poţi să obţii în altă ţară. Din acest punct de vedere, clienţii români sunt destul de bine educaţi. Cred că ei ştiu ce se ceară, ştiu să facă comparaţii, ştiu să se uite în piaţă şi să vadă ce oferă ceilalţi, sunt nişte clienţi pretenţioşi.”

    CEO-ul ING Tech nu crede că între bănci şi fintech trebuie să existe o competiţie, iar băncile nu ar trebui să inhibe dezvoltarea fintech-urilor, ci dimpotrivă, ar trebui să vadă în acestea o oportunitate de colaborare. „Există fintech-uri care oferă produse sau procese de nişă şi care pot să o facă, global, la un nivel mult mai înalt decât o fac băncile; acestea pot să înţeleagă un anumit produs sau un anumit proces dintr-o altă perspectivă decât cea a băncii şi pot să vină cu o idee foarte interesantă pentru o bancă. Cred că bankingul se va deschide către fintech-uri, vom vorbi despre colaborare – similar, dacă vreţi, cu open sourcing-ul din IT; băncile vor beneficia de fintech-uri, nu vor fi într-o competiţie”, spune Ion.

    Executivul subliniază importanţa digitalizării asupra tuturor domeniilor economice, nu numai asupra bankingului. „Cred că va exista o reaşezare a forţei de muncă în viitor, nu aş spune că digitalizarea, inteligenţa artificială sau chatboţii vor înlocui forţa de muncă tradiţională; anumite joburi vor fi automatizate, iar oamenii va trebui să îşi regândească rolurile astfel încât să vină în continuare cu creativitate. În primă fază, cel puţin, lucrurile care sunt extrem de monotone sau repetitive vor fi înlocuite de aceste software-uri, dar oamenii respectivi vor trece la joburi cu valoare adăugată. Va exista o tranziţie către altceva, nu trebuie să ne speriem că vor veni roboţi care ne vor înlocui, ci dimpotrivă, cred că ne vom reaşeza pe piaţa muncii.”

    Cum va arăta banca viitorului? Multă tehnologie, multă digitalizare, o să fie chatboţi, o să fie procese automate, multe procese în cloud, soluţii biometrice de securitate; interacţiunea o să fie mai ales digitală, dar cu toate acestea produsele din spate şi toată ştiinţa aceasta a bankingului va rămâne apanajul oamenilor încă mult timp. „Cred că o prezenţă fizică va exista şi în viitor, chiar dacă din ce în ce mai limitată – indiferent că vorbim de un call center sau un loc unde poţi să ceri un sfat. Bankingul tradiţional nu va dispărea complet”, încheie el.

  • Premieră istorică: Pentru prima dată România depăşeşte Polonia şi Croaţia şi atrage cele mai mari finanţări din regiune pentru startup-urile de tehnologie, cu 529 milioane euro

    Startup-urile de tehnologie pornite din România au atras pentru prima dată în istorie finanţări mai mari decât întreaga regiune, depăşind Polonia şi Croaţia, pe fondul rundei de finanţare Seria D derulată de UiPath, potrivit raportului Eastern Disruption, realizat de How to Web.

    Astfel, pe fondul unei runde de finanţare Seria D derulată de UiPath, în valoare de 516,35 milioane euro, investiţiile totale în startup-uri de tehnologie care au început businessul în România se ridică la 529 milioane euro.

    Astfel, România s-a situat în faţa Poloniei, unde investiţiile s-au ridicat la 136,8 milioane euro, a Croaţiei, cu 83 milioane euro şi a Estoniei cu 69,8 milioane euro.

    Fără finanţarea UiPath, România ar fi fost pe locul opt în clasamentul pe regiune, cu doar 12,75 milioane euro, în spatele Cehiei, unde investiţiile totale s-au ridicat la 17,8 milioane euro.

    În 2019, în ceea ce priveşte unicornii (n.r: companii de tehnologie evaluate la peste 1 miliard de dolari), UiPath a fost cel mai valoros din Europa Centrală şi de Est. Tot UiPath a fost şi cel mai finanţat unicorn din regiune, cu finanţări de nouă ori mai mari decât startup-ul Bolt din Estonia, spre exemplu.

    În ceea ce priveşte forţa de muncă din tehnologie, raportul arată că există circa un milion de dezvoltatori software în Europa Centrală şi de Est, dintre care 118.000 sunt în România.

    La un loc, Polonia, cu 254.000, România cu 118.000 şi Cehia cu 100.000 însumează jumătate din numărul de dezvoltatori software din regiune.

    În ceea ce priveşte companiile tech din România, cea mai mare finanţare a fost primită de UiPath, ridicându-se la 516 milioane euro, Elrond cu 1,71 milioane euro, TypingDna cu 1,35 milioane euro, FintecOS cu 1,1 milioane euro şi Happy Recruiter cu 1 milion de euro.

    La nivelul investiţiilor pe hartă, 61% din investiţii sunt realizate în Bucureşti. Numărul investiţiilor realizate în România în startup-uri tech în 2019 se ridică la 38.

     

     

     

     

  • Oraşul american în care tehnologia Wi-Fi e interzisă, iar telefoanele nu au semnal. Care e motivul

    Oraşul Green Bank, din Virginia de Vest, pare o localitate americană tipică cu case înşirate de-a lungul drumului principal şi câteva magazine universale.
     
    Din Green Bank lipsesc însă mall-urile, restaurantele fast-food sau clădirile de birouri, iar serviciile de telefonie nu funcţionează. Internetul poate fi accesat doar prin cablu, Wi-Fi-ul fiind interzis, scriu cei de la Popular Mechanics.
     
    Motivul poate fi găsit la ieşirea din oraş, într-o vale din apropierea munţilor Allegheny. Aici se află Observatorul Green Bank, primul observator naţional al Statelor Unite, care şi-a deschis porţile în 1958.
     
    Observatorul Green Bank este unul dintre cele mai importante din lume, având, printre altele, cel mai mare radiotelescop mobil.
     
    De-a lungul ultimelor şase decenii, descoperirile realizate aici au fost esenţiale în astronomie. Cercetătorii au descoperit găuri negre sau unde gravitaţional.
     
    Rezultatele excepţionale au venit însă doar în urma unor compromisuri. “Semnalele sunt extrem de slabe, astfel că o frecvenţă radio creată de om le poate acoperi complet”, explică Harshal Gupta, oficial în cadrul observatorului.
     
    Pentru a preveni astfel de incidente, autorităţile au definit, în 1958, “Zona naţională fără activitate radio (NRQZ)”, areal ce cuprinde aproximativ 20.000 de kilometri din Virginia şi Virginia de Vest. În ziua de azi, restricţia se traduce prin interzicerea turnurilor de radio, antenelor TV sau a echipamentelor grele.

  • O industrie care nu poate să scadă

    Valentin Stănescu a preluat la începutul anului 2017 poziţia de country general manager pentru operaţiunile noii entităţi formate prin fuziunea Dell, un business cu câteva sute de angajaţi pe plan local, care include şi un centru de servicii care lucrează pentru clienţi internaţionali, şi EMC Corporation, companie specializată în furnizarea de echipamente şi soluţii software pentru infrastructura IT. Începând cu anul 2004, Stănescu a lucrat pentru mai multe companii de IT de pe piaţa locală, printre care Star Storage şi IBM, şi a fost promovat şef al operaţiunilor locale ale EMC în 2009, după ce fusese timp de aproape patru ani director de vânzări.

    „Noi suntem furnizori de tehnologie, ne dorim să fim văzuţi ca principalul furnizor de tehnologie esenţială, însă este evident că având cel mai amplu portofoliu din industrie nu putem avea, pe toate zonele, cea mai bună prezenţă sau prestaţie. Prin urmare, alături de parteneri acoperim întreg spectrul”, explică Valentin Stănescu. „În cadrul unui eveniment precum Dell Technology Forum (desfăşurat la începutul lunii octombrie la Bucureşti – n.red.) reuşim să transmitem clienţilor finali încrederea că a lucra cu o companie ca Dell Technologies le dă posibilitatea nu doar să investească în tehnologie, ci într-o viziune pe termen lung şi le dă şi flexibilitatea de a avea opţiuni în cazul în care consideră că investiţia pe care au făcut-o a fost aliniată 100% cu ce şi-au dorit să atingă mai târziu. Multe dintre companiile cu care lucrăm astăzi ştiu că trebuie să facă schimbări, transformări, dar nu ştiu 100% unde vor ajunge făcând aceste transformări. Noi, ca furnizori de tehnologie, încercăm să le oferim această flexibilitate în timp – este, dacă vreţi, o protecţie a investiţiei. Ei ştiu că dacă au apucat-o pe o cale, au apoi posibilitatea să se replieze, nu se află pe o autostradă care nu are ieşire câteva sute de kilometri”, notează şeful Dell Technologies.

    Dell Technologies România a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri netă de 990 milioane lei şi un profit net de 3,83 milioane lei. Numărul mediu de angajaţi declarat la Ministerul de Finanţe era, în 2018, de 490.

    La nivelul grupului Dell, România face parte din regiunea CEE, care include 38 de ţări; acestea sunt grupate în funcţie de importanţă, fie în clustere, fie ca ţări directe. „România este una dintre cele cinci ţări directe, din prima categoria, fiind una extrem de importantă şi care raportează direct, nu prin intermediul unei subregiuni. Din punctul de vedere al prezenţei companiilor mari în regiune, România este o ţară mare”, notează Stănescu. „Aşadar, pentru businessul nostru de end user computing este o piaţă extrem de importantă, una dintre cele mai mari din Europa.”

    Pe partea de data center, România este importantă prin inovaţie, spune Valentin Stănescu, care aminteşte că de-a lungul timpului compania a reuşit să dezvolte local proiecte care apoi au fost replicate în alte state. „Reuşim, într-o piaţă care nu este atât de matură, să inovăm, putem să alegem nişte căi scurte pentru rezolvarea unui lucru. Dacă am fi în Germania sau Franţa, acolo lucrurile sunt foarte mature, sunt foarte bine stabilite din punctul de vedere al modului în care un proiect se poate desfăşura. În România încă există flexibilitate la nivelul companiilor mari, acestea pot inova, pot alege moduri alternative de a implementa un proiect.”

    Ciclurile de modernizare a infrastructurii de tehnologie au o rapiditate mai mare în ţările din sud-estul Europei faţă de ţările mature, pentru că operaţiunile pe care o companie le are în România nu sunt atât de complexe cum sunt operaţiunile pe care le are într-o ţară ca Germania, explică Stănescu. Mai mult, o schimbare în sistem sau în paradigma de abordare a unui sistem este mult mai greu de realizat în cazul acestor ţări mature: „Trebuie să faci multe teste înainte ca să poţi înţelege toate efectele unei astfel de schimbări. Pentru că operaţiunile acelor companii în România nu sunt atât de complexe, este mai simplu şi mai rapid să inovezi aici.”

    Şeful Dell Technologies România oferă următorul exemplu: „O instituţie de orice natură are în Germania o infrastructură care oferă 100 de funcţionalităţi; pentru a realiza o schimbare în infrastructură, trebuie să testezi cum vor fi afectate toate acele funcţionalităţi. În România, în general, activităţile sunt mai puţin complexe – în loc de 100 de funcţionalităţi pe care trebuie să le susţină o infrastructură, sunt doar 10, e mult mai uşor şi mai rapid să testezi 10 funcţionalităţi. Mai mult, companiile-mamă consideră că în zona complexă este mai riscant să testezi lucruri noi şi atunci se aleg ţări de test precum România, făcându-se ulterior roll-out către celelalte ţări”.

    Din punct de vedere comercial, piaţa locală este segmentată în funcţie de tehnologie şi de dimensiunea clienţilor, explică Stănescu. Luând tehnologia drept criteriu, compania desemnează două categorii mari: tehnologie de tip end user computing şi tehnologii de tip data center. „Suntem undeva la 60%-40% şi se merge către balansare, pentru că avem un potenţial foarte mare şi investiţii destul de mari în zona de data center. În general, în structura totală a veniturilor Dell, volumele cele mai mari se fac în zona de client computing; e normal, pentru că e mult mai simplu să investeşti într-un laptop sau într-un monitor decât să mergi în zona de data center, unde proiectele sunt de altă natură.”

    Legat de modelul de business Dell, şi anume oferirea unui portofoliu cât mai amplu de produse şi servicii, Valentin Stănescu spune că acesta nu e unul standard şi că principalii competitori au ales un alt model. „Orice client şi-ar dori – cel puţin aşa credem noi – să găsească un portofoliu care să îi satisfacă toate nevoile. Dacă îşi doreşte să facă o alegere diferită, spre exemplu să folosească tehnologie din alte părţi şi să o integreze, este evident alegerea sa, dar asta se întâmplă de obicei atunci când ştiu foarte bine ce îşi doresc.”

    Deocamdată, piaţa din România este încă la un nivel la care companiile îşi testează capabilităţile în era digitală; cu alte cuvinte, partea de tehnologie poate fi un suport pentru schimbare, dar şi un enabler pentru inovaţie, notează el. „Prin urmare, crede el, companiile îşi doresc să găsească în acelaşi loc atât tehnologia prin care să modernizeze ceea ce au, să-şi reducă costurile de operare şi mentenanţă, cât şi să reinvestească economiile din zona respectivă către inovaţie.“

    Deşi reticenţa pare să fi dispărut din rândul managerilor români, pe zona de educaţie este încă loc de mai bine, crede Stănescu. „În viitorul apropiat, vom avea din ce în ce mai multe sesiuni educative pentru piaţă, vom aduce la Bucureşti mulţi dintre specialiştii noştri; am pus Bucureştiul pe hartă într-o constelaţie de 10-12 oraşe importante din lume pentru a creşte awareness-ul pe partea de inteligenţă artificială şi IoT”, notează el. „Cu cât mai repede vom reuşi să educăm cât mai multe companii, cu atât mai repede ni se vor întoarce beneficiile ca cetăţeni.”
    Şeful Technologies spune că România este una dintre ţările în care inovaţia este în natura omului – „trebuie doar să le oferim românilor posibilitatea şi să le aducem tehnologiile şi platformele potrivite astfel încât să poată să îşi testeze ideile. Este una dintre cele mai inovatoare ţări, cel puţin din regiunea din care facem parte”.

    Piaţa în ansamblul ei – incluzând aici tot segmentul IT şi toate serviciile asociate – nu are cum să nu crească, crede Valentin Stănescu. „Este atât de multă nevoie de inovaţie prin tehnologie, în această ţară, iar România are un apetit atât de mare pentru tehnologie, încât nu văd vreo şansă ca piaţa să experimenteze scădere în viitor. Dacă ne apucăm şi secţionăm piaţa, evident că sunt unele zonele tradiţionale de IT care fie au o creştere mai înceată, fie au o stagnare, însă zonele noi de inovaţie care apar, proiectele noi care sunt rezultatul încercării companiilor de a fi competitive în noua eră de funcţionare şi în faţa start-up-urilor noi, agile care vin din urmă, acestea aduc un plus”, încheie el.

  • Cum vrea o companie românească să rezolve problema poluării din trafic

    Problema poluării din trafic şi a aerului din oraşe a ajuns una dintre principalele puncte de discuţie în toate întâlnirile de urbanism. Ideea de Smart City preuspune întâi o colectare de date relevante, apoi o corelare a datelor în timp real şi ulterior implicarea activă pentru a rezolva problema.  

    „Pentru corelarea nivelului de poluare cu traficul am creat o reţea integrată de staţii SmartAir City şi senzori magnetici SysTraffic instalaţi la o adâncime de până la 60 de centimetri sub stratul de uzură al carosabilului, prezentând astfel legătura directă între emisiile autovehiculelor şi evoluţia gazelor nocive la nivelul mediului urban, explică Zărnescu. „O astfel de soluţie, bazată pe senzori magnetici, are multiple avantaje precum instalarea facilă şi neafectarea acestora de către lucrările de reparaţie aduse covorului asfaltic.

    Anul acesta a reprezentat un moment important în evoluţia companiei, întrucât lansarea pe piaţă a patru noi soluţii complexe şi de ultimă generaţie din punctul de vedere al tehnologiilor utilizate a reprezentat un efort uman şi financiar şi greu de susţinut pentru o companie mică, spune Adrian Zărnescu. „Cu toate acestea, soluţia destinată agriculturii a obţinut încrederea unuia dintre cei mai importanţi fermieri români şi luna aceasta am finalizat punerea în funcţiune a celei mai mari reţele de tip mesh LoRa din România, pe o suprafaţă de peste 25.000 ha exploatate de grupul Cerealcom.”

    Cum vrea o companie românească să rezolve problema poluării din trafic 

  • Un business extrem de profitabil: Un tânăr român a pornit o afacere cu banii pe care îi dai pe o maşină. La scurt timp facea deja peste 1 milion de euro, cu numai 7 angajaţi

    Syswin Solutions este o companie românească de cercetare şi dezvoltare aplicată (applied research & development), înfiinţată acum 7 ani cu capital privat. Soluţiile integrate ale companiei sunt create de la nivelul de concept până la producţia de serie, atât hardware, cât şi software. „Viziunea din spatele companiei a fost aceea de a conecta mii de echipamente inteligente şi chiar mediul înconjurător într-o reţea virtual infinită, plecând de la câteva industrii ce au fost de interes şi considerate cu potenţial în decembrie 2012 de către fondatorul companiei”, explică Adrian Zărnescu, CTO al Syswin Solutions.

    Investiţia iniţială în 2012 a fost de numai 30.000 euro, însă compania a reuşit să se autofinanţeze relativ repede, atingând în 2016 o cifră de afaceri de 1,1 milioane euro din vânzarea de sisteme de monitorizare şi control, având la acel moment doar 7 angajaţi. La finalul anului 2016, odată cu demararea proiectului de cercetare finanţat din fonduri europene, echipa a crescut la peste 35 de ingineri, cercetători şi programatori; în prezent, Syswin Solutions are 41 de angajaţi.

    A pornit o companie cu banii pe care îi dai pe o maşină. La scurt timp facea deja peste 1 milion de euro, cu numai 7 angajaţi 

  • Tehnologia IoT, de la idee la produs

    Syswin Solutions este o companie românească de cercetare şi dezvoltare aplicată (applied research & development), înfiinţată acum 7 ani cu capital privat. Soluţiile integrate ale companiei sunt create de la nivelul de concept până la producţia de serie, atât hardware, cât şi software. „Viziunea din spatele companiei a fost aceea de a conecta mii de echipamente inteligente şi chiar mediul înconjurător într-o reţea virtual infinită, plecând de la câteva industrii ce au fost de interes şi considerate cu potenţial în decembrie 2012 de către fondatorul companiei”, explică Adrian Zărnescu, CTO al Syswin Solutions.

    Atenţia echipei Syswin a fost îndreptată, încă de la început, către protecţia mediului înconjurător şi susţinerea agriculturii de precizie prin intermediul tehnologiei IoT (Internet of Things). Înţelegând nevoia de finanţare pe termen lung a activităţii de cercetare privată, compania a accesat în 2016 o finanţare de 1 milion de euro din fonduri europene, cu ajutorul căreia a pus bazele propriei linii de micro-producţie electronică şi a lansat pe piaţă, la finalul anului 2018, patru soluţii IoT pentru agricultura de precizie, oraşe inteligente şi mediul înconjurător.

    Investiţia iniţială în 2012 a fost de numai 30.000 euro, însă compania a reuşit să se autofinanţeze relativ repede, atingând în 2016 o cifră de afaceri de 1,1 milioane euro din vânzarea de sisteme de monitorizare şi control, având la acel moment doar 7 angajaţi. La finalul anului 2016, odată cu demararea proiectului de cercetare finanţat din fonduri europene, echipa a crescut la peste 35 de ingineri, cercetători şi programatori; în prezent, Syswin Solutions are 41 de angajaţi.

    „Fiecare dintre soluţiile noastre şi-a propus să contribuie la rezolvarea unei probleme specifice industriei căreia i se adresează”, explică Adrian Zărnescu. „În agricultură, soluţia SysAgria oferă fermierilor, prin crearea de reţele de tip mesh LoRa (tehnologie care permite dispozitivelor comunicarea pe distanţe mari cu aplicaţii conectate la internet – n. red.), extinse pe suprafeţe de mii sau zeci de mii de hectare, informaţii vitale în timp real despre microclimatul pe care îl monitorizează cu o multitudine de senzori precum temperatura, umiditatea, precipitaţiile, radiaţia solară, direcţia şi viteza vântului, presiunea atmosferică, stratul de zăpadă şi altele – toate cu scopul de a oferi avertizări asupra riscului de apariţie a bolilor specifice culturilor extinse şi de estimare a producţiei pe regiunile cultivate.”

    Toate aceste informaţii, explică CTO-ul Syswin, îi oferă fermierului suportul de a decide rapid şi de a-şi planifica acţiunile bazându-se pe date. „Agricultura românească a evoluat în ultimii ani în direcţia adoptării de noi tehnnologii şi suntem convinşi de faptul că şi această tehnologie de ultimă generaţie va fi adoptată la scară largă.”

    Pentru monitorizarea nivelului de poluare urbană, compania a lansat o soluţie care măsoară în timp real toţi parametrii indicaţi prin Directiva Europeană 2008/50/EC, printre care se numără anumite particule în suspensie sau gaze precum dioxidul de carbon. Municipalităţile pot crea reţele extinse la nivelul oraşelor şi împrejurimilor pentru a monitoriza atât poluarea generată de trafic, cât şi cea generată de gropile de gunoi sau de surse industriale. 

    „Pentru corelarea nivelului de poluare cu traficul am creat o reţea integrată de staţii SmartAir City şi senzori magnetici SysTraffic instalaţi la o adâncime de până la 60 de centimetri sub stratul de uzură al carosabilului, prezentând astfel legătura directă între emisiile autovehiculelor şi evoluţia gazelor nocive la nivelul mediului urban, explică Zărnescu. „O astfel de soluţie, bazată pe senzori magnetici, are multiple avantaje precum instalarea facilă şi neafectarea acestora de către lucrările de reparaţie aduse covorului asfaltic.

    Anul acesta a reprezentat un moment important în evoluţia companiei, întrucât lansarea pe piaţă a patru noi soluţii complexe şi de ultimă generaţie din punctul de vedere al tehnologiilor utilizate a reprezentat un efort uman şi financiar şi greu de susţinut pentru o companie mică, spune Adrian Zărnescu. „Cu toate acestea, soluţia destinată agriculturii a obţinut încrederea unuia dintre cei mai importanţi fermieri români şi luna aceasta am finalizat punerea în funcţiune a celei mai mari reţele de tip mesh LoRa din România, pe o suprafaţă de peste 25.000 ha exploatate de grupul Cerealcom.”

    Al doilea moment important a avut loc în luna septembrie, când compania a obţinut finanţare pentru un alt proiect destinat agriculturii de precizie prin Horizon 2020, devenind a şaptea companie din România, de la lansarea acestui program în urmă cu opt ani, care beneficiază de susţinere financiară.

    Adrian Zărnescu nu consideră că a întâlnit, până în acest moment, obstacole „în adevăratul sens al cuvântului”, însă activitatea de cercetare şi dezvoltare aplicată presupune un timp extrem de scurt de la idee la valorificare, astfel încât inovaţia să îşi atingă scopul. „Drept urmare, efortul trebuie să fie permanent susţinut, gradul de noutate este foarte ridicat, iar curba de învăţare este foarte scurtă pentru întreaga echipă. Implicit, presiunea devine uneori extrem de mare. Datorită pasiunii pentru electronică şi inovare, presiunea a scos uneori la suprafaţă «diamante».”

    Zărnescu spune că şi-a propus ca activitatea de bază a companiei să rămână cercetarea şi dezvoltarea de soluţii proprietare cu focus pe agricultura de precizie şi mediu, „ceea ce va însemna extinderea departamentului intern destinat accesării de fonduri europene pentru cercetare şi consolidarea prezenţei acestor soluţii pe piaţa europeană prin intermediul parteneriatelor strategice”.

  • Ochelarii inteligenţi Apple vor ajunge pe piaţă în prima jumătate a anului 2020

    Gigantul american Apple va lansa primii ochelari inteligenţi pe piaţa accesoriilor wireless, pe fondul dezvoltării noilor tehnologii de realitate augmentată (AR), potrivit CNBC.

    Potrivit analistului Ming-Chi Kuo al companiei TF Securities, Apple plănuieşte lansarea mai multor dispozitive hardware printre care şi ochelarii AR, în prima jumătate a anului 2020.

    Printre acestea se mai află şi noul MacBook, Ipad Pro şi noul model Iphone SE2.

    Apple a investit constant în tehnologia AR în ultimii ani, implementând-o chiar şi pe ultimele modele de Iphone şi Ipad. Ochelarii AR le permit oamenilor să vadă elemente grafice şi informaţii digitale şi chiar să le previzualizeze cu lumea reală în fundal. 

    De-a lungul anilor, companiile precum Microsoft, Google şi start-up-ul Magic Leap au produs ochelari AR , dar nu au avut încă un succes de masă, ceea ce lasă loc pentru lansarea Apple. 

     

     

     

  • ROCA X, fond românesc de investiţii în start-up-uri şi tehnologie dedicat afacerilor europene disruptive, anunţă primele cinci investiţii

    Fondul românesc de investiţii în tehnologie ROCA X, destinat afacerilor disruptive la început de drum, intenţionează să devină un jucător regional, cu acces la companiile de tehnologie europene. Ambiţia acţionarilor ROCA X e să creeze o punte de legătură între companiile tech, resursele umane necesare dezvoltării lor, investitorii privaţi şi instituţionali şi pieţele de desfacere worldwide, cu o modalitate extrem de rapidă în luarea deciziilor de investment.

    Publicul-ţintă al fondului sunt tinerii antreprenori cu idei revoluţionare din zona de tehnologie, în stadiu de MVP sau prototip, cu viziunea de a avea un impact în societate şi cu pasiunea pentru a transforma această dorinţă în realitate. ROCA X nu activează exclusiv într-o anumită nişă ci monitorizează activ atât evoluţia unor domenii din piaţa de tech: blockchain, AI, fintech, cât şi tendinţele nou apărute în tehnologie, derivate din dimensiunile noi ale dezvoltării societăţii şi umanităţii.

    După evaluarea a peste 150 de start-up-uri în doar câteva luni de activitate, ROCA X are deja cinci investiţii în valoare de 600.000 de euro. Afacerile cuprinse în portofoliul ROCA X la momentul actual sunt Feeel – o platformă digitală europeană care centralizează accesul la servicii de sănătate, Beez – o soluţie de cashback, Feexers – marketplace pentru servicii de household & beauty, Betmarkets – o soluţie ce transformă pariurile sportive în instrumente de investiţie şi PatchAI, asistent virtual pentru pacienţii implicaţi în teste clinice.

    În acest moment în pipe line-ul ROCA X sunt aproape 20 de  companii, aflate în diverse stadii de analiză: companii de fintech, proptech, bigdata&AI precum şi start-up-uri din domeniul medical şi energie verde. Aceste plasamente rapide dovedesc nevoia acută a unui astfel de instrument financiar flexibil şi rapid.

    În timp ce sursele tradiţionale de finanţare se bazează exclusiv pe metrici şi indicatori ai succesului pentru a maximiza profitabilitatea investiţiilor, ROCA X ţine cont şi de potenţialul de creştere, alăturând la criteriile standard o viziune financiară curajoasă.

    Într-un peisaj european şi local unde nevoia de finanţare este în creştere, ROCA X alege să activeze în principal în primele etape de finanţare (de tip Seed şi Series A funding), aceasta fiind zona cea mai puţin acoperită de opţiuni de investire. De aceea, pe lângă capitalul plasat iniţial de ROCA X, companiile din portofoliu vor necesita şi runde ulterioare de finanţare, care să le asigure creşterea accelerată dorită. Fiind un partener implicat, ROCA X îşi doreşte să fie parte a procesului de creştere al acestor start-up-uri.

    Acţionarii fondatori ai ROCA X sunt persoane fizice si juridice exclusiv de origine română, aflate în proporţie majoritară la prima investiţie în domeniul tehnologic, care au înţeles că viitorul în business este indubitabil legat de evoluţia tehnologiei. Ei au pus laolaltă pentru începutul acestui demers 2,7 milioane de Euro.


     

  • Tehnologia chineză de supraveghere se răspândeşte la nivel global. Ce îngrijorări stârneşte a doua cea mai mare economie din lume

    A doua cea mai mare economie din lume a construit un vast program de supraveghere, format din milioane de camere şi soft-uri de recunoaştere facială. Dispozitivele, cocoţate pe stâlpii lămpilor, în afara clădirilor şi pe străzi, sunt capabile să recunoască persoane.

    Unele dintre cele mai valoroase firme tehnologice din China au fost implicate în astfel de proiecte în toată ţara. Dar această tehnologie este acum exportată pe măsură ce firmele de tehnologie ale ţării îşi extind amprenta globală.

    Companiile chineze de tehnologie – în special Huawei, Hikvision, Dahua şi ZTE – furnizează tehnologie de supraveghere bazată pe inteligenţa artificială în 63 de ţări, potrivit unui raport din septembrie realizat de Carnegie Endowment for International Peace. Din aceste naţiuni, 36 au semnat proiectul masiv de infrastructură chinez Belt and Road, iar Huawei furnizează tehnologie celor mai multe dintre ţări, potrivit raportului.

    Unele dintre aceste proiecte, numite „oraşe inteligente”, care includ tehnologii de supraveghere, sunt în curs de desfăşurare în ţările occidentale, în special în Europa, inclusiv în Germania, Spania şi Franţa, potrivit analizei Institutului australian de politică strategică (ASPI).

    Experţii au avertizat despre o serie de riscuri, inclusiv accesul potenţial la date de către guvernul chinez.

    „Cred că, uneori, presupunem că nu vom folosi în mod negativ această tehnologie, o folosim pentru a furniza servicii sau într-un mod transparent, acceptabil din punct de vedere social în societatea noastră”, spune Samantha Hoffman, membră a Cyber Center-ului ASPI, pentru CNBC. „Dar de fapt nu putem fi siguri de asta, pentru că problema nu este neapărat cum este implementată tehnologia, ci cine are acces la datele pe care le colectează”, a smai pus ea. „Dacă este o companie chineză precum Huawei şi datele se întorc în China, pot fi utilizate de către partid în orice mod posibil”, a conchis aceasta.