Tag: taximetristi

  • Primăria Capitalei vrea să impună NOI REGULI pentru taximetriştii din Bucureşti

    „Vom promova în următoarea şedinţă a Consiliului General al Municipiului Bucureşti un nou proiect de hotărâre ce va stabili norme şi reguli clare pentru toţi cei care practică taximetria în Capitală, astfel încât, atât bucureştenii, cât şi turiştii, să poată folosi acest serviciu cu încredere, şi în deplină siguranţă, beneficiind de aceeaşi calitate a transportului în regim de taxi ca în marile capitale europene. Concret, prin noul regulament vor fi interzise toate formele de practicare a taximetriei care nu se încadrează în prevederile Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere, precum şi în cele ale HCGMB 78/2008 şi ale Codului Fiscal. Toţi cei care practică activitatea de taxi în Capitală vor fi obligaţi să respecte acest regulament. Îi anunţ pe toţi cei care practică taximetria că ne vom asigură, prin departamentele de resort, că acest regulament va fi respectat în integralitate”, a spus primarul general Gabriela Firea.

    Conform noulului regulament, operatorii de taxi vor fi obligaţi să aibă o ţinută civilizată, un limbaj adecvat, maşini curate şi care să garanteze siguranţă cetăţenilor.

    Iniţiativa Municipalităţii vine după ce Firea a avut o întâlnire, luni, cu reprezentanţii Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Săptămâna SCUMPIRILOR: Tariful la taxi creşte ÎN MOD SUBSTANŢIAL

    Majorarea tarifelor de la 1,39 la 1,70 lei/km era prevăzută, anterior, pentru data de 1 octombrie, dar din cauză că numărul maşinilor este mare – de ordinul miilor – companiile au amânat acest termen până la 20 octombrie, afirmă taximetriştii bucureşteni.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cursa sau autorizaţia, ce alegi? Numerele de telefon care bagă spaima în taximetrişti

     L-am supărat şi mi-a explicat. Că el e cinstit şi că şi-a văzut mereu de treabă (avea maşina curată-lună, nu fuma, nu avea radio pornit, avea numai una bucată cruciuliţă cu Boca, deci avea dreptate). Că sunt cei de IF (Ilfov) care au stricat piaţa. Şi i-am zis că oricum degeaba suni la dispecerat să-i reclami. Şi mi-a dat dreptate. Mi-a zis că dacă nu ai o probă, e cuvântul tău împotriva cuvântului lor. Şi că dispecerii primesc explicaţii de genul “vezi de treabă, era un client sărit de pe fix, fiţos omul” din partea taximetriştilor.
     
    Ok, ce e de făcut? Şi omul mi-a zis: suni la dna. Firea şi faci reclamaţie. De acolo sună la companie şi îl cheamă la raport cu licenţa-n mână. Şi sunt speriaţi toţi că – pe bune – au job-urile ameninţate. E singura instituţie de care li se face frică. Sesizarea ta e ânregistrată, cu număr de ordine, trebuie soluţionată, nu merge cu “am uitat”. Şi mi-a mai zis omul că anul trecut s-au făcut doar 6 reclamaţii la Primărie pentru că lumea nu ştie unde să reclame.
     
  • Decizie controversată. Taximetrişti care poartă aceste haine nu vor mai avea voie să conducă

    Fără imprimeuri în taxi! Şoferilor li s-ar putea interzice să mai poarte tricouri cu diverse mesaje, papuci de plajă, sau echipament sport.

    Taximetriştii nu sunt de acord cu aceste măsuri şi spun că ele sunt doar o ”pierdere de timp” a autorităţilor, conform mirror.co.uk. 

  • Dorin Oancea, editorialist Mediafax: Bătaia lungă a disputei dintre taximetrişti şi Uber

    Li s-a spus luddiţi, după numele insului care i-a condus, şi ecourile acelei mişcări pot fi regăsite chiar şi astăzi, în comunităţi care nu agreează tehnologia sau globalizarea sau traiul modern. Aceeaşi mentalitate o regăsesc şi în mişcarea şoferilor de taxi faţă de serviciul Uber, mişcare care a fost capul de afiş al săptămânii care se încheie şi care mi-a umplut wall-ul paginii de Facebook de opinii. Opinii, trebuie să spun, nu prea favorabile şoferilor de taxi bucureşteni, din varii motive, binecunoscute – lipsă de politeţe sau de bani mărunţi, muzica de un anume gen, fumat, mod de adresare lipsit de politeţe.

    Ce nu înţeleg nici şoferii de taxi nici domnii care conduc organizaţiile care îi reprezintă este că schimbarea este mult mai profundă şi ţine de conceptul de economie colaborativă, de care ar trebui să se preocupe nu numai ei, ci şi autorităţile statului sau cele europene. Economia colaborativă a fost inventată în urmă cu câţiva ani şi este intens folosită de specialişti de cel puţin trei, dar nu este un concept tocmai comun – de pildă, doi americani din trei nu au auzit de aşa ceva. Este modelul de afaceri care permite oamenilor să folosească bunuri în comun, de unde obţinerea de finanţări – vezi platformele de crowdfunding de genul Kickstarter şi care constituie o alternativă la serviciile de creditare, de unde posibilităţi noi de a călători – vezi Uber sau Zipcar, alternative la companiile da taxi sau de transport, de unde cazare – vezi cazul serviciului Airbnb, alternativă la lanţurile actuale de hoteluri. Modelul poate fi adoptat chiar şi de administraţii, vezi proiectul “Open Budget: Oakland”, un model de claritate în ceea ce priveşte administrarea bugetului local, care permite oricărui cetăţean să înţeleagă ce se întâmplă cu banii proveniţi din taxele locale şi să participe la distribuirea acestora.

    Economia colaborativă va afecta nu numai companiile de taximetre din România, ci, în curând, şi băncile, hotelurile, educaţia, modul de a munci sau sistemul administrativ. Iar disputa dintre taximetrişti şi Uber este falsă, adevărata competiţie este între un model de a trăi şi munci după preceptele secolului XIX sau cele ale secolului XXI. Este adevărat că demersul taximetriştilor români este susţinut de mişcări asemănătoare în multe alte ţări, cum la fel de adevărat este că serviciul a fost interzis în alte părţi ale lumii.

    Îngrijorarea taximetriştilor în privinţa fiscalizării serviciilor Uber este falsă şi Uber în sine este o companie care are destule probleme. Mai importante decât această dispută sunt schimbările pe care le anunţă, la care ar trebui să ne gândim cu toţii, nu numai taximetrişti sau uberişti; iar autorităţile ar trebui să se gândească nu la modul în care pot amenda pe unii şi pe alţii, ci la modul în care sistemul se schimbă. Şoferii Uber îşi folosesc maşinile personale, pentru care plătesc asigurare, benzină şi piese de schimb, şi plătesc companiei un procent deloc de neglijat din încasări, dar nu au asigurări medicale sau sociale, pentru că nu sunt angajaţi. Robert Reich, profesor de economie şi fost oficial în administraţia Clinton, defineşte astfel de abordări drept o întoarcere la mentalităţile secolulului XIX. Lumea a înţeles greu şi a trecut şi mai greu de la exploatare la decenţă şi la o anume corectitudine – siguranţa locului de muncă, salariu minim, program de lucru, eliminarea muncii copiilor. Criza economică a dezechilibrat piaţa muncii, iar oamenii valorează mai puţin. Politicienii, corporaţiile şi instituţiile financiare, spune Reich, au câştigat destulă putere pentru a reorganiza piaţa muncii în aşa fel încât să îşi sporească averile, iar oamenii simpli au rămas undeva în urmă. Fie ei taximetrişti sau uberişti.

  • Dorin Oancea, editorialist Mediafax: Bătaia lungă a disputei dintre taximetrişti şi Uber

    Li s-a spus luddiţi, după numele insului care i-a condus, şi ecourile acelei mişcări pot fi regăsite chiar şi astăzi, în comunităţi care nu agreează tehnologia sau globalizarea sau traiul modern. Aceeaşi mentalitate o regăsesc şi în mişcarea şoferilor de taxi faţă de serviciul Uber, mişcare care a fost capul de afiş al săptămânii care se încheie şi care mi-a umplut wall-ul paginii de Facebook de opinii. Opinii, trebuie să spun, nu prea favorabile şoferilor de taxi bucureşteni, din varii motive, binecunoscute – lipsă de politeţe sau de bani mărunţi, muzica de un anume gen, fumat, mod de adresare lipsit de politeţe.

    Ce nu înţeleg nici şoferii de taxi nici domnii care conduc organizaţiile care îi reprezintă este că schimbarea este mult mai profundă şi ţine de conceptul de economie colaborativă, de care ar trebui să se preocupe nu numai ei, ci şi autorităţile statului sau cele europene. Economia colaborativă a fost inventată în urmă cu câţiva ani şi este intens folosită de specialişti de cel puţin trei, dar nu este un concept tocmai comun – de pildă, doi americani din trei nu au auzit de aşa ceva. Este modelul de afaceri care permite oamenilor să folosească bunuri în comun, de unde obţinerea de finanţări – vezi platformele de crowdfunding de genul Kickstarter şi care constituie o alternativă la serviciile de creditare, de unde posibilităţi noi de a călători – vezi Uber sau Zipcar, alternative la companiile da taxi sau de transport, de unde cazare – vezi cazul serviciului Airbnb, alternativă la lanţurile actuale de hoteluri. Modelul poate fi adoptat chiar şi de administraţii, vezi proiectul “Open Budget: Oakland”, un model de claritate în ceea ce priveşte administrarea bugetului local, care permite oricărui cetăţean să înţeleagă ce se întâmplă cu banii proveniţi din taxele locale şi să participe la distribuirea acestora.

    Economia colaborativă va afecta nu numai companiile de taximetre din România, ci, în curând, şi băncile, hotelurile, educaţia, modul de a munci sau sistemul administrativ. Iar disputa dintre taximetrişti şi Uber este falsă, adevărata competiţie este între un model de a trăi şi munci după preceptele secolului XIX sau cele ale secolului XXI. Este adevărat că demersul taximetriştilor români este susţinut de mişcări asemănătoare în multe alte ţări, cum la fel de adevărat este că serviciul a fost interzis în alte părţi ale lumii.

    Îngrijorarea taximetriştilor în privinţa fiscalizării serviciilor Uber este falsă şi Uber în sine este o companie care are destule probleme. Mai importante decât această dispută sunt schimbările pe care le anunţă, la care ar trebui să ne gândim cu toţii, nu numai taximetrişti sau uberişti; iar autorităţile ar trebui să se gândească nu la modul în care pot amenda pe unii şi pe alţii, ci la modul în care sistemul se schimbă. Şoferii Uber îşi folosesc maşinile personale, pentru care plătesc asigurare, benzină şi piese de schimb, şi plătesc companiei un procent deloc de neglijat din încasări, dar nu au asigurări medicale sau sociale, pentru că nu sunt angajaţi. Robert Reich, profesor de economie şi fost oficial în administraţia Clinton, defineşte astfel de abordări drept o întoarcere la mentalităţile secolulului XIX. Lumea a înţeles greu şi a trecut şi mai greu de la exploatare la decenţă şi la o anume corectitudine – siguranţa locului de muncă, salariu minim, program de lucru, eliminarea muncii copiilor. Criza economică a dezechilibrat piaţa muncii, iar oamenii valorează mai puţin. Politicienii, corporaţiile şi instituţiile financiare, spune Reich, au câştigat destulă putere pentru a reorganiza piaţa muncii în aşa fel încât să îşi sporească averile, iar oamenii simpli au rămas undeva în urmă. Fie ei taximetrişti sau uberişti.

  • DEZASTRU pentru Uber: regulile se schimbă în mod FUNDAMENTAL

    „Se scoate din lege sintagma  <<în mod permanent> şi în <<mod repetat>>  pentru că poliţiştii pe stradă nu pot să-i amendeze, nu pot să le ia plăcuţele de înmatriculare pe şase luni <<piraţilor>> sau să le dea amenzile maxime, nu cum prevede legea acum. Trebuie să prindă hoţul şi să–i spună: <<Pleacă, că te mai prind odată>>(…)Sub nicio formă nu pot să zic că Uber va fi interzis sau vreo altă activitate de transport, însă toată lumea care va face transport de persoane, indiferent cum, va fi atorizat, altfel nu îl va putea face. Nu poţi să faci transport virtual. Închid ochii şi ma trezesc la Constanţa”, a declarat preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR), Vasile Ştefănescu.

    Taximetriştii scot în evidenţă faptul că nu îşi doresc bani sau subvenţii, ci doar ca legile privind transportul de persoane să se aplice pentru toată lumea. Potrivit protocolului încheiat între taximetrişti şi Executiv, în maximum 30 de zile legea taximetriştilor va fi modificată.

  • Şoferii Uber vor putea fi amendaţi pentru transportul neautorizat de persoane, potrivit angajamentului pe care Executivul şi l-a luat faţă de taximetriştii protestatari

    „Se scoate din lege sintagma  <<în mod permanent> şi în <<mod repetat>>  pentru că poliţiştii pe stradă nu pot să-i amendeze, nu pot să le ia plăcuţele de înmatriculare pe şase luni <<piraţilor>> sau să le dea amenzile maxime, nu cum prevede legea acum. Trebuie să prindă hoţul şi să–i spună: <<Pleacă, că te mai prind odată>>(…)Sub nicio formă nu pot să zic că Uber va fi interzis sau vreo altă activitate de transport, însă toată lumea care va face transport de persoane, indiferent cum, va fi atorizat, altfel nu îl va putea face. Nu poţi să faci transport virtual. Închid ochii şi ma trezesc la Constanţa”, a declarat preşedintele Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România (COTAR), Vasile Ştefănescu.

    Taximetriştii scot în evidenţă faptul că nu îşi doresc bani sau subvenţii, ci doar ca legile privind transportul de persoane să se aplice pentru toată lumea. Potrivit protocolului încheiat între taximetrişti şi Executiv, în maximum 30 de zile legea taximetriştilor va fi modificată.

  • Prima ţară din UE în care taximetriştii câştigă un proces împotriva UBER: În 10 zile compania americană trebuie să se închidă

    În sentinţa dată se arată că Uber este o companie de transport care nu respectă legislaţia din acest domeniu. După cum probabil intuiţi, acesta a fost şi punctul de vedere al asociaţiilor de taximetrie..

    Conform sentinţei, Uber are la dispoziţie 10 zile pentru a întrerupe orice activitate. În plus, în această perioadă, compania nu poate derula nicio campanie de promovare. În cazul în care Uber nu se supune deciziei, va avea de achitat o amendă de 10.000 de euro pentru fiecare zi de funcţionare.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Prima ţară din UE în care taximetriştii câştigă un proces împotriva UBER: În 10 zile compania americană trebuie să se închidă

    În sentinţa dată se arată că Uber este o companie de transport care nu respectă legislaţia din acest domeniu. După cum probabil intuiţi, acesta a fost şi punctul de vedere al asociaţiilor de taximetrie..

    Conform sentinţei, Uber are la dispoziţie 10 zile pentru a întrerupe orice activitate. În plus, în această perioadă, compania nu poate derula nicio campanie de promovare. În cazul în care Uber nu se supune deciziei, va avea de achitat o amendă de 10.000 de euro pentru fiecare zi de funcţionare.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro