Tag: taxe
-
BOMBĂ: Fostul şef al ANAF, trimis în judecată pentru că ar fi pretins “taxe de protecţie”
În acest dosar, au fost trimişi în judecată Sorin Blejnar – la data faptei preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), pentru infracţiunea de luare de mită şi soţia sa, Andreea Florentina Blejnar, pentru complicitate la infracţiunea de complicitate la infracţiunea de luare de mită, Viorel Comăniţă – la data faptei vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) cu rol de conducător al Autorităţii Naţionale a Vămilor, pentru infracţiunea de luare de mită, Sorin Florea – la data faptei comisar general adjunct al Gărzii Financiare, pentru infracţiunea de luare de mită.“În calitate de preşedinte, vicepreşedinte, respectiv de comisar general adjunct al Gărzii Financiare, inculpaţii Blejnar Sorin, Comăniţă Viorel şi Florea Sorin au primit sume de bani de la un om de afaceri, prin intermediari, pentru ca, în schimb, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, cei trei inculpaţi să protejeze activitatea nelegală desfăşurată de societatea comercială coordonată de omul de afaceri. Ajutorul dat de complicele Blejnar Andreea Florentina a constat în primirea banilor destinaţi lui Blejnar Sorin, de la doi interpuşi ai omului de afaceri”, arată DNA, într-un comunicat de presă remis joi MEDIAFAX.Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro -
Christian Năsulea despre scandalul impozitării sectorului IT. “Toată lumea trebuie impozitată la fel şi toată lumea trebuie impozitată mai puţin”
Scandalul impozitării sectorului IT a stârnit mai multe reacţii şi discuţii în contradictoriu. Pe de-o parte s-au aflat cei care susţin că toată lumea ar trebui impozitată la fel, pe de altă parte cei care sunt de părere că facilităţile fiscale acordate sectorului IT au contribuit masiv la dezvoltarea acestuia din ultimii ani şi că ar trebui ca această practică să continue. Profesorul universitar Christian Năsulea este de părere că dezvoltarea sectorului IT pe baza facilităţilor fiscale duce la o concluzie: toată lumea ar trebui impozitată mai puţin.
„Avem o chestiune în economie care se numeşte curba Laffer şi care practic arată că există un punct optim în care statul colectează cei mai mulţi bani la buget şi că acest punct optim nu este acolo unde taxele sunt foarte mari, ci undeva unde taxele sunt relativ mici, suportabile, la un nivel pe care populaţia îl simte ca fiind just. Este o greşeală să crezi că vei colecta mai mulţi bani la buget crescând taxele”, a spus lect. univ. dr. Christian Năsulea, profesor de economie în cadrul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti. Astfel, profesorul a adus un argument pentru care dimensiunea şi numărul de taxe să fie mai mici în România. De asemenea, în cadrul interviului acordat revistei Business Magazin, Christian Năsulea mai spune că facilităţile fiscale acordate sectorului IT şi dezvoltarea ulterioară a acestuia arată că toate sectoarele ar trebui impozitate mai puţin.
„E corect ca munca să fie impozitată la fel. Toată munca, până la urmă, e tot muncă. Munca pe care o depune un programator nu e cu nimic mai specială decât munca pe care o depune un şofer de TIR. Sunt tot nişte oameni, care cu eforturile şi capacităţile lor generează valoare adăugată. Ar trebui ca terenul de joc să fie egal pentru toată lumea, toată lumea să fie egală în faţa legii fiscale. Concluzia pe care putem să o tragem, văzând ce bine a mers sectorul IT scutit de impozite, este că ar trebui să impozităm mai puţin pe toată lumea.”
Christian Năsulea mai crede că aparatul bugetar român actual este supradimensionat şi neproductiv, iar o parte dintre angajaţii din sectorul public ar putea contribui la dezvoltarea economică din România şi ar putea avea venituri mai mari în sectorul privat.
„De fapt, trebuie să încetăm să mai luăm atât de mulţi bani de la oamenii productivi şi să facem sectorul public să fie mai mic, pentru că oricum un sector public atât de mare nu ne ajută, nu îi ajută nici pe oamenii aceia care sunt angajaţi acolo, de fapt, pentru că îi ţine blocaţi într-un fel de capcană a sărăciei. Ar avea venituri mai mari dacă s-ar duce să lucreze într-un sector privat care să nu fie tras înapoi atât de mult de greutatea sectorului public. Ar trebui să muncească mai mult, dar nu ar fi blocaţi într-un dead-end job (fără perspective – n.red.).”
De asemenea, în ideea în care s-ar putea lua o măsură pentru creşterea colectării de taxe la bugetul de stat, profesorul mai crede că, dacă este greu să se reducă dimensiunea taxelor, numărul taxelor ar putea scădea şi astfel statul ar fi mai performant în colectarea acestora.
„În primul rând cred că ne dezavantajează foarte tare în România faptul că avem taxe foarte mari şi foarte multe. Este mai greu să scazi foarte rapid dimensiunea taxelor, dar cred că se poate face ceva ca să scadă rapid numărul lor. Dacă s-ar putea ajunge de la zecile de taxe, impozite, accize şi contribuţii care trebui plătite în momentul de faţă, la o structură mai fiabilă cu un număr foarte mic de taxe şi contribuţii, ca să poată fi făcute declaraţiile mult mai uşor, cred că ne-ar ajuta enorm. Asta ar fi măsura numărul unu care ar trebui luată astăzi de Ministerul de Finanţe.”
Continuând ideea optimizării fiscal-bugetare şi creşterea calităţii vieţii populaţiei, Năsulea mai spune că este nevoie de o reformă şi în zona serviciilor educaţionale. El dă ca exemplu ideea voucherelor, în care statul colectează banii pentru educaţie şi acordă automat un voucher pentru fiecare copil, cu care părinţii să se poată duce să achiziţioneze de unde doresc servicii educaţionale pentru copiii lor.
„Este ineficient să fii obligat, ca părinte, să duci copilul la o şcoală pe care tu nu o consideri OK şi să fie nevoie să plăteşti suplimentar nişte sume ca să îi iei meditaţii dacă vrei să aibă parte de o educaţie de calitate. Învăţământul ar fi în continuare obligatoriu şi gratuit pentru copii, însă, lăsând decizia de achiziţionare a serviciilor educaţionale în mâinile părinţilor, am crea o piaţă concurenţială care ar duce la o îmbunătăţire semnificativă a calităţii în învăţământul românesc.”
Sectorul public arhaic şi sectorul privat în era tehnologiei
România se află pe locurile de la coada clasamentului european în ceea ce priveşte gradul de digitalizare în sectorul public, dar şi în ceea ce priveşte competenţele digitale ale populaţiei. Cu toate acestea, sectorul IT este unul foarte dezvoltat, iar competenţele românilor din domeniu sunt recunoscute la nivel mondial.
„Facem confuzia de a considera că statul român este egal cu România. România este o ţară care, din punct de vedere tehnologic, este foarte avansată. În mediul privat se întâmplă lucruri absolut incredibile”, explică profesorul. „România este, de fapt, superdezvoltată din acest punct de vedere; suntem în urmă doar în ceea ce priveşte sectorul public. Statul român este cel care este arhaic, care nu progresează, pentru că avem un stat supradimensionat, pentru că motivaţia celor care au condus în ultimii ani nu a fost să ducă societatea mai departe, ci să obţină foloase în nume propriu, şi astfel am ajuns să fim neperformanţi în domeniul ăsta.” Mai mult decât atât, completează Năsulea, sectorul public este cel care trage în jos sectorul privat.
În următorii 15-20 de ani se vor accentua efectele a ceea ce se vede deja manifestându-se acolo unde apar tehnologii noi care schimbă modelele tradiţionale. Se observă că în foarte multe domenii apar tehnologii care schimbă regulile jocului din acel sector, mai spune profesorul, oferind exemplul conflictului dintre companiile de ridesharing şi cele de taxi.
„Avem ca exemplu conflictul dintre Uber şi firmele de taxi, care, în opinia mea, este rezultatul unei schimbări ireversibile. Intrarea pe piaţă a serviciilor de ridesharing a schimbat modelul tradiţional de alocare a resurselor pe piaţa transportului de persoane, într-un mod care face să fie practic imposibil să stăm pe loc sau să ne mai întoarcem la modul în care se făceau lucrurile înainte. Oamenii care se luptă astăzi cu schimbarea asta sunt ca birjarii de acum 100 de ani care protestau împotriva automobilului. Nu au putut să oprească automobilul şi de fapt este nerezonabil să încerci să te lupţi cu o schimbare de genul acesta. Cred că acesta este trendul, acesta este tipul de modificări care se vor manifesta în toate sectoarele economice.”
O altă tendinţă de viitor este mobilitatea ridicată a forţei de muncă şi a oamenilor în general. Persoanele nu se mai identifică neapărat cu locul în care s-au născut şi tind să aibă o mobilitate mult mai mare decât în trecut, crede Năsulea. „Ce observ eu, din interacţiunea cu studenţi din diverse ţări, este o creştere a mobilităţii oamenilor. Văd tot mai mulţi studenţi care, de exemplu, sunt născuţi în Guatemala, au făcut facultatea undeva în SUA, după care au venit în Europa să deschidă un start-up în Berlin, după care s-au înscris la un master în Marea Britanie şi s-au mutat în ultimul an la Sofia ca să lucreze în consultanţă. Este şi mai interesant că acest fenomen nu se manifestă doar într-o anumită pătură a societăţii, ci la nivel general. Aceasta este o modificare substanţială care a început recent şi va schimba regulile jocului.”
Una dintre tehnologiile viitorului este blockchain, specialiştii apreciindu-i utilitatea în diferite zone – cu precădere în sistemul public, dar implementată de obicei în sectorul privat. Astfel, tehnologia blockchain ar putea fi folosită, spre exemplu, pentru a rezolva probleme legate de proprietate, eliminând în timp mare parte a litigiilor legate de cine deţine un teren, explică Năsulea. „Dacă ar fi folosit un blockchain pentru a securiza aceste date, ar fi preîntâmpinate problemele foarte frecvente în unele ţări, unde drepturile de proprietate asupra terenurilor sunt slabe pentru că nu există suficiente informaţii.” Tehnologia aceasta ar putea să scutească sistemul public de cheltuieli suplimentare cu personalul şi expertizele; de asemenea, ar putea elimina sau reduce riscul de fraudă.
Întrebat ce crede despre datele de creştere economică ale României şi la nivel global, profesorul crede că cifrele nu sunt foarte concluzive şi că ar trebui o mai mare transparenţă când vine vorba de modul de calcul al acestora.
„În România am declarat câţiva ani la rând rate de creştere economică mari. E important să înţelegem modul în care se calculează aceste creşteri şi e greu de spus câtă semnificaţie au cifrele acestea fără să avem acces la metoda de calcul. Oare modul în care s-au calculat datele este corect? Oare au fost luate în considerare toate variabilele? Oare cât de mari sunt acele porţiuni ale economiei care nu pot fi măsurate?”
Printre porţiunile economice care nu pot fi măsurate cu precizie şi pot fi doar estimate se numără şi economia informală. Activităţile economice care implică mărfuri interzise sau produse legale, dar comercializate ilegal sunt dificil de măsurat din simplul motiv că actorii implicaţi nu vor să fie identificaţi. De asemenea, economia informală se poate referi şi la activităţi cum ar fi remiterile din străinătate sau darul de nuntă.
„De exemplu, în cazul estimării dimensiunii economiei informale în 2005-2006, aveam remiteri din străinătate pentru care unele estimări vorbeau chiar de 5% din PIB, altele de 10% din PIB, am văzut şi estimări care vorbeau despre 12% din PIB-ul României. Era vorba despre bani care veneau prin Western Union sau cash pe autocar de la români care lucrau afară. Plauzibil, pentru că aveam la momentul respectiv oficial aproape un milion de români în străinătate, neoficial mai degrabă în jur de 2 milioane.”
Economia României creşte în continuare mai ales pentru că economia României nu ţine atât de mult de ceea ce se întâmplă în sectorul public, ci mai mult de ceea ce se întâmplă în sectorul privat, mai opinează Christian Năsulea.
„Ca să fac o glumă, în SUA, în timpul campaniei electorale a preşedintelui Trump, mulţi oameni nu spuneau: «Uite, astea sunt datele», ci spuneau: «Eu simt că situaţia e aşa». Ei bine, eu «simt» că economia la nivel mondial este în creştere, la fel «simt» că în România economia este în creştere, în ciuda multelor măsuri foarte proaste luate de către guvernul României în ultimii ani, în ciuda faptului că deciziile proaste par să depăşească numeric cu mult deciziile bune. Dacă sectorul public ar fi mult mai mic, economia ar fi influenţată pozitiv şi mai mult de ceea ce se întâmplă în sectorul privat, probabil atunci am «simţi» cu toţii că lucrurile merg şi mai bine decât «simţim» că se întâmplă în acest moment.”
-
Legea care prevedea o serie de afaceri care ar fi fost scutite de mai multe taxe, a fost declarată neconstituţională
Astfel, hotelurile, restaurantele, magazinele şi cazinourile ridicate pe insule ar fi trebuit scutite de o serie de taxe.Proiectul de lege privind unele măsuri de regim fiscal derogatoriu aplicabil anumitor terenuri, construcţii edificate pe acestea şi anumitor activităţi economice a fost reclamat la Curtea Constituţională. Ca urmare a cestei reclamaţii şi în urma analizei s-a constat că prevederile sale erau contrate Legii fundamentale. -
Veşti bune pentru şoferi: Astăzi este ultima zi pentru restituirea fostelor taxe auto
Astfel, conform declaraţiilor ministrului finanţelor publice, Eugen Teodorovici, astăzi ar trebui ca până la sfârşitul zilei de astăzi, 31 mai 2019, toţi cei în cauză să le fie restituite sumele aferente taxei auto.
Termenul oficial pentru restituirea taxei auto este 30 iunie 2019.
-
Povestea MAGNATULUI care deţine 85 DE COMPANII şi are 400.000 de CHIRIAŞI
James Tuttiett, în vârstă de 53 de ani, a construit un imperiu imobiliar plin de controverse. Acesta a făcut milioane de lire sterline din taxele de chirie solicitate celor peste 400.000 de gospodării care se aflau pe proprietăţile sale funciare, conform Daily Mail.
House record controlează 85 de companii ce deţin proprietăţi funciare uriaşe în Newcastle, Birmingham, Leeds, Coventry şi Londra, iar în general acesta este singurul director sau angajat al firmelor. Chiriaşii trebuie să plătească taxe care aproape s-au dublat la fiecare zece ani, ceea ce înseamnă că vor ajunge la mii de lire sterline pe an în deceniile viitoare. Taxa a determinat deja câţiva dintre aceştia să nu poată să-şi vândă proprietăţile. Săptămâna trecută Guvernul a propus interzicerea închirierilor de noi clădiri. Lansând o consultare de opt săptămâni, Secretarul Comunităţilor, Sajid Javid, a declarat că procesul este nedrept. „E clar că prea multe case noi sunt construite şi vândute în leasing, exploatând cumpărătorii de case. E destul. Aceste practici sunt nedrepte, inutile şi trebuie să se oprească ”, a spus el. Companiile lui Tuttiett deţin, de asemenea, licenţe de şcoli, cluburi de sănătate şi staţii de alimentare cu combustibili.
Andrew Henderson este unul dintre clienţii nemulţumiţi. El şi-a cumpărat casa aflată în Blackburn de la constructorii Taylor Wimpey acum şase ani, doar pentru a descoperi că dezvoltatorul şi-a vândut ulterior proprietatea către una dintre companiile lui Tuttiett. „În prezent plătim în jur de 145 de lire sterline la fiecare şase luni, sumă care se dublează la fiecare zece ani. Aşa că în 45 de ani, în timp ce mă voi bucura de pensionare, voi plăti 10.000 de lire sterline pe an pentru a locui în casa mea, care va fi cumpărată în totalitate şi plătită”, spune acesta.
-
Europenii vor să impună taxe vamale unor importuri din Statele Unite
Preşedintele Donald Trump a ameninţat, marţi, că va impune taxe vamale crescute pe produse de Uniunea Europeană în valoare de 11 miliarde de dolari pentru ceea ce consideră Washingtonul drept subvenţii acordate constructorului european Airbus.
Măsurile UE vine în contextul plângerii înaintată Organizaţiei Mondiale a Comerţului asupra subvenţiilor acordate de Guvernul american companiei Boeing.
OMC nu a luat o decizie finală în aceste cazuri.
Comisia Europeană anunţa la începutul acestei săptămâni că lucrează la contramăsuri în cazul Boeing. Instituţia s-aa declarat deschisă discuţiilor cu SUA, cu condiţia ca acestea să nu conţină condiţii prealabile şi să vizeze obţinerea unui rezultat corect.
-
Una dintre cele mai cunoscute case de avocatură este dată în judecată pentru că şi-a ajutat clienţii să ceară statului german înapoi taxe pe care nu le-a plătit niciodată
Casa de avocatură Freshfields Bruckhaus Deringer, una dintre cele mai mari firme de avocatură din lume, este dată în judecată pentru suma de 95 milioane de euro pe fondul rolului de consilier pe care l-a avut într-o schemă de schimb de active care le-a permis unor investitori să ceară înapoi statului german nişte taxe pe care nici nu le-au plătit vreodată, potrivit Financial Times.
Procesul civil împotriva casei de avocatură din Londra a fost depus la un tribunal din Frankfurt, Germania, de către lichidatorul defunctului creditor german Maple Bank.
Maple Bank a fost închisă de autoritatea de reglementare pentru pieţele financiare din Germania, BaFin, în 2016 după ce capacitatea financiară a băncii a fost depăşită de sutele de milioane de dolari pe care trebiuia să le plătească drept taxe reclamate ilegal.
Aceste tranzacţii au exploatat o serie de greşeli din codul fiscal din Germania şi le-a permis clienţilor să le ceară autorităţilor să le dea înapoi taxele pe dividende, taxe care nu au fost de fapt plătite niciodată.
În cadrul procesului, CMS Hasche Sigle, lichidatorul Maple Bank, susţine că firma de avocatură Freshfields i-a ajutat pe investitorii băncii să ceară înapoi bani pe care nu trebuiau să îi primeacă.
Joachim Kuhne, partener în cadrul CMS Hasche Sigle, a confirmat procesul civil dar nu a dat mai multe indicaţii din cauza naturii de confidenţialitate a procesului.
Un purtător de cuvânt al casei de avocatură a transmis că vor examina acuzaţiile care le sunt aduse şi se vor apăra în faşa lor, adăugând că ei nu cred să fi existat baze reale pentru acuzaţii.
-
Eugen Teodorovici nu lămureşte problema taxelor, dar îl sfătuieşte pe Florin Cîţu să îşi ia medicamentele
Într-o postare pe Facebook senatorul Florin Cîţu îl acuză pe Eugen Teodorovici că nu plăteşte taxe şi impozite în România, având în vedere calitatea sa de guvernator al Băncii Internaţionale de Investiţii.Senatorul spune că în baza unui acord semnat în 2015, reprezentanţii membrilor băncii în consiliul guvernatorilor, precum şi supleanţii lor, beneficiază de o serie de privilegii pe timpul îndeplinirii de către aceştia a obligaţiilor de serviciu, printre care imunitate împotriva urmăririi judiciare şi administrative privind acţiunile întreprinse de către aceştia în îndeplinirea obligaţiilor de serviciu, scutiri vamale privind bagajul personal identice cu cele care se acordă funcţionarilor diplomatici cu rang corespunzător din statul respectiv, scutirea de la plată taxelor şi impozitelor directe privind orice sume băneşti care se plătesc reprezentanţilor sau supleanţilor acestora de către statul membru care i-a desemnat, precum şi scutirea de orice obligaţii de stat. -
Cum a plătit Nissan taxe de şcolarizare de peste 600.000 de dolari pentru toţi copiii lui Carlos Ghosn
Nissan Motor a plătit taxe de şcolarizare pentru toţi cei patru copii ai fostului preşedinte al companiei Carlos Ghosn, în perioada 2004-2015, în contextul în care toţi au studiat la Universitatea Stanford, potrivit Bloomberg.
Clauza a făcut parte din contractul de angajare semnat de Ghosn în 1999, când a fost angajat ca CEO al producătorului japonez.
Beneficiul nu este comun printre executivii de top, iar suma plătită de companie se ridică undeva la 601.000 de dolari, potrivit taxelor de şcolarizare practicate de Stanford în acea perioadă.
Nissan a refuzat să comenteze pentru publicaţia americană detaliile pachetului salarial al executivului.
Ghosn, 65 ani, a fost judecat în Japonia pentru că nu şi-a raportat corect veniturile de zeci de milioane de dolari de la Nissan şi pentru că a delapidat banii companiei. El a negat acuzaţiile şi aşteaptă procesul după ce a stat 108 zile într-o închisoare din Tokyo.
Taxele de şcolarizare pentru copii se adaugă la lunga listă de beneficii pe care Ghosn le-a obţinut de la Nissan şi de la alianţa cu Renault şi Mitsubishi Motors, printre ca şi case de lux pe patru continente şi o nuntă la Palatul Versailles.
-
Fotbalistul care a fost obligat să plătească una dintre cele mai mari taxe bisericii: „Aş fi preferat să donez banii unui orfelinat”
Când a venit în Germania din Italia, fotbalistului nu îi trecea prin cap preţul pe care va ajunge să-l plătească acesteia.
Lui Toni se pare că nu i-a fost comunicat faptul că în Bavaria există o taxă de 8% ce trebuie plătită – potrivit declaraţiilor sale din presa internaţională.
El a fost înregistrat în scopul platei acestei taxe către Biserica Catolică în 2008, de către al doilea său consilier fisal. El a declarat că ar renunţa imediat la biserică dacă va trebui să plătească taxe. Ca urmare a revoltei sale – în martie 2015 – a fost amendat de autorităţile germane cu 1,7 milioane de euro pentru faptul că nu a plătit taxele; ulterior, el l-a dat în judecată pe primul său consilier fiscal, pe motivul că nu a fost informat în legătură cu această taxă, potrivit Deutsche Welle. Ulterior, curtea a decis în favoarea sa – şi i-a fost scăzută din amendă suma de 1,25 milioane de euro.
„Nu ştiam că trebuie să plăteşti atât de mulţi bani ca să fii catolic aici. Pentru mine, în 2007, totul era nou când am venit din Florenţa”, a declarat el unei publicaţii locale.
„Cred că dacă cineva crede în Dumnezeu, nu ar trebui să plătească bisericii”, a declarat Toni, adăugând: „Aş fi preferat să donez banii unui orfelinat”.