BusinessMagazin

Tag: subteran

  • Al doilea oraş din România care ar putea avea metrou în viitorul apropiat

    Nicolae Robu, primarul Timisoarei, vrea metrou în oraş. În bugetul primariei pe acest an au fost alocati 137.000 de lei pentru studiul de prefezabilitate pentru reconfigurarea traseului de cale ferata in Timisoara prin introducerea liniilor in subteran.

    Pe traseul feroviar dintre Gara de Nord si Aeroport pe care edilul il vizeaza, a stabilit deja si statiile, potrivit ziarului Opinia Timişoarei.

    „Daca le ducem in subteran si ecartul intre sine e la fel pentru garniturile de transport intra-urbane de tip metrou, ca si pentru tren, este pacat sa nu avem si transport intra-urban daca vrem sa ii spunem de tip metrou. Dar nu o retea complexa. Pentru ca la marimea de acum a Timisoarei nu se justifica, dar pe traseul liniilor actuale, prin subteran, am putea sa avem si, hai sa ii zicem metrou, care sa aiba statii si la Gara de Nord, in zona Iulius Mall, unde vom avea dezvoltarea cea mai tare din Romania, Openville, care este in curs de constructie. O a treia statie in zona Gradinii Zoologice, in partea de est a orasului si se poate face o deviere inspre aeroport. Aste e conceptul meu si intr-o buna zi vom avea asa ceva„, a spus primarul Nicolae Robu.

    Edilul a explicat si de ce nu este adeptul mutarii sinelor de cale ferata in afara orasului.

    „Intr-o buna zi liniile trebuie duse in subteran pentru ca asta e solutia cea mai rationala, pentru ca, daca le ducem in afara orasului, ce inseamna acum in afara orasului, peste 20 sau 30 de ani, nu va mai fi in afara orasului. Cand liniile de cale ferata au fost pozitionate unde sunt acum, locul era in afara orasului, acum e in mijlocul orasului. Noi deja gandim un proiect de dezvoltare intregrata Timisoara-Arad. Daca ducem liniile cu 15 kilometri inspre Arad, peste 30 de ani, nu stiu peste cati, acolo va fi o zona centrala a viitoarei aglomerari urbane, Timisoara-Arad. Drept urmare solutia cea mai rationala este sa le ducem in subteran„, a declarat Nicolae Robu

    Primarul are si o solutie pentru ce se va intampla la suprafata dupa ce liniile de tren vor fi ingropate.

    „La suprafata se poate amenaja un bulevard ultramodern, cu mai multe benzi, cu piste de biciclete, cu trotuare, cu sase randuri de copaci din 4 in 4 metri, pe o distanta de 10 kilometri. Noi ne putem inchipui ce bulevard am avea in locul liniilor de cale ferata si ce ar insemna el pentru traficul in Timisoara. Plus ca, de o parte si de alta, ar fi dezvoltari ultramoderne, constructii ultra moderne, la doi pasi de centrul istoric. Cate orase din lume ar avea sansa de asa ceva? Cred ca le poti numara pe degete. Noi, iata ca avem aceasta sansa, si intr-o buna zi, probabil ca nu va fi Robu primar atunci, pentru ca nu cred ca imi doresc sa fiu primar asa de mult timp. Din pacate, nu vom avea banii prea curand pentru acest proiect. Intr-o buna zi, tot ce spun eu acum va fi o realitate a Timisoarei„, a afirmat primarul pentru ziarul regional.

     

  • Tunelurile ascunse din Bucureşti: Cum arată labirintul subteran construit în perioada interbelică şi consolidat apoi de Ceauşescu

    În grădina Cişmigiu există, spre exemplu, un loc numit La Cetate, unde se află ruinele unei mănăstiri ridicate de Iogofatul Văcărescu în 1756. Din incinta sa pornea cândva un tunel secret care lega Palatul Creţulescu de malul Dâmboviţei.

    Sub Palatul Golescu din apropierea stadionului Giuleşti se află un alt tunel subteran care ajunge pe malurile Dâmboviţei. Acesta ar fi fost folosit de Tudor Vladimirescu, relevă o serie de relatări de la 1826. Tunelurile late de trei metri şi înalte de doi erau folosite de haiducii care le dădeau bătăi de cap boierilor. ”La acea vreme haiduceau în zonă vestiţii Tunsu şi Grozea. Timp de mulţi ani, ei au băgat spaima în boierii din Bucureşti, în special în cei care aveau casele în zona actualei Şosele Panduri”, a precizat muzeograful Dan Fălcan.

    Se pare, însă, că cele mai multe tuneluri ascunse au fost construite de Nicolae Ceauşeşcu. Liderul comunist ar fi construit, în subteranele fostului Comitet Central, actualul Minister de Interne, un tunel nu prea lung care ducea la o cazarmă, spun militarii care au văzut aceste catacombe la Revoluţie.

    Cazarma subterană ar avea opt camere din care pornesc alte culoare. Unul dintre acestea duce la un buncăr situat la şapte metri adâncime. Se trece apoi de o uşă blindată şi se ajunge la un apartament spaţios. Militarii au găsit chiar şi o toaletă care se scurgea într-un râu subteran situat la circa 12 metri sub platforma din Piaţa Revoluţiei, spune Fălcan. Mai mult, ei ar fi găsit chiar şi un sistem de inundare a tunerilor pe care fugarii le-ar fi putut folosi pentru a inunda porţiuni ale labirintului în urma lor. Aceste tuneri ar avea acces la canalizarea oraşului, dar şi la Palatul Regal, Biserica Kretzulescu şi Magazinul Muzica.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Cum arată noua casă de vacanţă a lui Putin: faianţă cu inserţii de aur, un centru spa subteran şi un radar împotriva spionilor – FOTO

    Villa Sellgren, somptuoasa casă a lui Putin, e construită pe o insulă din golful Vyborg, la 12 kilometri de Finlanda.

    Oficial, proprietatea aparţine unui prieten al preşedintelui, dar localnicii susţin că Putin este singurul care se bucură de casă.

    Printre “dotări” se numără plăci de faianţă cu inserţii de aur, un centru spa subteran şi chiar un radar care să detecteze din timp orice încercare de a-l deranja pe Putin.

    Sursa: Daily Mail

  • Al doilea oraş din România care ar putea avea metrou în viitorul apropiat

    Nicolae Robu, primarul Timisoarei, vrea metrou în oraş. În bugetul primariei pe acest an au fost alocati 137.000 de lei pentru studiul de prefezabilitate pentru reconfigurarea traseului de cale ferata in Timisoara prin introducerea liniilor in subteran.

    Pe traseul feroviar dintre Gara de Nord si Aeroport pe care edilul il vizeaza, a stabilit deja si statiile, potrivit ziarului Opinia Timişoarei.

    „Daca le ducem in subteran si ecartul intre sine e la fel pentru garniturile de transport intra-urbane de tip metrou, ca si pentru tren, este pacat sa nu avem si transport intra-urban daca vrem sa ii spunem de tip metrou. Dar nu o retea complexa. Pentru ca la marimea de acum a Timisoarei nu se justifica, dar pe traseul liniilor actuale, prin subteran, am putea sa avem si, hai sa ii zicem metrou, care sa aiba statii si la Gara de Nord, in zona Iulius Mall, unde vom avea dezvoltarea cea mai tare din Romania, Openville, care este in curs de constructie. O a treia statie in zona Gradinii Zoologice, in partea de est a orasului si se poate face o deviere inspre aeroport. Aste e conceptul meu si intr-o buna zi vom avea asa ceva„, a spus primarul Nicolae Robu.

    Edilul a explicat si de ce nu este adeptul mutarii sinelor de cale ferata in afara orasului.

    „Intr-o buna zi liniile trebuie duse in subteran pentru ca asta e solutia cea mai rationala, pentru ca, daca le ducem in afara orasului, ce inseamna acum in afara orasului, peste 20 sau 30 de ani, nu va mai fi in afara orasului. Cand liniile de cale ferata au fost pozitionate unde sunt acum, locul era in afara orasului, acum e in mijlocul orasului. Noi deja gandim un proiect de dezvoltare intregrata Timisoara-Arad. Daca ducem liniile cu 15 kilometri inspre Arad, peste 30 de ani, nu stiu peste cati, acolo va fi o zona centrala a viitoarei aglomerari urbane, Timisoara-Arad. Drept urmare solutia cea mai rationala este sa le ducem in subteran„, a declarat Nicolae Robu

    Primarul are si o solutie pentru ce se va intampla la suprafata dupa ce liniile de tren vor fi ingropate.

    „La suprafata se poate amenaja un bulevard ultramodern, cu mai multe benzi, cu piste de biciclete, cu trotuare, cu sase randuri de copaci din 4 in 4 metri, pe o distanta de 10 kilometri. Noi ne putem inchipui ce bulevard am avea in locul liniilor de cale ferata si ce ar insemna el pentru traficul in Timisoara. Plus ca, de o parte si de alta, ar fi dezvoltari ultramoderne, constructii ultra moderne, la doi pasi de centrul istoric. Cate orase din lume ar avea sansa de asa ceva? Cred ca le poti numara pe degete. Noi, iata ca avem aceasta sansa, si intr-o buna zi, probabil ca nu va fi Robu primar atunci, pentru ca nu cred ca imi doresc sa fiu primar asa de mult timp. Din pacate, nu vom avea banii prea curand pentru acest proiect. Intr-o buna zi, tot ce spun eu acum va fi o realitate a Timisoarei„, a afirmat primarul pentru ziarul regional.

     

  • Descoperire DE PROPORŢII în peştera Scărişoara, unde se află cel mai mare gheţar subteran din lume

    Formaţiunile din gheaţă şi zăcămintele de gheaţă din peştera Scărişoara sunt printre cele mai bune zone din Europa pentru cercetările ştiinţifice.  

    Cercetătorii din cadrul Institutului de Speologie Emil Racoviţă, Cluj-Napoca, împreună cu specialişti de la USF’s School of Geoscience din Florida, Statele Unite ale Americii, au făcut cercetări în peştera unde se află cel mai mare gheţar subteran din lume, aflat în ţara noastră. Aceştia au făcut o descoperire uluitoare.

    Vezi aici descoperirea de DE PROPORŢII în peştera Scărişoara, unde se află cel mai mare gheţar subteran din lume

  • Un oraş cât Bucureştiul, ascuns sub Sarmisegetusa. Ce comoară ascunde

    Un studiu arheologic complex, realizat cu aparate speciale de detectare a zidurilor şi a obiectelor îngropate a scos la iveală faptul că sub Sarmizegetusa şi sub celelalte cetăţi dacice pe care le cunoaştem există un uriaş ansamblu arhitectonic militaro-civil, compact, cu mai multe nuclee, întins pe o suprafaţă de peste 200 de kilometri pătraţi, bogat în aur aparţinând civilizaţiei dacice şi predacice.

    Bogat în aur, acest oraş îngropat este o adevărată comoară asupra căreia arheologii sunt reţinuţi în declaraţii.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Un oraş cât Bucureştiul, ascuns sub Sarmisegetusa. Ce comoară ascunde

    Un studiu arheologic complex, realizat cu aparate speciale de detectare a zidurilor şi a obiectelor îngropate a scos la iveală faptul că sub Sarmizegetusa şi sub celelalte cetăţi dacice pe care le cunoaştem există un uriaş ansamblu arhitectonic militaro-civil, compact, cu mai multe nuclee, întins pe o suprafaţă de peste 200 de kilometri pătraţi, bogat în aur aparţinând civilizaţiei dacice şi predacice.

    Bogat în aur, acest oraş îngropat este o adevărată comoară asupra căreia arheologii sunt reţinuţi în declaraţii.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • BMW construieşte în subteranul din Pipera jucăria preferată a oricărui posesor de maşină germană

    Mai ales că atunci când vine vorba de tehnologie, avem ulte creiere care pleacă afară di cauza salariilor mici, a condiţiilor improprii de muncă sau chiar din cauza lipsei de ofertă de locuri de muncă. Acum, am aflat o veste mare pentru România. BMW îşi face în Pipera, în nişte hale subterane, jucăria preferată a oricărui posesor de BMW.

    IATĂ AICI CE CONSTRUIEŞTE BMW PENTRU TOATE MAŞINILE COMPANIEI ÎN SUBTERANELE DIN PIPERA

  • Al doilea oraş din România care ar putea avea metrou în viitorul apropiat

    Nicolae Robu, primarul Timisoarei, vrea metrou în oraş. În bugetul primariei pe acest an au fost alocati 137.000 de lei pentru studiul de prefezabilitate pentru reconfigurarea traseului de cale ferata in Timisoara prin introducerea liniilor in subteran.

    Pe traseul feroviar dintre Gara de Nord si Aeroport pe care edilul il vizeaza, a stabilit deja si statiile, potrivit ziarului Opinia Timişoarei.

    „Daca le ducem in subteran si ecartul intre sine e la fel pentru garniturile de transport intra-urbane de tip metrou, ca si pentru tren, este pacat sa nu avem si transport intra-urban daca vrem sa ii spunem de tip metrou. Dar nu o retea complexa. Pentru ca la marimea de acum a Timisoarei nu se justifica, dar pe traseul liniilor actuale, prin subteran, am putea sa avem si, hai sa ii zicem metrou, care sa aiba statii si la Gara de Nord, in zona Iulius Mall, unde vom avea dezvoltarea cea mai tare din Romania, Openville, care este in curs de constructie. O a treia statie in zona Gradinii Zoologice, in partea de est a orasului si se poate face o deviere inspre aeroport. Aste e conceptul meu si intr-o buna zi vom avea asa ceva„, a spus primarul Nicolae Robu.

    Edilul a explicat si de ce nu este adeptul mutarii sinelor de cale ferata in afara orasului.

    „Intr-o buna zi liniile trebuie duse in subteran pentru ca asta e solutia cea mai rationala, pentru ca, daca le ducem in afara orasului, ce inseamna acum in afara orasului, peste 20 sau 30 de ani, nu va mai fi in afara orasului. Cand liniile de cale ferata au fost pozitionate unde sunt acum, locul era in afara orasului, acum e in mijlocul orasului. Noi deja gandim un proiect de dezvoltare intregrata Timisoara-Arad. Daca ducem liniile cu 15 kilometri inspre Arad, peste 30 de ani, nu stiu peste cati, acolo va fi o zona centrala a viitoarei aglomerari urbane, Timisoara-Arad. Drept urmare solutia cea mai rationala este sa le ducem in subteran„, a declarat Nicolae Robu

    Primarul are si o solutie pentru ce se va intampla la suprafata dupa ce liniile de tren vor fi ingropate.

    „La suprafata se poate amenaja un bulevard ultramodern, cu mai multe benzi, cu piste de biciclete, cu trotuare, cu sase randuri de copaci din 4 in 4 metri, pe o distanta de 10 kilometri. Noi ne putem inchipui ce bulevard am avea in locul liniilor de cale ferata si ce ar insemna el pentru traficul in Timisoara. Plus ca, de o parte si de alta, ar fi dezvoltari ultramoderne, constructii ultra moderne, la doi pasi de centrul istoric. Cate orase din lume ar avea sansa de asa ceva? Cred ca le poti numara pe degete. Noi, iata ca avem aceasta sansa, si intr-o buna zi, probabil ca nu va fi Robu primar atunci, pentru ca nu cred ca imi doresc sa fiu primar asa de mult timp. Din pacate, nu vom avea banii prea curand pentru acest proiect. Intr-o buna zi, tot ce spun eu acum va fi o realitate a Timisoarei„, a afirmat primarul pentru ziarul regional.

     

  • Tunelurile ascunse din Bucureşti: Cum arată labirintul subteran construit în perioada interbelică şi consolidat apoi de Ceauşescu

    În grădina Cişmigiu există, spre exemplu, un loc numit La Cetate, unde se află ruinele unei mănăstiri ridicate de Iogofatul Văcărescu în 1756. Din incinta sa pornea cândva un tunel secret care lega Palatul Creţulescu de malul Dâmboviţei.

    Sub Palatul Golescu din apropierea stadionului Giuleşti se află un alt tunel subteran care ajunge pe malurile Dâmboviţei. Acesta ar fi fost folosit de Tudor Vladimirescu, relevă o serie de relatări de la 1826. Tunelurile late de trei metri şi înalte de doi erau folosite de haiducii care le dădeau bătăi de cap boierilor. ”La acea vreme haiduceau în zonă vestiţii Tunsu şi Grozea. Timp de mulţi ani, ei au băgat spaima în boierii din Bucureşti, în special în cei care aveau casele în zona actualei Şosele Panduri”, a precizat muzeograful Dan Fălcan.

    Se pare, însă, că cele mai multe tuneluri ascunse au fost construite de Nicolae Ceauşeşcu. Liderul comunist ar fi construit, în subteranele fostului Comitet Central, actualul Minister de Interne, un tunel nu prea lung care ducea la o cazarmă, spun militarii care au văzut aceste catacombe la Revoluţie.

    Cazarma subterană ar avea opt camere din care pornesc alte culoare. Unul dintre acestea duce la un buncăr situat la şapte metri adâncime. Se trece apoi de o uşă blindată şi se ajunge la un apartament spaţios. Militarii au găsit chiar şi o toaletă care se scurgea într-un râu subteran situat la circa 12 metri sub platforma din Piaţa Revoluţiei, spune Fălcan. Mai mult, ei ar fi găsit chiar şi un sistem de inundare a tunerilor pe care fugarii le-ar fi putut folosi pentru a inunda porţiuni ale labirintului în urma lor. Aceste tuneri ar avea acces la canalizarea oraşului, dar şi la Palatul Regal, Biserica Kretzulescu şi Magazinul Muzica.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro