BusinessMagazin

Tag: studiu

  • Opinie Bogdan Botezatu: Directorii de securitate IT încep să clacheze sub presiunea atacurilor informatice devastatoare

    Bogdan Botezatu este director de cercetare în ameninţări informatice în cadrul Bitdefender

    Un urcuş la deal perpetuu

    Potrivit unui studiu realizat de Bitdefender în 2018, responsabilităţile şefilor IT au crescut considerabil, atât ca număr, cât şi ca importanţă. O treime dintre cei chestionaţi mărturiseau că rolul lor se transformase aproape complet în ultimii ani, punând o presiune imensă pe execuţia sarcinilor asociate cu poziţia de director de securitate. Aproape jumătate dintre respondenţi semnalau că, deşi organizaţia făcea investiţii în tehnologii noi menite să stimuleze creşterea de venituri, bugetul alocat tehnologiilor de securitate informatică rămăsese neschimbat. Este greu de ignorat că 2018 a fost marcat de cele mai mediatizate breşe de securitate din ultimii ani. În acelaşi studiu, două treimi dintre companii mărturiseau că ar fi plătit în medie 100.000 de euro ca să evite un scandal public rezultat dintr-o breşă.

    O cercetare efectuată de compania de consultanţă Accenture scotea la iveală rezultate similare: sarcinile directorilor de securitate IT se înmulţeau mai repede decât aceştia puteau să le îndeplinească. Unul din motivele principale identificate de cei chestionaţi era că strategiile de business nu se aliniau cu zonele de risc asociate cu mediul digital. În tot acest timp, presa continua să scrie despre atacuri cibernetice fără precedent.

    În realitatea lui 2019, provocările cu care se confruntă directorii de securitate IT rămân neschimbate. Ba mai mult, acestea încep să le afecteze deciziile, sănătatea fizică şi sănătatea mentală. O realizare îngrijorătoare a firmei britanice Nominet, care a efectuat un studiu recent, a fost că unu din trei directori de securitate informatică ar concedia peste noapte orice angajat dacă s-ar dovedi că breşa a avut loc prin intermediul dispozitivului persoanei respective.

    Întrebarea firească în acest caz este: oare compania respectivă efectuează traininguri de securitate cu angajaţii? Dacă nu, a cui este vina, când organizaţia cade pradă atacatorilor?

    Misiunea şefului de securitate în 2019

    Aceste date, atât de consecvente de la an la an, sunt un indicator că schimbarea de mentalitate la nivel executiv nu mai suportă amânare. Directorii de securitate informatică nu mai au de mult un job strict nişat în domeniul IT. Pe lângă securizarea infrastructurii, acestora li se cer rapoarte cu privire la tendinţe globale, performanţă, strategii şi cheltuieli. Consiliile de directori nu vorbesc însă aceeaşi limbă ca directorii de securitate. De exemplu, dacă discuţia începe cu achiziţionarea ultimei tehnologii de detecţie şi ce capacităţi tehnice are aceasta, consiliul de administraţie poate fi uşor confuz, iar argumentele pentru investiţii în aceste tehnologii nu vor avea succesul scontat.

    Directorii de securitate trebuie să îşi exerseze capacităţile persuasive, explicând mai degrabă care sunt riscurile financiare asociate cu o breşă, amintind pedepsele legislative cu privire la breşe şi impactul acestora asupra afacerii. Să ne amintim că, în numai trei zile, autorităţile responsabile cu protecţia datelor personale in Uniunea Europeană au dat amenzi de peste 315 milioane de euro pentru neconformitate cu GDPR. Printre organizaţiile afectate se numără compania aeriană British Airways, lanţul de hoteluri Marriott şi UniCredit România.

    Exemplele de cazuri reale de breşe la competitori pot fi o pârghie facilă pentru a deschide dialogul pe tema securităţii informatice şi totodată pentru a justifica cheltuielile asociate cu securizarea infrastructurii IT. In loc să speculeze, directorii de securitate acum pot oferi dovezi concrete că, fără un buget adecvat, este doar o chestiune de timp până infrastructura va fi compromisă.

    Breşele afectează încrederea clientului în bunurile şi serviciile oferite de o companie. Prezentând statistici relevante, directorii de securitate pot argumenta nevoia de tehnologii de securitate noi şi personal calificat ca motor de creştere a businessului. Discursul trebuie axat pe atingerea obiectivelor şi rezultate.
    În prezent, costurile asociate cu incidentele de securitate informatică se ridică la zeci de miliarde de euro anual la nivel global. Riscurile asociate cu securitatea informatică afectează relaţiile cu partenerii şi clienţii, cota de piaţă şi imaginea organizaţiei.

    În ceasul al doisprezecelea, liderii din companii trebuie să alinieze securitatea informatică cu restul obiectivelor de business. Altfel, mediul de afaceri riscă să mai piardă un an în cursa spre consolidarea sistemelor şi proceselor de securitate, cu riscul iminent de a suferi consecinţe dintre cele mai neplăcute.

  • Cine este Cristian Logofătu, fondatorul primei companii din IT listată la bursa de la Bucureşti

    Cristian Logofătu este cofondator al companiei Bittnet, ocupând şi funcţia de chief financial officer. „În anul 2000 am fost martorii revoluţiei pe internet. Ştiam limba engleză, aveam acces la internet şi am putut afla multe lucruri din SUA – care la un moment dat părea o lume complet diferită”, îşi aminteşte Cristian Logofătu. În 2007, după terminarea studiilor şi după ce a avut câteva experienţe pozitive cu Cisco Networking Academy, unde era instructor, a lansat Bittnet alături de fratele său, Mihai Logofătu. Au supravieţuit crizei din 2009, iar în 2011 au primit prima infuzie externă de capital. În 2015, Bittnet a fost listată pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, chiar imediat după ce această piaţă pentru IMM-uri şi start-up-uri fusese inaugurată. Pe 16 mai 2019, capitalizarea de piaţă a Bittnet a depăşit 100 de milioane de lei, moment pe care Cristian Logofătu îl descrie ca pe „o piatră de hotar care este şi mai semnificativă atunci când ne gândim că în aprilie 2015, când ne-am listat pe AeRO, evaluarea noastră era de 7,5 milioane de lei, ceea ce înseamnă că am crescut cu 1.333% în patru ani”. Cristian Logofătu este licenţiat în management la Academia de Studii Economice din Bucureşti, continuând apoi cu doctoratul în aceeaşi disciplină, finalizat în 2012 la Universitatea din Craiova.

    Profilul lui Cristian Logofătu a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP 2019.

  • Motivele pentru care ar trebui să îţi fie frică de camera video a laptopului

    Orice laptop care are incorporată o cameră (webcam) aduce riscul de a fi spionat, potrivit unui articol al publicaţiei internaţionale Forbes.

    Un studiu recent realizat de HP, citat de companie, arată faptul că 10% dintre oamenii din Statele Unite susţin că au fost ţinta unui atac la nivelul camerei web sau cunosc pe cineva al cărui webcam a fost ţinta unui atac.

    „Nu este dificil ca oamenii să te vadă acasă. Microfonul din laptop poate fi accesat, la fel şi camera”, a spus într-un interviu Rami Malek, actorul care joacă personajul Elliot în serialul Mr.Robot.

    Conform chestionarului HP, 79% dintre americani sunt conştienţi că dreptul la intimitate poate fi încălcat prin intermediul camerei web incorporată din laptop, în timp ce 60% dintre aceştia îşi acoperă webcam-ul laptopului pentru a se simţi mai în siguranţă sau să prevină o tentativă da fi spionat.

    În cadrul studiului 46% din oameni, inclusiv cofondatorul şi CEO-ul Facebook, Mark Zuckerberg, îşi acoperă webcam-ul cu bandă adezivă, 35% folosesc post-its şi 32% folosesc doar o bucată de hârtie.

    Generaţia Z, persoanele care s-au născut între anii 1995 şi 2010, au fost cei mai conştienţi referitor la posibilitatea camerei web a laptopului de a fi accesată, cu un procentaj de 69%, pe când millennials au avut un procentaj de 61%. De asemenea, luând în considerare genul oamenilor care au răspuns la chestionar, se observă faptul că 67% dintre femei îşi fac griji privind intimitatea lor, iar 59% dintre dintre bărbaţi le împărtăşesc această îngrijorare.

    În urma acestui studiu, HP a dezvoltat un sistem numit „Webcam Kill Switch” care dezactivează fizic camera web al laptopului, iar pentru calculatoarele tip desktop webcam-urile sunt ascunse în diplay şi apar doar când utilizatorul are nevoie de webcam.

    „Pentru unii dintre clienţii noştri, mai ales pentru cei din cadrul guvernului sau în armată, avem notebooks care sunt personalizate în aşa fel încât nu dispun de webcam sau microfon”, a spus în cadrul articolului şi Anthony Mungiello, senior product manager la Panasonic.

     

  • Adevărul despre ţigările electronice. Este suficient să vapaţi o singură dată ca să se întâmple acest lucru

    Vaparea, adică procesul de inhalare a aburilor creat de ţigările electronice, poate afecta vasele de sânge, să reducă ritmul circulaţiei sângelui şi să creeze toxine periculoase, potrivit unui studiu recent care a apărut în publicaţia Radiology.
    Studiul relevă faptul că odată cu transformarea lichidului în vapori, căldura creată transformă componentele acestui lichid în particule toxice, care afectează vasele de sânge.


    Pentru derularea studiului, cercetătorii de la Universitatea de Medicină Perelman din Pennsylvania au efectuat un RMN pe 31 de non-fumători sănătoşi atât înainte, cât şi după ce au vapat ţigări electronice, fără nicotină. Participanţii la studiu au inhalat de 16 ori, timp de câte trei secunde, vaporii ţigărilor electronice care aveau arome de tutun şi îndulcitor, potrivit NBC News.

    Cercetătorii au descoperit că după vapare, ritmul circulaţiei sângelui a scăzut în artera femurală – principala arteră care „livrează” sânge spre coapse şi picior. De fapt, participanţii la studiu au avut o circulaţie mai proastă, artere mai puţin flexibile şi mai puţin oxigen în sângele lor.„Rezultatele studiului nostru combat ideea că vaparea ţigaretelor electronice nu este dăunătoare”, spune Felix Wehrli, cel care a condus studiul, potrivit Wired. Mai exact, cercetătorii au o observat o reducere cu 34% a dilatării arterei femurale. Au observat de asemenea că vaparea a condus la o reducere cu 17,5% a ritmului de circulaţie a sângeului şi cu 20% a oxigenului din vene, potrivit unei declaraţii de presă.


    Autorul studiului, Alessandra Caporale, a spus într-o declaraţie de presă că aceste descoperiri sugerează faptul că vaparea poate cauza schimbări importante în componenţa interioară a vaselor de sânge. „Ţigaretele electronice sunt promovate ca fiind deloc dăunătoare, iar mulţi utilizatori sunt convinşi că doar inhalează vapori de apă”, a spus Caporale într-o declaraţie. „Dar solvenţii, aromele şi aditivii din lichidul folosit, după evaporare, expun utilizatorii asupra multor riscuri pentru tractul respirator şi vasele de sânge.”

    Ideea că ţigaretele electronice nu sunt dăunătoare a început să genereze reacţii negative pentru promovarea în acest fel după ce copii au început să inhaleze lichidele dulci. Recent, aproximativ 100 de adolescenţi din 14 state americane au raportat probleme cu plămânii după vapare, inclusiv unele care au generat internarea, potrivit organizaţiei EcoWatch. Problema a devenit atât de gravă încât Centrul pentru Controlul Bolilor (Centres for Disease Control) din Statele Unite va lansa o investigaţie asupra consecinţelor de sănătate ale fumării ţigărilor electronice. În timp ce anumiţi doctori cred că  vaparea este mai sănătoasă pe termen lung, efectele necunoscute pe o perioadă mai lungă ale inhalării aromelor, particulelor, metalelor şi altor componente incluse în ţigările electronice ridică îngrijorări, scrie CNN.

    În primăvara acestui an, un alt studiu publicat de CNN a indicat faptul că aromele ţigărilor electronice sau sucurile folosite pentru acestea au efecte toxice, inclusiv referitoare la supravieţuirea celulelor. „Să inhalezi substanţe chimice în plămâni este periculos”, a spus Erika Sward, un purtător de cuvânt al Asociaţiei Americane a Plămânilor (American Lung Association), care nu recomandă nimănui să folosească ţigări electronice, scrie Wired.

    „Nimeni nu ştie ce va face inhalarea acestor vapori în mod repetat. Este un experiment, sincer”, a spus Dr.Robert Jackler, fondatorul unei organizaţii care cercetează modul în care se promovează producătorii de produse din tutun (Stanford Research Into the Impact of Tobacco Advertising), la o audiere care a avut loc în iulie. „Vom afla, peste ani, rezultatele acestui experiment”, concluzionează el.

     

  • Aproape jumătate dintre românii emigraţi îşi doresc să se întoarcă acasă. Cifră cu 10% mai mică faţă de 2017

    47% dintre românii emigraţi vor să se întoarcă în ţară, conform rezultatelor unui studiu recent despre diaspora românească, comandat de RePatriot– un proiect al Romanian Business Leaders (RBL) – şi realizat de Open-I Research. În 2017, 57% din români aveau această intenţie. Din românii emigraţi care vor să se întoarcă, 73% declară: „Vrem să fim din nou Acasă”, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii RePatriot.

    53% din românii emigraţi declară că nu vor să se mai întoarcă în România, principalele motive fiind corupţia, viaţa politică actuală şi mentalitatea. „Dintre românii care nu vor să se întoarcă în ţară (53% din românii emigraţi), 83% declară că principalul motiv este corupţia şi 72% viaţa politică actuală. Dacă aceste probleme s-ar ameliora, împreună cu îmbunătăţirea sistemului sanitar, sistemul educaţional şi reducerea birocraţiei, aceştia ar lua în considerare repatrierea”, a declarat Adina Nica, Managing Director Open-I Research.

    Studiul privind românii din diaspora s-a desfăşurat în iulie – august 2019, de către agenţia de cercetare Open-I Research la cererea RePatriot- Romanian Business Leaders. Chestionarul a fost completat online de către 1810 români emigraţi în ţări precum Spania, Italia, Marea Britanie, Irlanda, Germania, SUA, Franţa, Canada, Austria, Norvegia, Belgia.

    La întâlnirea cu reprezentanţii mass-media, Adela Jansen, care s-a alăturat Echipei RePatriot, Director Resurse Umane la BRD şi Preşedintele în exerciţiu al Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, a prezentat rezultatele studiului şi a relevat importanţa subiectului pentru dezvoltarea economică a României: „Tendinţele din studiile RePatriot şi din alte date publice nu sunt încurajatoare, însă acest lucru trebuie să reprezinte un motiv în plus să găsim urgent soluţii. Una dintre ele o reprezintă platforma RePatriot Jobs, în care cât mai multe companii ar trebui să posteze oferte de joburi şi internship-uri atractive.”

    Dragoş Anastasiu – fondator al Eurolines a vorbit despre nevoia de respect şi de eliminare a birocraţiei. A prezentat cazuri concrete şi a cerut administraţiei eliminarea acestor bariere administrative şi comportamentale. “Pentru România, diaspora este o comoara şi ea trebuie tratată ca atare. Principalul lucru pe care românii şi mai ales conducătorii săi trebuie să-l arate diasporei este RESPECTul. Acest respect poate fi dovedit în diferite momente, care sunt importante pentru diaspora: momentul votului, momentul în care revine diaspora temporar acasă (vacanţa), momentul în care diaspora revine pentru totdeauna, momentul recunoaşterii diplomelor din străinăte sau momentul recăpătării cetăţeniei române, dacă au renunţat la ea şi o doresc înapoi.”

    La conferinţă a mai  intervenit Gabriel Paal, care s-a alăturat Echipei RePatriot şi care se întoarce în România după 12 ani de succes în industria oil and gas, cel mai recent rol ocupat fiind acela de director de operaţiuni pentru Europa în cadrul companiei General Electric. A petrecut aceşti ani între USA, Europa şi Orientul Mijlociu. La întoarcerea în România se ocupă de dezvoltarea propriei firme de consultanţă.

    Echipa RePatriot a mai prezentat un caz al unei tinere care a revenit acasă după o carieră de 9 ani în project management în Roland Berger. Andreea Petrişor a coordonat echipe complexe în proiecte internaţionale în diverse industrii şi s-a întors în România, unde a preluat poziţia de Managing Director al Delivery Hero România. Andreea este absolventă unui MBA în cadrul INSEAD în 2015, iar în 2010 a absolvit ca şefă de promoţie European Business School din Londra.

    La întâlnirea cu presă au mai intervenit membrii Echipei RePatriot: Nicuţa Enache – repatriată din Italia şi fondatoarea a două restaurante în Bucureşti, Hilde Brandl – arhitect,  revenită în România din Germania care au subliniat importanţa Zilelor Diasporei şi implicarea liderilor de business în prezentarea oportunităţilor credibile din România.

    Felix Pătrăşcanu, cofondator FAN Courier, lider RePatriot a declarat: „Impactul Diasporei este extraordinar  în schimbarea de mentalitate, de oferire a deschiderii şi încrederii, de crearea unei culturi a libertăţii dar şi a responsabilităţii, a muncii serioase şi a respectului regulilor. Aşteptăm în 3-6 Octombrie 2019 peste 300 de antreprenori în Bucovina, la Summitul RePatriot, pentru a discuta despre încrederea în România şi pentru a face împreună proiecte concrete.”

    Reprezentanţii RePatriot spun că organizarea procesului de vot ar trebui să aibă ca obiectiv ca românii sa petreacă mai puţin de 30 minute la vot. Asta ar presupune, printre altele, şi introducerea votului prin internet care poate deveni realitate cu ajutorul noilor tehnologii. Votul prin corespondenţă nu este adoptat, fiind, potrivit reprezentanţilor RBL, „destul de complex şi birocratic”.

     

     

     

     

     

     

  • Studiu: Unul din patru angajaţi ajunge să împrumute bani în fiecare lună până la următorul salariu

    Jumătate dintre respondenţi a declarat câştiguri de mai puţin de 2.500 de lei pe lună net, aproape un sfert au un salariu de până la 3.500 de lei pe lună net, iar restul depăşesc acest nivel.

    Aproape 37% dintre respondenţi spun că au aceeaşi situaţie financiară ca anul trecut, în timp ce 32% dintre respondenţi susţin că situaţia lor financiară s-a înrăutăţit în decursul ultimelor 12 luni, iar 10% afirmă chiar că a avut un declin major. Doar 20,7% au văzut o îmbunătăţire a situaţiei financiare în ultimul an.

    Trei din zece respondenţi spun că peste 45% din salariul lunar se duce, în mod obişnuit, pe datorii. Alţi 25% susţin că dau între 25% şi 45% din salariu pentru a acoperi toate datoriile acumulate, iar o treime dintre respondenţi plătesc cel mult un sfert din salariu în acest sens. Şi cu toate că doar 12% spun că nu au datorii de achitat, nu toţi reuşesc să mai pună bani deoparte de la o lună la alta, în timp ce aceia care reuşesc spun că sumele economisite lunar sunt foarte mici.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: Insolvenţele în România au scăzut cu 33% în primul semestru

    Cu toate că există o creştere economică de 5,1%, studiul mai arată că evoluţia macroeconomică nu este sustenabilă, din cauza unor dezechilibre precum adâncirea deficitului fiscal cu 81% în primul semestru al acestui an, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului anterior, cea mai ridicată inflaţie anuală din cadrul UE, de 4,1%, creşterea deficitului comercial şi deprecierea monedei naţionale.

    Mai mult, scăderea insolvenţelor este compensată de creşterea firmelor radiate, întârzierile la plată cresc semnificativ, iar companiile mari se confruntă cu un mediu economic dificil, conform analizei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cercetătorii britanicii lovesc din nou: un studiu arată că oamenii s-ar lăsa de fumat pentru bani

    Fumătorii ar fi dispuşi să renunţe la fumat dacă ar fi plătiţi pentru asta, reiese dintr-un studiu publicat recent de cercetătorii de la University of East Anglia.
     
    Oamenii de ştiinţă spun că ministerul englez al sănătăţii ar putea economisi miliarde de lire sterline dacă ar oferi bani cash sau vouchere fumătorilor.
     
    Raportul a luat în calcul alte 33 de studii la care au participat 26.000 de oameni. În cadrul acestora, sumele oferite variau de la 35 la 912 lire sterline. O altă variantă pe placul fumătorilor a fost aceea de a plăti şi a primi înapoi, după o perioadă de probă, banii cheltuiţi pe ţigări.
     
    “Cei mai mulţi fumători ar vrea să renunţe, dar este un proces complicat”, a declarat celor de la Daily Mail dr. Caitlin Notley. “Recompensele – fie că vorbim de bani sau de vouchere – au fost folosite şi în trecut pentru a încuraja renunţarea la acest obicei.”
     
    Numărul fumătorilor din Marea Britanie este de aproximativ 5,9 milioane, sau unu din şapte adulţi.
     
    “Costurile asociate fumatului sunt uriaşe – aproximativ 13 miliarde pentru economie, dintre care 3 miliarde pentru ministerul sănătăţii şi 7,5 miliarde generate de productivitatea redusă”, a adăugat Notley.

  • S-a confirmat: şoferii care fac livrări la domiciliu gustă deseori din mâncarea clienţilor

    Un studiu realizat pe aproximativ 500 de şoferi de livrări care au lucrat pentru aplicaţii de livrări de mâncare la domiciliu precum UberEats, Grubhub, DoorDash şi Postmates arată că aproximativ 30% dintre şoferi au luat mâncare din comenzile clienţilor, iar peste 50% dintre ei au fost tentaţi din cauza mirosului, dar nu au acţionat pe baza impulsului, potrivit Business Insider.

    În cadrul studiului, un chestionar a fost adresat şi clienţilor serviciilor de livrări pentru a arăta ce părere ar avea clienţii dacă şoferii le-ar lua din mâncare, iar pe o scară de 1 la 10, unde 1 reprezenta o importanţă foarte scazută, iar 10 reprezenta innacceptabil, rezultatul a fost în medie 8,4/10. Acest lucru demonstrează cât de supăraţi ar fi clienţii dacă ar şti cu certitudine că mâncarea lor este practic împărţită, fără voia lor, cu şoferii care le aduc mâncarea respectivă.

     

     

  • Românul de 35 de ani care conduce cel mai important investitor în proprietăţi imobiliare din Europa Centrală şi de Est – VIDEO

    Alex Morar este CEO al NEPI Rockcastle, cel mai important investitor, dezvoltator şi operator de proprietăţi în Europa Centrală şi de Est de aproximativ un an. Unul dintre momentele-cheie ale carierei sale a fost alegerea de a lucra în România, la Deloitte, renunţând la poziţia pe care o avea în cadrul firmei de consultanţă Bearing Point, în New York.

    Perspectiva unei cariere internaţionale începuse după perioada studiilor:  „Educaţia din cadrul New York University a avut o latură practică aplicabilă în zonele mele de interes şi m-a ajutat să încep o carieră în consultanţa de business încă din timpul studiilor”, spune Alex Morar.  El punctează şi decizia de a accepta o poziţie într-un start-up (NEPI, 2007), „în loc să aleg un loc de muncă sigur sau să plec din România şi mă bucur că am contribuit la dezvoltarea acestui spirit antreprenorial în companie”.

    Compania a realizat în anul 2018 investiţii de 854 milioane de euro în regiune: peste 594 milioane de euro au fost investite în achiziţia de proprietăţi premium, iar peste 260 milioane de euro au fost investite în terenuri şi în dezvoltarea proiectelor premium. Valoarea totală a portofoliului de proprietăţi directe deţinut de NEPI Rockcastle este de peste 5,9 miliarde de euro, cu 20% mai mare decât la sfârşitul anului 2017.

    Profilul lui Alex Morar a apărut în catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia din 2019 şi el a fost premiat în cadrul galei organizate de Business MAGAZIN cu prilejul lansării acestui catalog.