Tag: Stihl

  • STUDIU DE CAZ: Programul Rabla pentru unelte

    CONTEXTUL: Existau nenumărate situaţii în care în service-urile distribuitorilor Stihl erau aduse la reparat utillaje în stare foarte proastă. În multe cazuri, mecanicii refuzau preluarea lor pentru că nu mai aveau cum să le repare; multe dintre unelte erau contrafăcute.

    DECIZIA: Stihl decide să pună în aplicare un program de tip Rabla, prin care să ofere o soluţie concretă celor care ajungeau la service cu unelte ce nu mai puteau fi folosite, indiferent care erau cauzele care duseseră la această situaţie:  fie că era un utilaj uzat moral sau contrafăcut.

    EFECTELE: În 2011 au fost scoase de pe piaţă circa 5.000 de utilaje vechi, iar în 2012 în jur de 5.500. La un cost mediu de 200 de euro pe bucată, vânzările concrete generate de acest program se plasează la 1,1 milioane de euro la nivelul anului trecut.


    DECIZIA A PRINS CONTUR ÎN 2009, ca urmare a nenumăratelor situaţii cu care se confruntau service-urile distribuitorilor Stihl, atunci când erau aduse la reparat utilaje în stare foarte proastă„, spune Ioan Mezei, directorul general al Stihl România. În multe cazuri, povesteşte el, mecanicii refuzau preluarea lor pentru că „efectiv nu mai aveau ce să le facă. Multe dintre acestea erau produse contrafăcute. Pe scurt, acest program este o soluţie pentru utilizatorii care aveau unelte compromise în totalitate, dar şi pentru combaterea flagelului produselor contrafăcute„, adaugă Mezei. Or, clienţii care au unelte contrafăcute şi merg la unul dintre cei 220 de distribuitori autorizaţi Stihl pentru reparaţii, nu au, în mod evident, acces la garanţie. „Sunt foarte mulţi utilizatori care cumpără unelte contrafăcute. Unele nici măcar nu pornesc, altele se defectează imediat. Pe lângă faptul că produc un deserviciu uriaş brandului nostru, folosirea unui astfel de utilaj le poate pune viaţa în pericol.„ Cei care ajung în service-urile Stihl cu unelte uzate sau contrafăcute se pot înscrie în programul Rabla dezvoltat de companie, primind o reducere în momentul în care cumpără un nou utilaj.

    „Din cazuistică, un astfel de produs se defectează la prima sau a doua folosire, iar clientul păgubit ajunge cu el în service pentru reparaţii sau pentru garanţie. Evident că un astfel de contract este inexistent, mai mult, suntem nevoiţi să refuzăm orice intervenţie asupra acestor unelte, dat fiind faptul că ele, odată puse în funcţiune, se pot transforma în adevărate arme albe, care pun în pericol viaţa celor care le folosesc”, precizează Ioan Mezei.

    UN CALCUL SIMPLU ARATĂ CĂ ESTE VORBA DE ZECI DE MII DE ASTFEL DE PRODUSE CONTRAFĂCUTE CARE AJUNG SĂ FIE CUMPĂRATE ÎN DECURSUL UNUI AN DE PE PIAŢA NEAGRĂ. La nivelul lui 2012 distribuitorii autorizaţi Stihl au refuzat să primească în service nu mai puţin de 20.000 de astfel de unelte defecte.
    PROGRAMUL A AVUT PÂNĂ ACUM O DESFĂŞURARE ANUALĂ, în două etape. Perioadele active au fost prelungite, astfel că acum se desfăşoară

    aproape pe toată durata anului, schimbându-se categoriile de produse sau modelele de unelte Stihl care intră în program. Conform promoţiilor de pe site-ul companiei, reducerile de preţ se plasează în jurul a 10-20%. Oficialii Stihl spun că echipamentul cel mai vechi care a fost reciclat a avut venerabila vârstă de 40 de ani. „M-am gândit că e timpul să-l las la vatră„, a spus posesorul acestuia, după care şi-a cumpărat un motoferăstrău din oferta companiei.
    Comunicarea programului a fost făcută prin intermediul celor 220 de distribuitori autorizaţi ai firmei şi prin instrumente clasice de comunicare cum ar fi flyere, afişe sau PR. În 2011 au fost scoase de pe piaţă circa 5.000 de utilaje vechi, iar în 2012 în jur de 5.500. Costul mediu al unui utilaj este de 1.000 de lei, ceea ce înseamnă vânzări de circa 5 milioane de lei în 2012 datorită acestui program. Motoferăstraiele şi motocoasele, cele mai vândute produse din portofoliul companiei, sunt şi cele care intră în programul de casare. „Din aceste game sunt alese diferite modele care intră pe parcursul anului în programul Rabla”, afirmă Ioan Mezei.

    GAMA STIHL ÎN ROMÂNIA CUPRINDE PESTE 100 DE MOTOUNELTE GRUPATE PE CATEGORII, precum motoferăstraie, motocoase, suflante şi pulverizatoare, utilaje pentru garduri vii, utilaje de curăţat, maşini de debitat. Acestora li se adaugă piesele de schimb şi accesoriile (lanţuri, şine, uleiuri etc.). În portofoliul Stihl se află şi marca Viking, cu produse destinate îngrijirii grădinii  de la maşini de tuns iarba şi tractoraşe până la motocultoare şi tocătoare. Preţurile produselor se întind pe o plajă de la 86 de lei până la aproape 26.000 de lei. Conform datelor de la Ministerul Finanţelor, compania a înregistrat în 2011 o cifră de afaceri de peste 102 milioane de lei şi un profit de 17 milioane de lei, în creştere faţă de 2010, când vânzările Stihl au fost de peste 84 milioane de lei, iar profitul a depăşit 14 milioane de lei. La nivel mondial, veniturile grupului în 2011 au fost de 2,6 miliarde de euro, în creştere cu 10,8% faţă de 2010. Compania are peste 12.000 angajaţi, deţine 6 fabrici, 34 de centre naţionale de vânzare, fiind în contact cu 120 de importatori şi având o prezenţă în 160 de ţări. Stihl România este o companie deţinută 100% de firma mamă şi a fost înfiinţată în 1997.

  • Ioan Mezei, Stihl: E posibil să avem situaţii în care comunicarea să moară pe moment şi să învie

    Ulterior, bugetele de comunicare au apărut iar în planurile de afaceri ale companiilor. “Deci, e posibil să avem situaţii în care comunicarea să moară pe moment şi să învie sau să sufere bine de tot o perioadă, iar compania să trăiască din amintiri”, spune Mezei. El completează că în aceste situaţii, “vedem cum puterea imaginii scade în ochii consumatorului”.

    Mai mult, el spune că Stihl, companie spelcializată în vânzarea de utilaje nu a tăiat costurile de promovare. “Noi nu ne-am redus investiţiile, nu ne-am redus salariile. Am avut o cădere importantă în 2009 şi apoi am avut creştere de 25% în cei doi ani care au urmat şi prefigurez încă doi ani în acelaşi ritm. Bugetele noastre de marketing au crescut şi vânzările le-au urmat”.

  • Ioan Mezei, Stihl: Consumatorul român nu a avut niciodată acces la stare de normalitate

    Înainte de căderea Lehman Brothers, care a echivalat cu debutul crizei, erau multe semnale că “era o situaţie contra naturii, iar acest comportament de acum chiar e normal”, punctează Anca Bidian, CEO al Kiwi Finance. În opinia ei, comportamentul actual nu are legătura cu criza, nici cu decizia de cumpărare şi orice ban este valoros. “Iar noi nu prea ne-am confruntat cu acest respect pentru unitatea monetară. Dacă prin schimbarea aceasta vom migra către normalitate, eu zic că e un efect bun, chiar şi cu preţul pe care îl plătim”. Mihaela Nicola, CEO al The Group, spune că noua normalitate ne-a făcut pe toţi să preţuim moneda, chiar şi pentru consumatorii neafectaţi atât de dramatic de criză încât să îşi schimbe obiceiurile de consum.