Tag: state

Portugalia a scapat pentru moment din ghearele pietelor care-i
cereau dobanzi tot mai mari ca sa-i rostogoleasca datoriile: un
vant de schimbare venit dinspre Berlin si Bruxelles a ajutat
Lisabona sa obtina saptamana trecuta dobanzi putin sub 7% la doua
emisiuni de obligatiuni cu scadenta la patru ani (dobanda de 5,39%)
si la zece ani (dobanda de 6,71%), in valoare de 1,25 miliarde de
euro. Salvarea in extremis a Portugaliei a venit de la zvonurile ca
guvernul german va sustine propunerile Comisiei Europene de
revigorare a Fondului European de Stabilitate Financiara (EFSF),
fondul de 440 de miliarde de euro din care Grecia si Irlanda au
tras pana acum aproape jumatate pentru a se pune la adapost de
randamentele pantagruelice pe care investitorii le cereau ca sa le
cumpere obligatiunile suverane. Propunerile inseamna de fapt
garantii financiare extinse, adica mai multi bani din portofelul
Berlinului pentru salvarea statelor cu probleme de creditare din
zona euro.

Ca Portugalia a scapat saptamana trecuta nu inseamna in mod
automat ca si miercurea aceasta, cand vrea sa stranga alte 750 de
milioane de euro de pe pietele financiare, va beneficia de acelasi
tratament; si mai greu de crezut e ca va avea acelasi noroc la
fiecare din multele licitatii pe care le mai pregateste pentru
acest an, cand trebuie sa onoreze datorii scadente de 27,7 miliarde
de euro. Iar dobanzile la care se imprumuta Lisabona, aproape de
pragul psihologic de 7% de la care Grecia si Irlanda au ajuns
direct in salonul de reanimare financiara al FMI si UE, sunt
nesustenabile pentru intreaga cantitate de datorie ce ajunge la
scadenta in urmatoarele luni.

In aceste conditii, guvernul condus de José Socrates se lauda in
fata unei audiente surde ca a reusit anul trecut sa coboare
deficitul bugetar la 7,3% din PIB (cu aproape un procent mai jos
decat estimarile initiale): dupa ce masurile de austeritate care
trebuie sa duca in 2011 deficitul la 4,6% vor fi puse in practica,
economia va scadea cu 1,3% (oricum stagnarea a fost cuvantul de
ordine in ultimul deceniu), iar credibilitatea financiara a
Lisabonei va fi pusa la indoiala si mai mult in lipsa unei plase de
siguranta din partea EFSF.

In noiembrie, de altfel, Lisabona a trecut milimetric pe langa
soarta Irlandei, dobanzile la obligatiunile sale fiind pentru o
vreme tot peste pragul de 7%, ca sa scada apoi usor pentru cateva
saptamani, cat timp pietele au digerat anuntul ca Irlanda va fi
sprijinita cu 85 de miliarde de euro de Uniunea Europeana si de
Fondul Monetar International. Politicienii portughezi continua insa
sa nege cu vehementa vazuta anterior si la cabinetul grec si la cel
irlandez ca li s-ar fi cerut sa apeleze la fondul de urgenta
european sau ca ar avea nevoie de sprijin pentru a-si onora
datoriile.

Informatiile de culise privind telefoane date pe firul scurt de
la Berlin si Paris pentru ca Portugalia sa ceara oficial sprijin
financiar international au inceput sa se inmulteasca dupa primele
zile ale anului, accelerate si de anuntul surprinzator al
guvernului condus de José Socrates ca devanseaza pentru aceasta
luna – si asa aglomerata in licitatii de finantare – mai multe
etape de rostogolire a unor credite scadente in acest an.

De ce ar fi plauzibile aceste telefoane pe firul scurt? La fel
cum nici salvarea Irlandei nu era strict limitata la granitele
nationale, expunerile bancilor germane si britanice in sectorul
irlandez fiind consistente, si salvarea Portugaliei ar insemna de
fapt o gura de oxigen pentru Spania, la randul ei prinsa cu un grad
mare de expunere pe sectorul bancar portughez, ale carui bilanturi
din acest an vor fi serios afectate de austeritatea bugetara. Iar
despre Madrid s-a spus ca ar fi de fapt vanatul pe care-l asteapta
pietele financiare in acest an, unul suficient de mare ca sa
zdruncine serios stabilitatea EFSF.

Potrivit protocolului de functionare al fondului de garantare
european, EFSF isi poate pastra ratingul maxim AAA cu conditia sa
pastreze o rezerva de cel putin 100 de miliarde de euro, or, dupa
probabila salvare a Portugaliei si posibila cerere de ajutor venita
din partea Spaniei, fondul si-ar inchide practic portile pentru
orice alta tara cu probleme, fie ea Belgia sau dolofana Italie, ale
carei datorii de 321 de miliarde de euro ce trebuie rostogolite in
acest an trezesc instinctele carnivore ale investitorilor
financiari.