BusinessMagazin

Tag: spitale

  • Pintea va propune RETRAGEREA acreditării a două mari spitale din România: Pur şi simplu m-am săturat să fim arătaţi cu degetul

    “Eu personal le-aş retrage acreditarea acestor spitale şi probabil că o să o cer (…) Pur şi simplu m-am săturat să fim arătaţi cu degetul doar autorităţile. Pentru că, până la urmă, fiecare dintre noi suntem parte a acestui sistem. Sistemul nu este ceva abstract la care ne uităm şi spunem că nu merge. Suntem noi, fiecare. Suntem şi autorităţi, suntem şi pacienţi, suntem şi aparţinători. Cu toţii dorim ceva de la sistem doar uitându-ne. Şi am discutat despre ce am întâlnit în drumurile mele. Din păcate, am întâlnit blazare. Adică este bine şi aşa. Este mai bine decât înainte, deci putem să fim mulţumiţi. Şi nu înţelegeam de ce nu ne gândim că nu asta merităm. Că merităm mai mult. Că sisemul de sănătate în România poate mai mult”, a declarat luni ministrul Sorina Pintea, la dezbaterea Profit Health Forum, referindu-se la spitalele de urgenţă de la Ploieşti şi Gorj, pe care le-a controlat, inopinat, săptămâna trecută.
     
    Pintea a explicat că problemele reale ale sistemului nu ţin de finanţare, ci de necunoaştere şi de nerespectarea protocoalelor şi regulilor deja existente.
     
    „Da, unele probleme sunt foarte grave. Cea mai gravă mie mi se pare necunoaşterea, faptul că ne dorim cu toţii reforma sistemului, dar eu nu ştiu ce am putea reforma pentru că nu ştim dacă ceea ce avem funcţionează, pentru că nu aplicăm legislaţie, reguli, proceduri, nu aplicăm protocoale. Atâta vreme cât cel care trebuie să se ocupe de dezinfecţia într-un spital nu ştie cum s-o facă, la ce mai discutăm la a schimba reguli şi protocoale dacă încă nu le-am aplicat”, a spus ministrul.
     
    Ea s-a referit, în context, la un spital foarte respectat şi cunoscut, fără să-l numească, care „a primit foarte multe amenzi”, motiv pentru care a fost întrebată dacă are “ceva cu acel spital”.
     
    După ce a aflat că spitalul a fost amendat cu 20.000 de lei pentru gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor nepericuloase, Pintea a spus că, personal, ar fi închis temporar acel spital până la remedierea situaţiei.
     
    „Este puţin. Eu v-aş fi închis temporar activitatea”, le-am spus. Am rămas cu mentalitatea că sigur dacă primesc amenzi are ceva ministrul cu mine sau cineva are ceva cu mine. Nu, eu le-aş sugera acestor colegi ai mei să se obişnuiască.”
     

  • Nou scandal privind dezinfectaţii din spitale | Sorina Pintea: Se pare că nu am fost luaţi în serios/ Produsele, utilizate în peste 30 de spitale din ţară

    “Menţionez că aceste biocide se folosesc pentru dezinfecţia suprafeţelor şi pentru dezinfecţia instrumentarului, instrumentarul care merge ulterior la sterilizare.

    Pot să vă spun că sunt în peste 30 de spitale din toată ţara , dar repet în momentul în care s-a constatat această neconformitate s-a reverificat şi apoi s-a dispus retragerea acestor produse.
     
    Analizele au fost făcute din proprie iniţiativă, noi efectuăm controale tematice, noi am spus că ne interesează siguranţa pacienţilor, se pare că nu am fost luaţi în serios de către anumiţi producători şi distribuitori”, a declarat Sorina Pintea, în cadrul unei conferinţe de presă la Ministerul Sănătăţii.
     

  • Se moare în spitalele din Venezuela, pe fondul penei de curent

    „Am înregistrat 15 decese din cauza absenţei dializei”, a menţionat Francisco Valencia, directorul organizaţiei non-guvernamentale de sănătate Codevida.
     
    Potrivit acestuia, dacă penele de curent vor continua, mai mult de 10.200 de pacienţi dependenţi de dializă „ar putea muri”.
     
    „Este un oraş al umbrelor”. Aşa descrie atmosfera din Caracas, sub asediul întunericului, Alejandro Guzman, un avocat de 26 de ani, relatează The Guardian. „Simţi o tăcere profundă de jur împrejur”.
     
    În unele zone din capitala venzuelană electricitatea a început să revină treptat. Dar locuitorii, temându-se de un nou colaps al curentului, continuă să îşi stocheze în case rezerve de apă şi alimente din puţinele care mai există pe rafturile magazinelor.
     
    „Venezuela este pe marginea prăbuşirii totale”, a scris pe Twitter fostul preşedinte al Boliviei, Jorge Quiroga, descriind criza umanitară în tonuri apocaliptice. „În câteva ore, distopia suprarealistă din Mad Max s-ar putea dezlănţui”.
     
    O serie de informaţii neconfirmate încă fac referire la un număr incert de nou-născuţi care ar fi murit din cauza penei de curent în oraşul Macaraibo, din vestul ţării.
     
    Între timp, poliţia a reţinut peste 50 de persoane care încercau să jefuiască un supermarket din Caracas. Tentativa de jaf s-a petrecut duminică într-un cartier sărac.
     

  • Vicepreşedinte al Colegiului Fizicienilor: OPT falşi fizicieni lucrează în spitalele din România. Majoritatea sunt în Capitală

    Vicepreşedintele pe Moldova al Colegiului Fizicienilor Medicali din România, Marin Bodale, a declarat, miercuri, corespondentului MEDIAFAX, că există opt fizicieni medicali falşi care lucrează în spitale, majoritatea fiind în Bucureşti, la spitale publice sau private.
     
    ”Au fost care au practicat şi în Iaşi la Institutul Regional de Oncologie şi s-au mutat anul trecut, dacă nu greşesc, la Spitalul Judeţean Bacău. Au fost angajaţi la Spitalul Judeţean Arad, la Spitalul Municipal Blaj, la spitalul orăţenesc Roşiorii de Vede. Sunt în mai multe spitale, nu numai într-un loc”, a afirmat Marin Bodale.
     
    Potrivit acestuia, falşilor fizicieni le-a fost atrasă atenţia, chiar din anii 2016 şi 2017, să nu practice profesia de fizician medical fără o recunoştere sau să se adreseze intituţiilor abilitate pentru a obţine codul de parafă.
     
    „Nu au obţinut niciunul dintre ei codul de parafă, iar o parte am sesizat conducerile spitalelor care i-au angajat, iar cei de la spital au creat posturi unicat dedicate pentru anumite persoane, de exemplu, fizician medical cu specialitatea de bioinginerie, care nu există. Bioinginerie care este o cu totul altă facultate, pregăteşte bioingineri, iar fizica medicală are alte specialităţi ca radioterapie, imagistică medicală, radiodiagnostică, laser medical, optică medicală, analiză medicală, dar nu în bioinginerie.
     

  • Cum poate ajunge cineva care nu este medic să opereze în spitalele private?

    Un italian care nu deţinea avizele pentru a practica medicina a operat pacienţi în clinici private din Bucureşti după ce a primit un cod de parafă de la Direcţia de Sănătate Publică a Capitalei. Codul de parafă se obţine după ce medicul atestă calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România, însă instituţia a anunţat că pe numele falsului chirurg nu a fost eliberat niciun aviz. DSP Bucureşti face o anchetă internă şi a mutat disciplinar funcţionarul public care a dat codul de parafă eliberat la 23 martie 2018 pe numele lui Matteo Politi.

    Spitalul privat Monza din Bucureşti, unde medicul a operat o pacientă, a declarat că medicul a prezentat actele necesare şi că iniţiază demersuri judiciare împotriva lui. „Matteo Politi a solicitat o colaborare, în decembrie 2018, cu Grupul Monza pentru o intervenţie chirugicală a unei paciente a lui Matteo Politi. În vederea acestei colaborări, Matteo Politi a prezentat actele necesare, inclusiv parafa de medic eliberată de Direcţia de Sănătate Publică“, potrivit comunicatului spitalului Monza.
     
    La întrebarea ZF privind actele pe care medicii trebuie să prezinte pentru a opera în cadrul Monza, reprezentanţii spitalului nu au oferit un răspuns până la închiderea ediţiei. Pe site-ul spitalului Monza, în codul de deon­to­logie medicală se arată că „medicul poate exe­cuta o activitate medicală doar dacă are pre­gătire şi practică suficientă pentru aceasta“.
     

  • În ce vrea să investească 60 de milioane de euro omul de afaceri care a creat abonamentele medicale în România: „Va fi un centru cum nu va mai exista altul”

    “Modelul meu de business se dezvoltă pe orizontală tocmai pentru a putea acoperi majoritatea ramurilor medicale”, îşi descrie filosofia de business Wargha Enayati.

    Cunoscut pe piaţa locală mai ales pentru că a „inventat” abonamentul medical, el este implicat în acest moment într-un singur proiect medical şi de business în desfăşurare, pe care îl descrie drept „complex şi omnivalent” – Enayati Group. Acesta cuprinde şapte companii, toate din domeniul medical, care acoperă prin activitate şi obiective mai multe segmente din aria medicală.

    La finalul anului 2020, valoarea investiţiilor în Enayati Group va ajunge la aproximativ 75 de milioane de euro.

    Omul de afaceri spune că grupul se dezvoltă în prezent pe trei paliere de business. Unul dintre acestea se leagă de construcţia unui complex dedicat vârstnicilor despre care el crede că va fi cel mai mare de pe piaţa locală. Complexul va include o unitate ultramodernă pentru îngrijire medicală, un centru rezidenţial pentru vârstnici şi un spital destinat afecţiunilor din sfera oncologică şi recuperării. Proiectul va include şi policlinicile sociale ale Fundaţiei Regina Maria. (Fundaţia Regina Maria oferă din 2015, prin intermediul policlinicilor, aflate în Capitală, servicii medicale persoanelor asigurate medical, dar cu venituri mici şi foarte mici.)

    „Cu o investiţie de 60 milioane de euro, va fi un adevărat Medical City. Este deja un proiect plin de provocări atât ca relaţionare cu partenerii implicaţi, cât şi de business”, spune omul de afaceri. Construcţia complexului ar urma să înceapă anul acesta şi ar trebui să fie finalizată până în 2020. El spune că în acest moment au selectat constructorul, s-a semnat contractul şi vor începe construcţia.

    În ceea ce priveşte numărul de angajaţi din cadrul complexului, Enayati spune că şi-a propus ca 700 de persoane să lucreze aici.

    O altă direcţie de dezvoltare a afacerilor lui Enayati se axează pe clinica Intermedicas (în care deţine pachetul majoritar), care oferă servicii de concierge medicine (concept ce vizează o relaţie între un pacient şi un medic de îngrijire primară în baza unei taxe anuale), second opinion şi consiliu de depistare a tumorilor (Intermedicas aduce o echipă de medici străini, iar în cazurile dificile presupune reuniunea unei echipe pluridisciplinare de medici). Înfiinţată în 2017, Intermedicas a ajuns la 10.000 de pacienţi anual şi o cifră de afaceri pentru anul 2018 de 600.000 de euro, în creştere cu 40% faţă de anul anterior.

    ¨Previziunile noastre sunt optimiste pentru că optica pacienţilor se schimbă pe zi ce trece, caută calitatea actului medical în detrimentul cantităţii de tip commodity (produs – n.red.) oferită din păcate acum de reţele. Deci, previzionăm o creştere pe anii următori de 30%”.

    Grupul include şi soluţiile de comunicare Health Communication Group (MedicHub în parteneriat cu Media Med Publicis, revista Viaţa Medicală).
    De asemenea, Wargha Enayati investeşte şi în start-up-uri medicale, cum ar fi platforma de recrutare de personal medical Medijobs, precum şi aplicaţia pentru programări online Docbook.

    Un alt obiectiv al anului 2019 vizează crearea pe platforma medicală a unui hub de training pentru personalul medical, angajaţi social sau fiziokinetoterapie, în contextul în care, observă Enayati, problema de resurse umane este una dintre cele mai mari ale antreprenorilor din domeniul medical. „Suntem avansaţi în demersul de a crea şcoli speciale pentru trainingul personalului de care vom avea nevoie”, spune el, apreciind 500 de angajaţi pe platforma Medical City. 

    Cum vede omul de afaceri sistemul medical din România, după 20 de ani de experienţă în cadrul acestuia? Wargha Enayati descrie drept îngrijorătoare evoluţia acestuia atât în mediul privat, cât şi în cel public. „În domeniul de stat anul acesta se va observa nesustenabilitatea creşterilor salariale, care va avea avea consecinţe nemaîntâlnit de grave, după mine va fi aproape de colaps financiar în sistemul public de sănătate. În ceea ce priveşte sistemul privat de sănătate, cred că 2019 va veni cu ameninţarea dispariţiei diversificării serviciilor medicale şi aplatizarea ofertei”, subliniază el.  Enayati observă că din sistemul privat lipseşte un model care să includă mari integratori de servicii medicale, spitale mari, cu 400-1.000 de paturi, iar modelul pe care îl vede el ca fiind unul bun de urmărit este cel turcesc.

    „Lipsa spitalelor mari, spiritul haiducesc din domeniul medical privat care oferă servicii medicale fracţionate şi împrăştiate geografic, dispariţia clinicilor şi cabinetelor mici de top ce duce la anihilarea păturii profesionale independente, lipsa unor reale investiţii (nu doar achiziţii de clinici existente cu scopul doar de a mări EBITDA), toate acestea sunt după mine provocările următorilor ani cu care se va confrunta sistemul medical in integrum”, spune Wargha Enayati. 

    Care sunt soluţiile?

    Din punctul lui de vedere, soluţiile vin din inovaţia mult mai mare în domeniul medical, încurajarea serviciilor medicale terţiare (construirea spitalelor mari) şi în acelaşi timp susţinerea cabinetelor individuale şi de specialitate, dar şi îmbunătăţirea relaţiei dintre medic şi pacient – „o problemă veşnic românească”.
    „Ca o notă aparte, aş vrea să menţionez că apreciez mult dezvoltarea din ultimii ani a afacerilor de familie din domeniul medical, care cresc foarte sănătos”, mai spune el.

    În ceea ce priveşte abonamentele medicale, el spune că produsul a evoluat într-o direcţie diferită faţă de forma sa iniţială. „Acum 20 de ani, când am adus acest model de abonamente, l-am gândit ca pe un produs de lux, acest concept însă acum nu mai este valabil. A devenit commodity. 1,5 milioane de abonamente sunt acum în România, această cifră mă bucură mult, dar a venit timpul pentru o redefinire a lor.”  Este de părere că e nevoie de produse mai scumpe care să satisfacă nevoile şi standardele noi setate de pacienţi.

    Iar legat de asigurările medicale – văzute de unii specialişti din domeniu drept un competitor pentru abonamente – el nu vede în continuare o creştere substanţială a acestora tocmai pentru că nu sunt spitale private mari în România. „În următorii ani, singurul spital care se va construi de la zero este cel de oncologie realizat cu Monza în cadrul complexului pentru vârstnici dezvoltat de Enayati Group.” Când vine vorba despre reţeaua de sănătate Regina Maria, la 20 de ani după înfiinţarea acesteia, spune: „Mă bucur să văd acum după 20 de ani de când am construit Reţeaua Regina Maria, că echipa a devenit total independentă de mine şi se descurcă să se dezvolte continuând misiunea pe care ne-am asumat-o cu toţii. Singura provocare pe care o văd acum pentru echipa reţelei este să nu cadă în capcana de a valorifica doar cantitativ oferta serviciilor medicale în detrimentul calităţii actului medical şi a interesului primordial către pacient”.

    Comparând piaţa locală cu a serviciilor medicale din Germania, unde omul de afaceri a copilărit, el observă că sistemul vestic se bazează mai puţin pe asigurare şi mai mult pe relaţia furnizor-pacient, aşa cum este dezvoltat în Statele Unite sau Polonia, conform Health Maintenance Organization (HMO).
    „Ce avem de învăţat din vest este structura de spitale mari şi susţinerea medicilor care au cabinetele lor private, promovându-se astfel profesionalismul şi independenţa acestora. În vest, un exemplu foarte bun este medicul de familie, cvasinefuncţional ca şi concept în România comparativ cu Germania dar mai ales cu Anglia sau Olanda”, punctează el. 

    Noul pariu al lui Wargha Enayati

    La sfârşitul anului 2020, Enayati Group va însemna o investiţie de aproximativ 75 mil. euro, din care 60 mil. euro sunt dedicate complexului pentru vârstnici.

    Carte de vizită Wargha Enayati:

    A  început Facultatea de Medicină în Regensburg, Germania, şi a absolvit Facultatea de Medicină de la Cluj.
    Provine dintr-o familie de origine iraniană şi are triplă cetăţenie: germană, iraniană, română.
    A fondat în 1995 Centrul Medical Unirea (CMU) (redenumit în 2011 Reţeaua de sănătate privată Regina Maria).
    În 2007 a adus în acţionariatul Centrului Medical Unirea fondul de investiţii 3i, unul dintre giganţii mondiali din domeniu.
    În 2010 a finalizat procesul de vânzare a unei participaţii majoritare către fondul de investiţii Advent International.
    Tot în 2010 a pus bazele Fundaţiei Regina Maria.
    Este fondatorul reţelei private de sănătate Regina Maria, vândută în 2015 în totalitate către fondul de investiţii Mid Europa.

  • În ce vrea să investească 60 de milioane de euro omul de afaceri care a creat abonamentele medicale în România: „Va fi un centru cum nu va mai exista altul”

    “Modelul meu de business se dezvoltă pe orizontală tocmai pentru a putea acoperi majoritatea ramurilor medicale”, îşi descrie filosofia de business Wargha Enayati.

    Cunoscut pe piaţa locală mai ales pentru că a „inventat” abonamentul medical, el este implicat în acest moment într-un singur proiect medical şi de business în desfăşurare, pe care îl descrie drept „complex şi omnivalent” – Enayati Group. Acesta cuprinde şapte companii, toate din domeniul medical, care acoperă prin activitate şi obiective mai multe segmente din aria medicală.

    La finalul anului 2020, valoarea investiţiilor în Enayati Group va ajunge la aproximativ 75 de milioane de euro.

    Omul de afaceri spune că grupul se dezvoltă în prezent pe trei paliere de business. Unul dintre acestea se leagă de construcţia unui complex dedicat vârstnicilor despre care el crede că va fi cel mai mare de pe piaţa locală. Complexul va include o unitate ultramodernă pentru îngrijire medicală, un centru rezidenţial pentru vârstnici şi un spital destinat afecţiunilor din sfera oncologică şi recuperării. Proiectul va include şi policlinicile sociale ale Fundaţiei Regina Maria. (Fundaţia Regina Maria oferă din 2015, prin intermediul policlinicilor, aflate în Capitală, servicii medicale persoanelor asigurate medical, dar cu venituri mici şi foarte mici.)

    „Cu o investiţie de 60 milioane de euro, va fi un adevărat Medical City. Este deja un proiect plin de provocări atât ca relaţionare cu partenerii implicaţi, cât şi de business”, spune omul de afaceri. Construcţia complexului ar urma să înceapă anul acesta şi ar trebui să fie finalizată până în 2020. El spune că în acest moment au selectat constructorul, s-a semnat contractul şi vor începe construcţia.

    În ceea ce priveşte numărul de angajaţi din cadrul complexului, Enayati spune că şi-a propus ca 700 de persoane să lucreze aici.

    O altă direcţie de dezvoltare a afacerilor lui Enayati se axează pe clinica Intermedicas (în care deţine pachetul majoritar), care oferă servicii de concierge medicine (concept ce vizează o relaţie între un pacient şi un medic de îngrijire primară în baza unei taxe anuale), second opinion şi consiliu de depistare a tumorilor (Intermedicas aduce o echipă de medici străini, iar în cazurile dificile presupune reuniunea unei echipe pluridisciplinare de medici). Înfiinţată în 2017, Intermedicas a ajuns la 10.000 de pacienţi anual şi o cifră de afaceri pentru anul 2018 de 600.000 de euro, în creştere cu 40% faţă de anul anterior.

    ¨Previziunile noastre sunt optimiste pentru că optica pacienţilor se schimbă pe zi ce trece, caută calitatea actului medical în detrimentul cantităţii de tip commodity (produs – n.red.) oferită din păcate acum de reţele. Deci, previzionăm o creştere pe anii următori de 30%”.

    Grupul include şi soluţiile de comunicare Health Communication Group (MedicHub în parteneriat cu Media Med Publicis, revista Viaţa Medicală).
    De asemenea, Wargha Enayati investeşte şi în start-up-uri medicale, cum ar fi platforma de recrutare de personal medical Medijobs, precum şi aplicaţia pentru programări online Docbook.

    Un alt obiectiv al anului 2019 vizează crearea pe platforma medicală a unui hub de training pentru personalul medical, angajaţi social sau fiziokinetoterapie, în contextul în care, observă Enayati, problema de resurse umane este una dintre cele mai mari ale antreprenorilor din domeniul medical. „Suntem avansaţi în demersul de a crea şcoli speciale pentru trainingul personalului de care vom avea nevoie”, spune el, apreciind 500 de angajaţi pe platforma Medical City. 

    Cum vede omul de afaceri sistemul medical din România, după 20 de ani de experienţă în cadrul acestuia? Wargha Enayati descrie drept îngrijorătoare evoluţia acestuia atât în mediul privat, cât şi în cel public. „În domeniul de stat anul acesta se va observa nesustenabilitatea creşterilor salariale, care va avea avea consecinţe nemaîntâlnit de grave, după mine va fi aproape de colaps financiar în sistemul public de sănătate. În ceea ce priveşte sistemul privat de sănătate, cred că 2019 va veni cu ameninţarea dispariţiei diversificării serviciilor medicale şi aplatizarea ofertei”, subliniază el.  Enayati observă că din sistemul privat lipseşte un model care să includă mari integratori de servicii medicale, spitale mari, cu 400-1.000 de paturi, iar modelul pe care îl vede el ca fiind unul bun de urmărit este cel turcesc.

    „Lipsa spitalelor mari, spiritul haiducesc din domeniul medical privat care oferă servicii medicale fracţionate şi împrăştiate geografic, dispariţia clinicilor şi cabinetelor mici de top ce duce la anihilarea păturii profesionale independente, lipsa unor reale investiţii (nu doar achiziţii de clinici existente cu scopul doar de a mări EBITDA), toate acestea sunt după mine provocările următorilor ani cu care se va confrunta sistemul medical in integrum”, spune Wargha Enayati. 

    Care sunt soluţiile?

    Din punctul lui de vedere, soluţiile vin din inovaţia mult mai mare în domeniul medical, încurajarea serviciilor medicale terţiare (construirea spitalelor mari) şi în acelaşi timp susţinerea cabinetelor individuale şi de specialitate, dar şi îmbunătăţirea relaţiei dintre medic şi pacient – „o problemă veşnic românească”.
    „Ca o notă aparte, aş vrea să menţionez că apreciez mult dezvoltarea din ultimii ani a afacerilor de familie din domeniul medical, care cresc foarte sănătos”, mai spune el.

    În ceea ce priveşte abonamentele medicale, el spune că produsul a evoluat într-o direcţie diferită faţă de forma sa iniţială. „Acum 20 de ani, când am adus acest model de abonamente, l-am gândit ca pe un produs de lux, acest concept însă acum nu mai este valabil. A devenit commodity. 1,5 milioane de abonamente sunt acum în România, această cifră mă bucură mult, dar a venit timpul pentru o redefinire a lor.”  Este de părere că e nevoie de produse mai scumpe care să satisfacă nevoile şi standardele noi setate de pacienţi.

    Iar legat de asigurările medicale – văzute de unii specialişti din domeniu drept un competitor pentru abonamente – el nu vede în continuare o creştere substanţială a acestora tocmai pentru că nu sunt spitale private mari în România. „În următorii ani, singurul spital care se va construi de la zero este cel de oncologie realizat cu Monza în cadrul complexului pentru vârstnici dezvoltat de Enayati Group.” Când vine vorba despre reţeaua de sănătate Regina Maria, la 20 de ani după înfiinţarea acesteia, spune: „Mă bucur să văd acum după 20 de ani de când am construit Reţeaua Regina Maria, că echipa a devenit total independentă de mine şi se descurcă să se dezvolte continuând misiunea pe care ne-am asumat-o cu toţii. Singura provocare pe care o văd acum pentru echipa reţelei este să nu cadă în capcana de a valorifica doar cantitativ oferta serviciilor medicale în detrimentul calităţii actului medical şi a interesului primordial către pacient”.

    Comparând piaţa locală cu a serviciilor medicale din Germania, unde omul de afaceri a copilărit, el observă că sistemul vestic se bazează mai puţin pe asigurare şi mai mult pe relaţia furnizor-pacient, aşa cum este dezvoltat în Statele Unite sau Polonia, conform Health Maintenance Organization (HMO).
    „Ce avem de învăţat din vest este structura de spitale mari şi susţinerea medicilor care au cabinetele lor private, promovându-se astfel profesionalismul şi independenţa acestora. În vest, un exemplu foarte bun este medicul de familie, cvasinefuncţional ca şi concept în România comparativ cu Germania dar mai ales cu Anglia sau Olanda”, punctează el. 

    Noul pariu al lui Wargha Enayati

    La sfârşitul anului 2020, Enayati Group va însemna o investiţie de aproximativ 75 mil. euro, din care 60 mil. euro sunt dedicate complexului pentru vârstnici.

    Carte de vizită Wargha Enayati:

    A  început Facultatea de Medicină în Regensburg, Germania, şi a absolvit Facultatea de Medicină de la Cluj.
    Provine dintr-o familie de origine iraniană şi are triplă cetăţenie: germană, iraniană, română.
    A fondat în 1995 Centrul Medical Unirea (CMU) (redenumit în 2011 Reţeaua de sănătate privată Regina Maria).
    În 2007 a adus în acţionariatul Centrului Medical Unirea fondul de investiţii 3i, unul dintre giganţii mondiali din domeniu.
    În 2010 a finalizat procesul de vânzare a unei participaţii majoritare către fondul de investiţii Advent International.
    Tot în 2010 a pus bazele Fundaţiei Regina Maria.
    Este fondatorul reţelei private de sănătate Regina Maria, vândută în 2015 în totalitate către fondul de investiţii Mid Europa.

  • România, la coada clasamentului privind numărul de medici generalişti. Medic de familie: Ignorarea segmentului de asistenţă medicală primară duce la aglomerarea spitalelor

    Denumirea de medic generalist poate fi asociată celei de medic de familie, susţin specialiştii, în funcţie de ţara în care se foloseşte denumirea, însă există diferenţieri şi în ceea ce priveşte studiile celor două categorii. În România, medicul generalist este absolvent al facultăţii de medicină, dar nu are rezidenţiat şi examen de specialitate, spre deosebire de medicul de familie.
     
    „Medicii de familie trebuie să fie baza oricărui sistem. Într-un sistem de sănătate trebuie să funcţioneze în primul rând asistenţa medicală primară, astfel încât să previi apariţia unui număr de cazuri mare în sistemul secundar, adică ambulatoriu, respectiv în spital. Dacă noi ignorăm tocmai acest segment, rezultatele se văd prin aglomerarea sistemului secundar“, a spus pentru ZF Gindrovel Dumitra.
     

  • Eurodeputat PNL: Dăncilă să fie atentă ce face cu spitalele regionale, are bani şi nu-i foloseşte

    Daniel Buda, care este şi liderul PNL Cluj, a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă, că finalizarea spitalului regional de urgenţă de la Cluj este pusă grav în pericol de ”incapacitatea Guvernului PSD – ALDE” de a înţelege importanţa unui astfel de obiectiv finanţat din fonduri eurpene.

    „Avem certitudini că finalizarea spitalului regional de urgenţă de la Cluj este pusă grav în pericol de incapacitatea Guvernului PSD – ALDE de a înţelege importanţa unui astfel de obiectiv finanţat din fonduri eurpene. Îi solicit public premierului Viorica Dăncilă şi ministrului Fondurilor Europene, Rovana Plumb, să explice care este stadiul studiilor de fezabilitatea pentru cele trei spitale regionale de la Cluj, Iaşi şi Craiova şi să nu facă niciun gest care să pericliteze accesarea fondurilor europene. Dăncilă trebuie să fie foarte atentă ce face, să ai bani pe masă şi să nu-i foloseşti intră în competenţa altor instituţii naţionale, cine are urechi să audă. (…) Va veni un moment în România în care formele de răspundere vor interveni şi când nu foloseşti bani europeni. Cineva va întreba, <tu, prim-ministru, de ce nu ai făcut nimic dacă aveai pe gratis bani europeni>? Cred că este un sabotaj la nivelul României, e vorba de sănătatea oamenilor”, a spus Buda.

    Potrivit acestuia, actualii guvernaţi nu vor să folosească banii europeni pentru cele trei spitale regionale de urgenţă deoarece aceştia ”nu pot fi furaţi” şi preferă să facă orice alt proiect prin care „să fure, probabil, între 15 – 30%”.

    Eurodeputatul PNL a anunţat că liberalii clujeni vor începe o campanie publică de strângere de semnături pentru susţinerea realizării spitalului regional de la Cluj din fonduri europene în acest exerciţiu financiar european, nu mai târziu.

    „Voi cere în BPN al PNL ca o astfel de campanie să fie făcută la nivel regional şi să fie susţinută de PNL şi la nivel naţional pentru toate cele spitale regionale de urgenţă. Ne mirăm de ce ne pleacă medicii din ţară în state unde există infrastructură medicală adecvată. (…) Este inadminisil să avem o dezbatere publică privind oportunitatea acestor obiective în Romînia din fonduri europene, că ar fi mai scumpe decât dacă s-ar face în parteneriat public privat. Nu pot să înţeleg ce fac cei de la PSD, Corina Creţu se bate pentru România, iar ţara noastră este dată ca exemplu negativ de neabsorbţie a fondurilor europene”, a conchis Daniel Buda.

    Vicepreşedintele Consililui Judeţean Cluj, Marius Mânzat, a declarat, la rândul său, în aceeaşi conferinţă de presă, că instituţia pe care o reprezintă a realizat toate cerinţele solicitate, amplasamentul din comuna Floreşti pentru spitalul regional de urgenţă Cluj, de 14,4 hectare, fiind pregătit cu reţele utilitare.

     

  • Perfuzie pentru plante


    Pentru evitarea situaţiilor în care plantele se ofilesc din cauza prietenilor uituci sau a proprietarilor prea ocupaţi să aibă grijă de ele, o absolventă a Şcolii de Design şi Artă din Riga, Keita Augstkalne, a gândit un sistem de udat pe modelul celui de perfuzare din spitale. Sistemul său constă, scrie Dezeen, dintr-un suport care să ţină punga cu apă la înălţime, trei pungi de doi litri cu apă şi un tub prevăzut cu regulator de debit al cărui capăt se introduce în pământul din ghiveci. Plantele primesc apă prin perfuzie vreme de maximum zece zile, în funcţie de nevoi.