Tag: spionaj

  • Cine este femeia suspectată că SPIONA în favoarea României, care tocmai a fost ARESTATĂ în Rusia. Ce pedeapsă riscă

    Potrivit agentiei de presă Tass, măsura arestării preventive a fost luată de Tribunalul din Lefortovo, în urma cererii procurorilor. Ţurcan va sta în arest până pe 13 august.

    Karina Valerievna Ţurcan, angajată a companiei Inter RAO, este acuzată de încălcarea articolului 276 din codul penal, care se referă la spionaj, în sensul de trădare naţională. In conformitate cu legislatia din Rusia, acuzaţia de spionaj se aplică numai străinilor, pe când în cazul cetăţenilor ruşi acuzaţia devine “trădare naţională” sau “a statului”. Ţurcan riscă până la 20 de ani în închisoare.

    Potrivit site-ului companiei, Ţurcan este membră a consiliului de administraţie al companiei Inter RAO din 2012, conducând pentru o perioada divizia geografică Moldova — Ucraina — România, potrivit platformei de ştiri Sputnik.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hackeri cu legături cu China au furat date de securitate secrete din SUA, inclusiv planuri privind o rachetă supersonică

    Atacurile cibernetice au avut loc în lunile ianuarie şi februarie, informează CBS News.

    Oficiali americani au declarat pentru cotidianul Washington Post că printre datele furate sunt şi planuri privind dezvoltarea unei rachete supersonice.

    Hackerii au vizat un contractor al unei organizaţii militare americane, Centrul Naval pentru Război Submarin, care se ocupă cu cercetarea şi dezvoltarea de submarine şi arme subacvatice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tehnologiile Google care permit izolarea vocilor din mulţime: Sunetele ambientale sunt blocate | VIDEO

    Încercând să găsească o soluţie la această problemă surprinzător de complicată pentru un sistem computerizat, Google a recurs la tehnologii de inteligenţă artificială pentru a imita ceea ce oamenii reuşesc practic fără efort, respectiv să identifice şi izoleze voci din mulţime privind doar la persoana respectivă în timp ce vorbeşte.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia expulzează alţi peste 50 de diplomaţi britanici pe fondul crizei privind cazul Skripal

    Rusia a expulzat anterior 23 de diplomaţi britanici, ca reacţie la expulzarea unui număr similar de diplomaţi ruşi din Marea Britanie, informează site-ul agenţiei Reuters.

  • Rusia expulzează alţi peste 50 de diplomaţi britanici pe fondul crizei privind cazul Skripal

    Rusia a expulzat anterior 23 de diplomaţi britanici, ca reacţie la expulzarea unui număr similar de diplomaţi ruşi din Marea Britanie, informează site-ul agenţiei Reuters.

  • Ambasadorul Iranului, convocat în Germania, după activităţi de spionaj contra Israelului

    Guvernul Angela Merkel a catalogat activităţile de spionaj drept încălcări inacceptabile ale dispoziţiilor legale din Germania.

    Decizia de convocare a ambasadorului Iranului a fost luată după ce un cetăţean pakistanez a fost condamnat în Germania pentru acte de spionaj în favoarea Iranului.

    Mustufa Haidar Syed-Naqfi a fost condamnat pentru colectare de informaţii despre Reinhold Robbe, fostul preşedinte al Asociaţiei de Prietenie Germania-Israel, şi a unui profesor de economie israelo-francez.

  • Cât câştigă un spion şi ce face după ce se retrage

    Potrivit publicaţiei americane, salariile de spion încep de la 30,490 de lire sterline pe an. De aceea, după câţiva ani de muncă, mulţi agenţi părăsesc munca în serviciul Majestăţii pentru sectorul privat. Renunţă să vâneze terorişti şi stă la pândă să prindă soţul sau soţia înşelând sau previne furtul intelectual.

    În jur de 12,000 de oameni lucrează în agenţiile de spionaj MI5, MI6 şi GCHQ, iar headhunterii susţin că mulţi spioni nu lucrează mai mult de 10 ani.

    Foştii spioni care intră în sectorul privat pot câştiga bani frumoşi investingând pentru corporaţii foşti angajaţi, colaboratori sau chiar actuali angajaţi. Aceştia pot câştiga până la 1200 de dolari pe oră. Potrivit firmei de cercetare Gartner, la nivel global, spionii, experţii în securitate au avut venituri de 19,4 miliarde de dolari.

    Spionii sunt la mare căutare şi sunt plătiţi mult mai bine decât lucrând pentru MI5 sau MI6. Chris Meager, care le caută spionilor un loc la companii private, a mărturisit că un fost spion a obţinut un job la o companie şi salariu s-a majorat încă din prima zi cu 20.000 de lire. Pentru unii nu contează chiar atât de mulţi banii şi “vor să aibă o viaţă normală”.

  • Ameninţări cibernetice în 2018: armele agenţiilor de spionaj vor ajunge pe mâna hackerilor, ransomware devine şi mai agresiv

    Banii, criteriul principal în selectarea victimelor

    După ani la rând în care s-au concentrat pe utilizatori obişnuiţi, dezvoltatorii de ameninţări informatice îşi vor îndrepta atenţia mai ales către ţinte din rândul companiilor şi reţelelor de calculatoare. Cele mai multe ameninţări vor avea capacitatea de a se multiplica de la un calculator la celălalt, fără implicarea utilizatorului, pentru a cauza pagube cât mai mari, la fel ca în cazul WannaCry.

    Numărul de fişiere ataşate mailurilor de tip spam va creşte, mai ales al celor scrise în limbaje de programare precum PERL sau Python. În plus, pe măsură ce migrarea la sistemul de operare Windows 10 va deveni tot mai răspândită, se va intensifica şi numărul atacurilor operate fără fişiere ce folosesc în mod abuziv utilitarele din sistemul Linux pentru Windows.

    Sute de mii de terminale din companii şi instituţii publice din întreaga lume au fost lovite în luna mai de ameninţarea WannaCry, care folosea o vulnerabilitate prezentă în majoritatea versiunilor sistemului de operare Windows. Despre vulnerabilitatea MS17-010, denumită şi EternalBlue, s-a vorbit pentru prima oară în aprilie, ca parte dintr-o campanie mai amplă de sustragere de date de către Agenţia Naţională de Securitate din SUA (NSA). Atacatorii au exploatat vulnerabilitatea care ar fi fost folosită în scopuri de spionaj de către agenţii guvernamentale pentru a livra victimelor diverse ameninţări informatice, iar specialiştii Bitdefender estimează că situaţia se va repeta şi anul viitor.

    Peisajul global al ameninţărilor informatice din 2018 va consta, în mare parte, din ransomware, troieni bancari şi mineri de monedă virtuală (fişiere care folosesc puterea de procesare a calculatoarelor infectate ca să genereze sume de bani), însă cu schimbări de comportament pentru fiecare. Specialiştii în securitate informatică anticipează că ransomware va folosi inclusiv puterea de procesare a plăcilor video, şi nu doar pe cea a procesorului, pentru a face procesul de criptare a datelor mai rapid şi a ocoli soluţiile de securitate instalate pe calculatoare.

    „Fabricile de viruşi” îşi deschid larg porţile

    O altă tendinţă anticipată de experţii Bitdefender se leagă de folosirea polimorfismului pentru a inunda internetul cu versiuni noi ale unor ameninţări informatice deja cunoscute. Ca să obţină venituri suplimentare, atacatorii vor permite contra cost accesul la motoare de generare automată de malware celor interesaţi să infecteze calculatoare.

    Eforturile atacatorilor vor viza algoritmi de inteligenţă artificială folosiţi de soluţiile de securitate pentru detectarea pericolelelor: răufăcătorii vor crea şi distribui mostre care să tragă semnale de alarmă false şi vor manipula fişierele infectate ca să poată rămâne nedetectate.

    Atacatorii se vor concentra şi pe găsirea de vulnerabilităţi în componente care se află la baza sistemului de operare. Funcţionalităţile WiFi şi Bluetooth vor fi studiate cu interes de către răufăcători, dat fiind că orice vulnerabilitate identificată aici poate fi folosită la scară largă şi este greu de depistat şi de remediat.

    Atacuri devastatoare de pe milioane de dispozitive

    Armatele de dispozitive smart vor deveni noua normalitate în 2018. Codul sursă al acestor terminale este disponibil la liber pe internet, iar grupările de criminalitate informatică interesate să controleze milioane de asemenea gadgeturi au la îndemână o platformă complexă care să le uşureze munca. Dincolo de oprirea funcţionării unor site-uri populare prin accesarea simultană a acestora de către dispozitivele aflate sub controlul atacatorilor, specialiştii în securitate estimează că infractorii vor folosi armatele de terminale şi pentru a infecta cu ransomware reţelele companiilor atacate sau pentru a trimite spam.

    Sistemele de operare ale terminalelor Mac for deveni ţinte în 2018. Dacă pentru utilizatori simpli, ameninţările informatice vor apela la frică ca să-i convingă pe oameni să plătească pentru aplicaţii inutile, companiile vor asista la mai multe atacuri ţintite ce folosesc inclusiv ameninţări avansate folosite în scopuri de spionaj.

  • Cum au depistat SPIONII din Israel hackeri ruşi căutând SECRETE americane

    Într-o acţiune depistată în urmă cu peste doi ani, hackeri ruşi au utilizat un instrument improvizat de căutare, un antivirus produs de compania rusă Kaspersky Lab, folosit de aproximativ 400 de milioane de oameni în întreaga lume, inclusiv de zeci de agenţii guvernamentale americane, scrie publicaţia The New York Times într-un articol intitulat “Cum a depistat Israelul hackeri ruşi căutând secrete americane”.
     
     
  • Fotografia care a declanşat cea mai mare criză nucleară din istorie

    Pilotul a trimis fotografia celor de la Pentagon pentru a fi analizată. La prima vedere, imaginea părea să arate o recoltă cu o formă bizară. Analiştii armatei americane şi-au dat însă repede seama că forma era caracteristică unui sistem sovietic anti-rachetă, denumit S-75.

    Acest sistem este cel care a doborât, ani mai târziu, avionul pilotat de Gary Powers – întâmplare relatată pe larg în filmul Podul Spionilor, regizat de Steven Spielberg.

    Sistemul S-75 folosea şase lansatoare de rachete, plasate la distanţă egală în forma unui cerc, creând astfel o formă uşor de recunoscut de către specialişti. Americanii au înţeles în acel moment că ruşii trimiteau arme în Cuba; mai mult, aceste arme erau suficient de importante încât să merite protecţia unui sistem S-75.

    Cei de la Casa Albă au cerut sovieticilor să retragă focoasele din Cuba, dar aceştia au refuzat; a urmat celebra blocadă a americanilor, culminând cu ceea ce a rămas cunoscut în istorie drept “criza rachetelor din Cuba”, din 1962.

    Spre norocul tuturor, liderul sovietic Hruşcev a reuşit să ajungă la o înţelegere cu preşedintele american John F. Kennedy, astfel încât un potenţial conflict nuclear global s-a transformat în Războiul Rece.