Tag: spectaculos

  • Ce rol are candelabrul în preţul unei locuinţe

    Aşa stau lucrurile la Londra, conform The Telegraph, unde preferinţa pentru tavane înalte şi cererea mare de locuinţe amenajate la cheie i-au făcut pe cei care comercializează asemenea proprietăţi să recurgă la candelabre ca metodă de diferenţiere în ochii potenţialilor clienţi.

    Aceste corpuri de iluminat sunt căutate nu numai pentru frumuseţea lor, ci şi pentru atmosfera pe care o creează în încăpere în funcţie de modul în care cade lumina produsă de ele. Un policandru demn de o locuinţă de lux începe de la circa 10.000 de lire sterline, dar preţul poate fi mult mai mare, în funcţie de dimensiune şi de locul în care este amplasat.

    Se poartă atât modele clasice, care amintesc de cele care susţineau altădată lumânări, cât şi modele moderne, iar spaţiul disponibil în casă determină înălţimea, un exemplu în acest sens fiind o piesă creată de Atelier Alain Ellouz, de opt metri şi dispusă pe trei niveluri într-o locuinţă de 19 milioane de lire sterline.

    Designerii de interior consideră însă că o încăpere nu trebuie neapărat să se limiteze la un singur policandru, firme ca Bowler James Brindley instalând chiar şi trei astfel de corpuri de iluminat atârnate de tavane de 4,5 metri înălţime în unele camere ale unor proprietăţi de a căror renovare s-au ocupat.

    Alţi designeri încearcă să adauge o notă aparte cu ajutorul unor candelabre care par mai degrabă nişte bijuterii mărite foarte mult, luându-şi ca sursă de inspiraţie brăţări cu amulete ori pandantive formate de fapt din două piese suprapuse. Se caută şi candelabre care par să plutească în încăpere ori pot afişa mesaje text, cum ar fi modelul Lolita, realizat din 2.100 de cristale Swarovski de către artistul şi designerul israelian Ron Arad.

  • O ploaie spectaculoasă de meteori are loc ÎN ACEASTĂ NOAPTE. Cum o puteţi vedea

    În acest fel, noi vom putea observa pe cerul nopţii o ploaie de meteori din constelaţia Leo, care va atinge apogeul în noaptea de vineri, 17 noiembrie.

    Leonidele, au un an de vârf ciclic la fiecare 33 ani când sute de meteori pot fi văzuţi în fiecare oră. Ultima oară, acest fenomen a avut loc în anul 2001.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • 13 ani de Business Magazin: Cel mai vândut produs al crizei: nu duce lipsă de clienţi şi aduce marje de profit de 25%

    Debutul problemelor economice din urmă cu cinci ani a marcat şi saltul spectaculos al vânzarilor de covrigi. O afacere mică, de cash, rar fiscalizată, a convins mii de mici întreprinzători şi milioane de clienţi. Economia îşi revine însă. Ce vor face covrigul şi piaţa de 160 de milioane de euro care a crescut în jurul lui?

    „Tatăl meu mi-a dat utilajele şi mi-a spus: Încearcă tu mai departe, că eu m-am săturat.” Stelian Iuruc este un tânăr de 28 de ani care vinde covrigi încă din perioada adolescenţei. Businessul l-a pornit tatăl său în urmă cu 24 de ani, atunci când românii abia începeau să înveţe conceptul de capitalism.

    „Businessul a început în anul 1991. A mers foarte bine o lungă perioadă de timp, magazinul era în aceeaşi zonă ca astăzi, dar câteva case mai încolo. Acolo am fost primii 20 de ani.“ În urmă cu câţiva ani, Stelian Iuruc a preluat afacerea de la tatăl său, iar una dintre primele decizii a fost să schimbe amplasamentul covrigăriei. Investiţia în noua locaţie a fost în jur de 8.000 de euro, pentru că multe utilaje existau deja. Criza nu a simţit-o, însă tânărul simigiu pare îngrijorat de numărul tot mai mare de covrigării care se deschid. Concurenţa, spune Iuruc, este mult mai periculoasă în această afacere decât condiţia economică: „Sincer, în domeniul acesta nu s-a simţit în niciun fel criza, pentru că omul a dat întotdeauna un leu pentru covrig. Românul mereu o să-şi cumpere un covrig sau o merdenea. Fluctuaţiile mari în vânzări nu au fost din cauza crizei, ci din cauza concurenţei”. Cifra de afaceri este de 130.000 de euro pe an, iar profitul lunar, după ce se achită chiria, salariile şi marfa, ajunge la 1.500 de euro pe lună.

    Marja de profit a Simigeriei Iuruc este de 20-25%: „Îmi ajung banii pentru a mă susţine şi pentru a achita tot ce am de plătit: rate la casă, cheltuieli, benzină şi altele. Nu este un profit extraordinar, dar banii ajung cât să poţi trăi fără să fii angajat la alţii“.

    Mica afacere pe care o coordonează Stelian Iuruc are sute de corespondenţe pe tot teritoriul României. Ultimii ani, marcaţi de criza economică şi de reducerea semnificativă a veniturilor, au trimis în faliment multe afaceri din varii domenii, dar au adus o perioadă de aur pentru vânzătorii de covrigi. Comerţul cu covrigi este una dintre puţinele afacerile care prosperă, după cum susţin sursele din piaţă, chiar şi atunci când celelalte merg în pierdere.

    Deschiderile agresive de covrigării din ultimii ani au saturat însă piaţa: dacă în urmă cu patru-cinci ani erau la tot pasul anunţuri precum „Deschide-ţi o covrigărie“ sau „Află cum să faci mii de euro lunar“, astăzi ele sunt mult mai rare; covrigii însă par să se vândă la fel de bine. Cristi Zlota, manager al Mr. Forno, consideră că piaţa covrigilor este una saturată, însă anumiţi jucători au reuşit să îşi consolideze poziţia: „În proporţie de 85% piaţa este ocupată de afaceri mici. Însă e destul de dificil de concurat cu brandurile puternice“.

    În plus, piaţa covrigilor nu a fost afectată de problemele economice şi înregistrează, de ani buni, creşteri: „Piaţa a crescut foarte mult în ultimii cinci ani şi consider că va mai creşte puţin în următorii doi ani. Cei care sunt deja în domeniu îşi vor consolida poziţia în piaţă, iar pentru cei noi va fi mai dificil să intre în piaţă deoarece spaţiile cu vad sunt deja ocupate“, estimează Cristi Zlota.

    Un studiu efectuat de Daedalus Consulting arăta că peste 50% din românii care locuiau în mediul urban consumaseră cel puţin o dată în ultimele patru săptămâni covrigi. La categoria de vârstă de sub 45 de ani, procentajul creştea la 62%.

    La nivel naţional, sunt înregistrate 4.000 de covrigării. La o vânzare medie de 500 de covrigi pe zi, piaţa covrigilor din România ajunge la o valoare anuală de 160 de milioane de euro, conform calculelor realizate de Business Magazin. Din total, Bucureştiul aduce peste 20 de milioane de euro, deoarece în capitală covrigul se vinde mai scump decât în provincie, iar spaţiile cu vad bun se găsesc destul de uşor.

    În anii ’90, într-unul dintre cele mai cunoscute spaţii comerciale din Bucureşti, de la parterul blocului de lângă Intercontinental, s-a deschis primul magazin Lacoste din România, iar în anii 2000 spaţiul a fost ocupat de al doilea magazin stradal al reţelei de magazine cu bijuterii de lux Cellini. Anul acesta, spaţiul a fost închiriat de o covrigărie, Gigi, una dintre reţelele de profil care au împânzit România în ultimii ani. Ocuparea unui spaţiu premium (aşa cum îl poziţionează agenţii imobiliari) de către o covrigărie vorbeşte de la sine despre amploarea unui fenomen pe care l-am gustat cu toţii în ultimii ani. Amploarea fenomenului poate fi măsurată începând din orice loc din România: pe bulevardul Magheru sunt 12 covrigării, iar în Capitală sunt înregistrate 480, adică 10% din totalul la nivel naţional.

    Încălcarea Legii Concurenţei poate duce la amenzi de milioane de euro

  • Veniturile din TVA au crescut spectaculos în august, cu 20%. Cât de sustenabilă este această creştere neanticipată

    Veniturile din TVA din august (care reflectă vânzările din iulie) au făcut un salt de 19,2%, comparativ cu august 2016, peste creşterea înregistrată la veniturile din contribuţiile de asigurări (plus 18,4%) şi la impozitul pe salarii şi venit (plus 7,8%). Însă veniturile totale rămân încă la un nivel foarte slab, spun economiştii.

    În primele opt luni din an veniturile din TVA au fost în scădere cu 1,7% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea s-a mai atenuat însă faţă de primele şapte luni, când a fost de 4,6%, şi asta pentru că în august încasările nete din TVA (pe vânzările din iulie) au crescut cu 19,2% faţă de august 2016. În august încasările din TVA au fost de 5 mld. de lei, cu 800 de mil. lei peste încasările din august 2016. De unde vine această creştere?

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Pariu spectaculos pus de Ion Ţiriac: oferă un avion de lux din flota sa. “Îl dau pe loc cui reuşeşte să facă asta în România!”

    Acum, afaceristul creşte miza considerabil, dar şi cerinţele. Aşteaptă construirea a aproape 3.000 de săli de sport şi în schimb oferă un avion de lux.

    “Am pierdut un pariu cu Năstase (n.r. Adrian Năstase, fostul premier al României) când mi-am pus la bătaie Mercedesul! Atunci a făcut sălile de sport, iar eu nu credeam că le va face. Acum îmi pun la bătaie un avion de lux din flota pe care o deţin pentru cel care va face în România 2.000 – 3.000 de săli de sport! Eu dau avionul pe loc, ei să facă sălile! Mai am puse deoparte 100 de milioane de euro pentru construirea unui campus sportiv universitar! Vreau să facem grădiniţe olimpice pentru ca cei mai mici să facă sport”, a declarat Ţiriac, citat de Dolce Sport, într-o conferinţă de presă în care a vorbit despre viitorul sportului românesc.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Pariu spectaculos pus de Ion Ţiriac: oferă un avion de lux din flota sa. “Îl dau pe loc cui reuşeşte să facă asta în România!”

    Acum, afaceristul creşte miza considerabil, dar şi cerinţele. Aşteaptă construirea a aproape 3.000 de săli de sport şi în schimb oferă un avion de lux.

    “Am pierdut un pariu cu Năstase (n.r. Adrian Năstase, fostul premier al României) când mi-am pus la bătaie Mercedesul! Atunci a făcut sălile de sport, iar eu nu credeam că le va face. Acum îmi pun la bătaie un avion de lux din flota pe care o deţin pentru cel care va face în România 2.000 – 3.000 de săli de sport! Eu dau avionul pe loc, ei să facă sălile! Mai am puse deoparte 100 de milioane de euro pentru construirea unui campus sportiv universitar! Vreau să facem grădiniţe olimpice pentru ca cei mai mici să facă sport”, a declarat Ţiriac, citat de Dolce Sport, într-o conferinţă de presă în care a vorbit despre viitorul sportului românesc.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Pariu spectaculos pus de Ion Ţiriac: oferă un avion de lux din flota sa. “Îl dau pe loc cui reuşeşte să facă asta în România!”

    Acum, afaceristul creşte miza considerabil, dar şi cerinţele. Aşteaptă construirea a aproape 3.000 de săli de sport şi în schimb oferă un avion de lux.

    “Am pierdut un pariu cu Năstase (n.r. Adrian Năstase, fostul premier al României) când mi-am pus la bătaie Mercedesul! Atunci a făcut sălile de sport, iar eu nu credeam că le va face. Acum îmi pun la bătaie un avion de lux din flota pe care o deţin pentru cel care va face în România 2.000 – 3.000 de săli de sport! Eu dau avionul pe loc, ei să facă sălile! Mai am puse deoparte 100 de milioane de euro pentru construirea unui campus sportiv universitar! Vreau să facem grădiniţe olimpice pentru ca cei mai mici să facă sport”, a declarat Ţiriac, citat de Dolce Sport, într-o conferinţă de presă în care a vorbit despre viitorul sportului românesc.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • SPECTACULOS: ce se construieşte acum în România

    Pe Facebook, Asociaţia Pro Infrastructură a adăugat 5 fotografii noi cu mesajul: „Doar 5 fotografii din dronă cu zone spectaculoase ale Autostrăzii A10 Sebeş-Turda. În curând vom publica noi filmări aeriene cu loturile 3 şi 4 ale acestei autostrăzi.

     

  • Cel mai spectaculos nod rutier din România care leagă A10, A3 şi DN1

    Nodul de la Turda este prevăzut cu 6 bretele şi va face joncţiunea atât cu Autostrada Transilvania (A3), cât şi cu DN1. Bretelele care fac legătura cu A3 vor avea 2 benzi, iar cele care leagă A10 de DN1 câte o singură bandă. Nodul rutier este parte componentă a lotului 4 din autostrada lungă de 70 de km.

    Imaginile au fost postate de cei de la Asociaţia Pro Infrastructura, care au scris: „După îndelungi tergiversări şi blocaje birocratice, plantaţia de Paulownia din nodul Turda este istorie. Cel mai spectaculos nod rutier din România, parte a lotului 4 al Autostrăzii A10 Sebeş-Turda (constructor Porr), a intrat acum în linie dreaptă.

    Conform surselor noastre, şi ultimul blocaj major de pe acest lot este aproape de a fi eliminat, CNAIR şi constructorul stabilind condiţiile pentru implementarea soluţiei tehnice pentru zona Lacului Stejeriş.

    Prin urmare, în acest moment, toate semnalele pe care le avem indică lunile octombrie-noiembrie 2017 pentru finalizarea acestui lot. Aşadar, la finalul toamnei, vom avea conexiune directă pe autostradă între localităţile Aiud şi Turda pentru că va fi dat în folosinţă şi lotul 3 al Autostrăzii A10 (constructor Tirrena Scavi).

    Cu alte cuvinte, vom putea circula pe autostradă neîntrerupt de la Cluj-Napoca (Gilău) şi până la Aiud, eliberând DN1 de traficul infernal dintre aceste două oraşe.”

     

  • Cel mai spectaculos nod rutier din România care leagă A10, A3 şi DN1

    Nodul de la Turda este prevăzut cu 6 bretele şi va face joncţiunea atât cu Autostrada Transilvania (A3), cât şi cu DN1. Bretelele care fac legătura cu A3 vor avea 2 benzi, iar cele care leagă A10 de DN1 câte o singură bandă. Nodul rutier este parte componentă a lotului 4 din autostrada lungă de 70 de km.

    Imaginile au fost postate de cei de la Asociaţia Pro Infrastructura, care au scris: „După îndelungi tergiversări şi blocaje birocratice, plantaţia de Paulownia din nodul Turda este istorie. Cel mai spectaculos nod rutier din România, parte a lotului 4 al Autostrăzii A10 Sebeş-Turda (constructor Porr), a intrat acum în linie dreaptă.

    Conform surselor noastre, şi ultimul blocaj major de pe acest lot este aproape de a fi eliminat, CNAIR şi constructorul stabilind condiţiile pentru implementarea soluţiei tehnice pentru zona Lacului Stejeriş.

    Prin urmare, în acest moment, toate semnalele pe care le avem indică lunile octombrie-noiembrie 2017 pentru finalizarea acestui lot. Aşadar, la finalul toamnei, vom avea conexiune directă pe autostradă între localităţile Aiud şi Turda pentru că va fi dat în folosinţă şi lotul 3 al Autostrăzii A10 (constructor Tirrena Scavi).

    Cu alte cuvinte, vom putea circula pe autostradă neîntrerupt de la Cluj-Napoca (Gilău) şi până la Aiud, eliberând DN1 de traficul infernal dintre aceste două oraşe.”