Tag: specie
-
Cum îi scapă României anual printre degete o comoară de milioane de euro
Cea mai mare parte pleaca in tari precum Germania, Italia sau Austria. Aceste produse au desfacere slaba pe piata romaneasca, dar strainii le recunosc beneficiile si au inteles ca sunt profitabile. Nu-i de mirare ca multe dintre cremele, siropurile sau dulceturile din import sunt facute din plante sau fructe culese din padurile Romaniei, dar preturile sunt de occident, scrie Mditv.roLa Directia Silvica Dambovita recolta a fost una destul de bogata anul acesta. Fructele sunt culese in general de oamenii din localitatile sarace si sunt vandute pe cativa lei la centrele de colectare ale directiei. Munca nu este nici pe departe rasplatita, insa este o sursa de venit. Dupa sortare si precongelare acestea sunt vandute prin intermediul unei licitatii publice. Firmele care le achizitioneaza le trimit la export in tari ca Italia sau Germania.La centrul de colectare fructe de padure din Ulmi, judetul Dambovita, miercuri se muncea de zor pentru pregatirea unei noi livrari. Fructele vor lua bineinteles calea strainatatii.Fructele de padure,in general, sunt folosite in doua domenii: industria alimentara si industria farmaceutica. Fructele macesului sunt extrem de bogate in vitamina C, dar si in alte tipuri de vitamine, cum sunt vitamina A, vitamina B1, vitamina B2. Pe langa continutul bogat in vitamine, fructele de maces sunt bogate in zaharuri, acid citric si asigura buna functionare a vaselor capilare si sunt folosite in tratarea afectiunilor ficatului. Atat catina alba, cat si cea rosie sunt tonice, combat forme diferite de anemie si contribuie, prin continutul crescut de vitamina C, la detoxifierea organismului.Campania de recoltare a fructelor de padure nu este inca finalizata. Specialistii sustin ca fructele de padure sunt foarte cautate pe pietele externe intrucat sunt naturale si ecologice. Directia Silvica Dambovita a mai colectat si plante medicinale care vor ajunge atat in tara cat si peste hotare. -
Celebrul TIGRU tasmanian, dispărut acum 80 de ani, a fost văzut din nou. ”Am verificat de două ori. Este INCREDIBIL”
Un animal carnivor vânat de către europeni până la dispariţia speciei a supravieţuit într-o zonă izolată din sălbăticie.
Tigrul tasmanian a fost observat după ce animalul a fost considerat dispărut. Prădătorul asemănător lupului era unul dintre cele mai mari animale carnivore cu marsupiu care au existat în apropierea societăţilor umane.
-
Descoperirea senzaţională în România: biologii au identificat o nouă specie de plantă. Galerie FOTO
Flora mondială are acum o nouă specie de plantă, descoperită de biologi, în Dobrogea. Totul s-a petrecut în luna mai a anului 2014, dar – de atunci – planta a fost analizată, inclusiv la nivel genetic, pentru a se demonstra că este unică în lume. se arată într-un comunicat al Societăţii Ornitologice Române. Cel care a descoperit planta este biologul Mátis Attila, nimeni altul decât acelaşi botanist care a mai reuşit să descopere o specie nouă pentru flora României, Orobache pubescens, dar şi să redescopere după 100 de ani specia simbol a Munţilor Rodnei, Saussurea porcii.
Mátis Attila şi colega sa Havadtői Krisztina se aflau, în mai 2014, în Rezervaţia Pădurea Dumbrăveni, unde evaluau starea de conservare a habitatelor, într-un proiect al Societăţii Ornitologice Române. Când au găsit planta, biologii au reuşit doar să o încadreze în familia Apiaceae, din care mai fac parte morcovul, pătrunjelul, mărarul. „Nici măcar genul nu a fost posibil de identificat exact, pe baza determinatorului care conţine toate speciile de plante cunoscute în flora României, aşa că ne-am dat seama repede că avem de a face cu ceva inedit, dată fiind morfologia distinctă a frunzelor. Segmentele terminale ale frunzei erau liniare şi petiolate, nu semănau cu nimic cunoscut de la noi. Niciunul dintre cele patru exemplare găsite iniţial nu era înflorit”, îşi aminteşte Mátis Attila.
-
Descoperirea senzaţională în România: Biologii au identificat o nouă specie de plantă. Galerie FOTO
Flora mondială are acum o nouă specie de plantă, descoperită de biologi, în Dobrogea. Totul s-a petrecut în luna mai a anului 2014, dar – de atunci – planta a fost analizată, inclusiv la nivel genetic, pentru a se demonstra că este unică în lume. se arată într-un comunicat al Societăţii Ornitologice Române. Cel care a descoperit planta este biologul Mátis Attila, nimeni altul decât acelaşi botanist care a mai reuşit să descopere o specie nouă pentru flora României, Orobache pubescens, dar şi să redescopere după 100 de ani specia simbol a Munţilor Rodnei, Saussurea porcii.
Mátis Attila şi colega sa Havadtői Krisztina se aflau, în mai 2014, în Rezervaţia Pădurea Dumbrăveni, unde evaluau starea de conservare a habitatelor, într-un proiect al Societăţii Ornitologice Române. Când au găsit planta, biologii au reuşit doar să o încadreze în familia Apiaceae, din care mai fac parte morcovul, pătrunjelul, mărarul. „Nici măcar genul nu a fost posibil de identificat exact, pe baza determinatorului care conţine toate speciile de plante cunoscute în flora României, aşa că ne-am dat seama repede că avem de a face cu ceva inedit, dată fiind morfologia distinctă a frunzelor. Segmentele terminale ale frunzei erau liniare şi petiolate, nu semănau cu nimic cunoscut de la noi. Niciunul dintre cele patru exemplare găsite iniţial nu era înflorit”, îşi aminteşte Mátis Attila.
-
Aceşti copii sunt dintr-o specie necunoscută până acum. Descoperirea uluieşte lumea ştiinţifică
Genele unei specii dispărute, neidentificate, au fost descoperite în ADN-ul melanezienilor, populaţie ce este localizată în zona pacifică de sud. Potrivit noilor cercetări, această specie nu aparţinea Neanderthalilor sau Denisovanilor, dar ar putea reprezenta o a treia specie, neidentificată până acum. Ryan Bohlender, genetician la Universitatea din Texas, a afirmat că “probabil am omis o specie sau am omis legăturile dintre specii”.
-
Evoluţia umană nu s-a oprit. Ce au descoperit cercetătorii
Lumea ştiinţifică a acceptat ideea evoluţiei umane, supravieţuirea celor mai puternici şi selecţia naturală. Cercetătorii nu se pot decide însă dacă oamenii mai pot evolua ca specie.
Un specialist de la Harvard consideră că încă evoluăm. Cercetările sale prezintă modul în care corpul uman se schimbă constant.
Vezi aici de ce evoluţia umană nu s-a oprit şi ce a descoperit specialistul Harvard!
-
Oamenii de ştiinţă au făcut o descoperire uimitoare la o specie de dinozaur găsită în România
Este vorba de o descoperire uluitoare care i-ar putea ajuta pe cercetători să înţeleagă evoluţia acestor specii unice care au fost dinozaurii. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că au descoperit ceva uimitor în România: prima tumoră facială fosilizată, găsită la un dinozaur cu bot de raţă.
Este vorba de un ameloblastom, o excrescenţă benignă găsită adeseori pe mandibulele reptilelor şi mamiferelor, inclusiv ale oamenilor, dar nu a fost găsită niciodată până acum printre animalele fosilizate, potrivit unui comunicat de presă al Universităţii din Southampton.
Excrescenţa facială a fost găsită la o specie de Telmatosaurus Transsylvanicus, un dinozaur pitic cu bot de raţă. Prezenţa unei astfel de diformităţi în zorii arborelui genealogic al dinozaurului cu bot de raţă oferă mai multe date că această specie de dinozaur era mai predispusă tumorilor decât alte tipuri de dinozauri.
Fosila are între 69 şi 67 de milioane de ani vechime, fiind din perioada târzie a Cretacicului, fiind găsită într-un parc geologic din vestul României.
În timp ce excrescenţa facială era benignă, este posibil ca una din cauzele parţiale ale morţii tânărului hadrosaur să fi fost tumora. Prădătorii ţintesc adeseori un membru al turmei care arată un pic altfel sau care pare şubrezit de boală, astfel încât o tumoră facială i-ar fi diminuat şansele de supravieţuirea ale micului dinozaur.
“Descoperirea este prima care apare vreodată în registrul de fosile şi este prima cu detalii semnificative care se găseşte pe un dinozaur pitic”, a declarat Kate Acheson, o studentă la doctorat la Universitatea din Southampton. “Telmatosaurus este cunoscut a fi cea mai apropiată specie din arborele genealogic al dinozaurului cu bot de raţă, iar prezenţa unei astfel de diformităţi în zorii evoluţiei ne oferă informaţii suplimentare că dinozaurii cu bot de raţă erau mai predispuşi la tumori decât alţi dinozauri.”
-
Oamenii de ştiinţă au făcut o descoperire uimitoare la o specie de dinozaur găsită în România
Este vorba de o descoperire uluitoare care i-ar putea ajuta pe cercetători să înţeleagă evoluţia acestor specii unice care au fost dinozaurii. Oamenii de ştiinţă sunt de părere că au descoperit ceva uimitor în România: prima tumoră facială fosilizată, găsită la un dinozaur cu bot de raţă.
Este vorba de un ameloblastom, o excrescenţă benignă găsită adeseori pe mandibulele reptilelor şi mamiferelor, inclusiv ale oamenilor, dar nu a fost găsită niciodată până acum printre animalele fosilizate, potrivit unui comunicat de presă al Universităţii din Southampton.
Excrescenţa facială a fost găsită la o specie de Telmatosaurus Transsylvanicus, un dinozaur pitic cu bot de raţă. Prezenţa unei astfel de diformităţi în zorii arborelui genealogic al dinozaurului cu bot de raţă oferă mai multe date că această specie de dinozaur era mai predispusă tumorilor decât alte tipuri de dinozauri.
Fosila are între 69 şi 67 de milioane de ani vechime, fiind din perioada târzie a Cretacicului, fiind găsită într-un parc geologic din vestul României.
În timp ce excrescenţa facială era benignă, este posibil ca una din cauzele parţiale ale morţii tânărului hadrosaur să fi fost tumora. Prădătorii ţintesc adeseori un membru al turmei care arată un pic altfel sau care pare şubrezit de boală, astfel încât o tumoră facială i-ar fi diminuat şansele de supravieţuirea ale micului dinozaur.
“Descoperirea este prima care apare vreodată în registrul de fosile şi este prima cu detalii semnificative care se găseşte pe un dinozaur pitic”, a declarat Kate Acheson, o studentă la doctorat la Universitatea din Southampton. “Telmatosaurus este cunoscut a fi cea mai apropiată specie din arborele genealogic al dinozaurului cu bot de raţă, iar prezenţa unei astfel de diformităţi în zorii evoluţiei ne oferă informaţii suplimentare că dinozaurii cu bot de raţă erau mai predispuşi la tumori decât alţi dinozauri.”