BusinessMagazin

Tag: specialisti

  • Ce ecou vor avea restructurările masive din IT în rândul angajaţilor din România

    După trei ani dominaţi de creştere în industria de tehnologie, începutul lui 2023 a fost marcat de valul restructurărilor masive anunţate de giganţi ca Microsoft sau Amazon, care au făcut vâlvă la nivel global. Ce ecou vor avea aceste schimbări în rândul angajaţilor din industria de IT din România?

    Nu ştiu dacă acest trend se va regăsi în 2023 în piaţa de IT din România. Aşa cum arată cererea de forţă de muncă specializată, cred că, mai degrabă, vom discuta despre angajări şi nu despre concedieri, la nivel naţional”, a spus pentru Răzvan Velican, director executiv al I.O.S. Software Solutions, un integrator de sisteme care oferă servicii de consultanţă IT&C. Compania, care implementează totodată soluţii personalizate şi oferă servicii de suport tehnic pe piaţa din România şi Bulgaria, are o echipă de 24 de specialişti, formată din consultanţi, ingineri şi echipe de suport, iar în birourile din Bucureşti aceştia asigură serviciile de suport, implementare şi helpdesk pentru clienţii din România şi străinătate. „Avem în vedere ca în anul 2023 să creştem echipele de consultanţi şi ingineri IT cu opt noi colegi, specialişti cu experienţă, care să acopere noi roluri în zonele de business development, pre-sales, suport tehnic, administrator de sistem. În ceea ce priveşte portofoliul de clienţi, am crescut numărul acestora cu 27% în 2022. Livrăm servicii şi soluţii pentru 120 de clienţi – din retail, financiar, asigurări, automotive, energie, HoReCa, iar în anul 2022 am început colaboarea cu 14 clienţi noi”, spune directorul executiv al I.O.S. Software Solutions, care a închis anul 2022 cu afaceri de 4,3 mil. euro, înregistrând o creştere de 26% faţă de anul precedent.

     

    O criză cu plusuri şi minusuri pentru România

    Însă, în contextul în care restructurările de personal de pe pieţele internaţionale vor avea un impact şi pe piaţa locală, companiile de profil vor încerca să securizeze top performerii, iar restructurările pot crea un context în care experienţa câştigată în companii de succes să fie accesibilă organizaţiilor în creştere, la costuri mai competitive, este de părere Radu Constantinescu, managing director în cadrul Qualitance, companie românească de inovaţie, tehnologie şi inteligenţă artificială. „Este un trend care va continua în piaţa internaţională. Rămânem, însă, pozitivi în felul în care vedem evoluţia pieţei locale de software. Am observat o temporizare a cererii de forţă de muncă, începută în penultimul trimestru din 2022 şi care se continuă în primul trimestru din 2023. Însă concedierile din Statele Unite nu au avut un impact direct până acum. Uitându-ne la situaţii similare din trecut, acest lucru a adus oportunităţi noi pentru Europa de Est. De asemenea, diferenţiatorul de cost va fi important în continuare, cu condiţia ca acesta să fie dublat de o valoare adăugată la nivelul companiilor din pieţele mature”, consideră Radu Constantinescu. El a adăugat că şi obiectivele Qualitance – care a înregistrat afaceri de aproximativ 17,5 milioane de euro la finalul anului trecut, în creştere cu 35% comparativ cu anul 2021 – vizează creşterea echipei cu 15% – 20% până la finalul anului în curs. „În 2022, am ajuns la 220 de angajaţi şi colaboratori, echipa fiind în creştere cu 10% faţă de anul anterior. Estimăm o creştere cu 15%-20% a personalului, însă această creştere este direct proporţională cu dezvoltarea proiectelor şi a portofoliului de clienţi. În permanenţă avem câteva zeci de poziţii deschise şi căutăm oameni cu un nivel de competenţă ridicat şi cu un mindset deschis spre evoluţie. Concret, recrutăm cu prioritate software developers şi product developers.” Pe de altă parte, toată această situaţie de pe pieţele din afară poate aduce, în acelaşi timp, şi o echilibrare a cererii şi ofertei de specialişti de pe piaţa naţională, dar şi o reaşezare a zonei salariale care a avut mai multe etape de creştere, notează Marian Sîmpetru, managing partner al companiei locale eSolutions, specializată în dezvoltarea de software şi traininguri de tehnologie, care a înregistrat o cifră de afaceri de 6,5 mil. euro la finalul lui 2022, în creştere cu 30% faţă de anul 2021. „Observăm o mai mare deschidere pentru discuţii din partea specialiştilor pe care îi abordăm în vederea recrutării, dar şi o uşoară creştere a numărului de aplicanţi care vin spre noi. Cumva, trendul a ajuns şi în România, dar sub altă formă. Există multe companii care lucrează pentru clienţi din Statele Unite ale Americii, inclusiv jucători mari, la care, cel mai probabil, va fi o contracţie a businessului. Rămâne de văzut în ce măsură se va răsfrânge valul de comprimare din S.U.A. per total piaţă, pentru că noi suntem un loc care produce valoare, iar cumulat cu un nivel mai mic de cost faţă de pieţele mai dezvoltate, este posibil să fie o formulă câştigătoare”, spune Sîmpetru. În prezent, compania locală a companiei numără 128 de angajaţi, iar pentru anul 2023 are în plan mărirea echipei. „Procesul de recrutare al eSolutions este continuu şi aliniat cu dezvoltarea businessului. Momentan, majoritatea eforturilor de recrutare se concentrează pe zona de dezvoltare back-end (tehnologii precum Java sau Scala) sau DevOps, roluri cu nivel ridicat de senioritate. Nevoia de creştere a echipei, percepută în momentul actual, este de aproximativ 20%.” Reprezentantul eSolutions consideră că restructurările de angajaţi din afară vor pune însă frână creşterilor salariale accelerate din industria de tehnologie. „Cu siguranţă, creşterea accelerată a salariilor, fenomen vizibil în industria noastră cel puţin în ultimul an, va înceta.” Că trendul restructurărilor poate avea şi un impact pozitiv asupra forţei de muncă din sectorul local de IT&C e şi opinia lui Gabriel Chiva, managing partner în cadrul companiei româneşti Optima, dezvoltator şi furnizor de soluţii şi servicii software, cu afaceri de 4 milioane de euro în 2022, plus 48% faţă de anul precedent. „Pot să mă gândesc că, prin aplicaţiile tot mai dese pe care le primim de la candidaţi şi creşterea disponibilităţii unor specialişti, acesta poate fi un moment de simplificare a procesului de recrutare pentru companiile mici şi mijlocii şi acoperirea într-o anumită măsură a nevoii existente de profesionişti în piaţă. Adică acesta ar putea fi un moment de echilibrare”, este de părere Gabriel Chiva. Echipa Optima Group este în continuă formare. Astfel, dacă pentru linia de business de software compania are aceeaşi echipă de mulţi ani şi adaugă câteva resurse suplimentare în fiecare an, ajungând astfel la 50 de colegi full time în prezent, pentru linia de business de servicii de inventariere active şi stocuri, businessul funcţionează cu peste 500 de colaboratori cu acoperire naţională şi se află în proces de extindere, pentru a putea susţine proiectele pe care le are deja planificate. „Atât pentru proiectele de pe piaţa locală, cât şi pentru proiectele pe care le desfăşurăm pe alte pieţe (Moldova, Bulgaria, Ungaria, Serbia şi Polonia), folosim exclusiv resurse din România. Prioritatea cu care am intrat în 2023 este creşterea echipei. Ne propunem să o dezvoltăm cu minimum 20%, pe măsură ce dezvoltăm proiectele angajate. În momentul de faţă, căutăm să extindem echipa de dezvoltare software şi de project management pentru a gestiona proiectele din perioada următoare. De asemenea, ne aflăm în proces de desfăşurare a unui proiect cu o firmă de consultanţă pentru a introduce un nivel nou de management şi pentru a mapa rolurile şi responsabilităţile echipei actuale”, a menţionat reprezentantul Optima.

    Angajaţii „buffer”

    Eugen Schwab, vicepreşedinte pentru cercetare şi pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul companiei de consultanţă şi analiză Pierre Audoin Consultants (PAC), a explicat că aproape toate companiile mari şi foarte mari de tehnologie au şi au avut întotdeauna un aşa numit „buffer”, adică o zonă cu un număr de 10-12-15% dintre angajaţi, care nu sunt neapărat consideraţi de reprezentanţii firmelor printre cei mai eficienţi sau utili angajaţi. „Iar în contextul actual şi mai ales în contextul discuţiilor şi chiar recomandărilor cumva directe sau indirecte din partea băncilor centrale, în special, şi a celor care duc această politică fiscală şi financiară împotriva inflaţiei, s-a considerat cumva că este momentul să se facă aceste mici ajustări de personal, chiar dacă vorbim de mii de oameni. Este vorba de mii de oameni în contextul unor companii cu zeci, sute de mii de angajaţi. Deci este o mică ajustare”, a explicat Eugen Schwab. El a adăugat că acest fenomen este unul firesc şi face parte din ciclurile de dezvoltare a industriei. „Este o etapă şi am mai văzut-o, cel puţin acum aproximativ 15 ani, când restructurările au fost încă mult, mult mai masive. E posibil să nu fie singura, să nu fie ultima, e posibil să mai urmeze una peste nouă luni – un an, dar este o ajustare care nu înseamnă nici panică, nici neapărat o recesiune a sectorului, ci o reaşezare a resurselor.” În ceea ce priveşte piaţa şi industria de IT din România, Eugen Schwab consideră că restructurările din afară nu vor avea un impact negativ asupra pieţei naţionale. „Sunt companii din România, filiale din România ale companiilor globale care fie au stopat sau cel puţin au încetinit foarte mult angajările, fie au început inclusiv să dea afară o parte din oameni. Dar nu vedem, în momentul de faţă, mai mult decât o decelerare, o scădere a creşterii. Nu vedem o mişcare dramatică nici pe partea de centre de servicii sau centre de R&D sau companii orientate mai degrabă către export. În valoare, în cifră de afaceri, venituri generate, nu vedem o scădere, pentru că, trebuie să subliniez, este acest context inflaţionist. Practic, cei 90-95% dintre angajaţi care rămân în companie vor avea un cost crescut, sub nivelul inflaţiei, în cele mai multe cazuri, dar care se va transmite şi în UE şi în SUA în ratele la client. Deci, în final, avem poate un volum mai mic de, să le spunem, zile-om, dar la o valoare mai mare”, a mai explicat reprezentantul PAC.

     

    Ce rol are reconversia profesională în IT în contextul actual?

    Industria serviciilor şi produselor tehnologice din piaţa locală a fost întotdeauna cea în care angajaţii au produs cea mai mare valoare şi, automat, au fost remuneraţi la cel mai ridicat la nivel de economie. Practic, digitalizarea companiilor de pe piaţa locală – şi internaţională – a adus după sine şi o creştere puternică a sectorului de IT din România, salariile specialiştilor IT ajungând aproape de 2.000 de euro/lună în septembrie anul trecut. „Potrivit studiilor, în ultimii ani, industria noastră a avut cele mai ridicate costuri medii lunare din economie. După multă volatilitate şi creştere artificială, la nivel local, cel mai probabil va urma o stabilizare a salariilor”, a spus Radu Constantinescu. El consideră că şi în contextul în care valul de concedieri din afară va continua şi se va observa şi printre jucătorii din România, oamenii tehnici buni vor căuta să se formeze sau să îşi îmbunătăţească competenţele şi în arii cu cerinţă foarte mare, precum data science, cybersecurity, artificial intelligence. Adică nu vor căuta să plece spre alte industrii. „Suntem în paradigma în care învăţarea nu se opreşte niciodată, cu atât mai mult cu cât tehnologiile se schimbă şi evoluează accelerat. Nu mai există o garanţie a unei specializări pe viaţă. Un scenariu posibil şi cu şanse de succes este acela în care se reorientează spre competenţe complementare, care în prezent se află la mare căutare. Altfel, cum în ultimii ani a existat un decalaj mare între nevoia de specialişti şi posibilităţile pieţei, este posibil să asistăm la o reaşezare în domeniu din această perspectivă.” Şi Gabriel Chiva este de părere că indiferent de context, oamenii vor continua să migreze spre domeniul IT. „Nu cred că alegerea altor domenii este neapărat cea mai bună soluţie, ci mai degrabă reconversia, dacă este cazul, tot în domeniul tehnologiei, prin specializări în arii diferite care sunt pe val. Eu nu aş recomanda o reprofilare, ci continuarea şi diversificarea specializărilor. Niciun alt domeniu pe plan local nu este mai ofertant ca beneficii decât industria de IT&C.” De asemenea, chiar dacă poate vor resimţi o mică scădere a veniturilor în urma schimbării companiei, cu siguranţă nu va fi comparabilă cu scăderea implicată de o schimbare a domeniului, subliniază Marian Sîmpetru. „Există în continuare cerere pe piaţa serviciilor IT. La nivel general, industria IT asigură cele mai mari salarii medii pe economie. Dacă ar fi să dau un sfat, le-aş recomanda să continue să se specializeze pe zone de servicii foarte solicitate, în care cererea de specialişti nu este acoperită.”   

     

    „Companiile mari şi foarte mari de tehnologie au şi au avut întotdeauna un aşa-numit «buffer», adică un număr de 10-15% dintre angajaţi care nu sunt neapărat consideraţi printre cei mai eficienţi. În contextul actual, companiile au considerat cumva că este momentul să se facă aceste mici ajustări de personal.”

    Eugen Schwab, vicepreşedinte pentru Europa Centrală şi de Est, PAC

  • Citatul săptămânii – Costin Tudor, fondator şi CEO Undelucram.ro: Este de remarcat că angajatorii se gândesc la diferite metode de a-şi motiva angajaţii chiar dacă nu îşi permit o creştere salarială

    „Observăm din acest sondaj o aşteptare pertinentă a angajaţilor de a avea salarii mai mari anul acesta având în vedere contextul economic şi totodată o intenţie pe măsură a companiilor. De asemenea, observăm atenţia cu care specialiştii în resurse umane urmăresc creşterea salariilor astfel încât aceasta să fie proporţională cu situaţia macroeconomică, dar şi cu rezultatele angajaţilor. Este de remarcat că angajatorii se gândesc la diferite metode de a-şi motiva angajaţii chiar dacă nu îşi permit o creştere salarială“,

    afirmă Costin Tudor, fondator şi CEO Undelucram.ro.


     

  • Micii antreprenori români sunt cei mai nemulţumiţi din Europa: găsirea noilor clienţi, costul forţei de muncă şi recrutarea specialiştilor sunt principalele probleme

    Antreprenorii români, în special proprietarii care activează în zona companiilor mici şi medii, se declară cei mai nemulţumiţi din Europa, conform unui raport al Comisiei Europene.

    Problemele cu care se confruntă cel mai des antreprenorii locali sunt găsirea noilor clienţi, costul de producţie sau al forţei de muncă şi recrutarea specialiştilor.

    Studiul a fost realizat în perioada septembrie – octombrie 2021, însă alături de România se află şi Bulgaria, unde antreprenorii sunt la fel de nemulţumiţi, provocările fiind aceleaşi şi în ţara vecină. Studiul a fost realizat pe baza răspunsurilor IMM-urilor urmărind şase criterii şi anume găsirea noilor clienţi, compe­tiţia, accesul la finanţare, costul pro­ducţiei sau al forţei de muncă, disponibilitatea personalului calificat sau manageri cu experienţă şi legi.

    Antreprenorii din Finlanda şi Suedia se declară cei mai mulţumiţi dintre europeni pe toate cele şase criterii.

    Nucleul economiei este format din IMM-uri, lucrul valabil pentru majoritatea ţărilor europene, unde IMM-urile reprezintă circa 99% din economie ca număr de companii.

    Economia locală stă într-un echilibru perfect în ceea ce priveşte cifra de afaceri între companiile mari, totalizând 1.900 de firme, şi IMM-uri (805.000 de firme), în 2020. Dacă firmele mari au adunat o cifră de afaceri totală de 866 mld. lei, cele peste 800.000 de IMM-uri, respectiv firmele cu o cifră de afaceri de cel mult 50 mil. euro şi maxim 249 de angajaţi, au avut afaceri cumulate de 849 mld. lei, conform Registrului Comerţului.

    În microintreprinderi, companii mici şi mijlocii lucrau în 2020 peste 2,6 milioane de oameni, 64% din numărul mediu de angajaţi din companii, efectele pandemiei de Covid-19 fiind însă vizibile în bilanţurile acestor companii care au pierdut 100.000 de salariaţi într-un singur an, cele mai lovite fiind firmele care aveau între 10 şi 249 de angajaţi.

     

     


     

     

  • Cea mai mare bătălie pe ambulatoriu. Marile reţele private de sănătate înghit zeci de clinici din ţară pentru portofoliul de medici specialişti care nu mai sunt de găsit la stat şi pe care statul pune acum taxă

    ♦ MedLife a semnat 13 tranzacţii în acest an, Regina Maria şi-a adjudecat  9 clinici din ţară într-o piaţă în care marii jucători îi preiau pe cei mici şi mijlocii pentru a avea cât mai mulţi medici specialişti, iar statul tocmai ce anunţă că pune o taxă suplimentară pentru accesul la medicii specialişti în unităţile sanitare de stat.

    Marii jucători de pe piaţa serviciilor medicale private au bifat anul acesta achiziţii de zeci de milioane de euro, focusul fiind pe clinicile mici şi mijlocii din diferite oraşe ale ţării. Aceste tranzacţii întăresc poziţia marilor reţele în ţară în special pe partea de ambulatoriu, unde cei mai mulţi pacienţi accesează serviciile medicale contra cost.

    MedLife a semnat 13 tranzacţii în acest an,  Regina Maria a cumpărat 9 companii, iar suedezii de la Medicover au bifat trei tranzacţii în acest an până acum.

    Privaţii au pariat pe asistenţa medicală specializată, pe nivelul secundar,  şi au dezvoltat în principal infrastructura de ambulatoriu, unde cei mai mulţi pacienţi plătesc serviciile medicale. Atragerea de medici specialişti în clinicile pe care le deţin reprezintă principala prioritate, în piaţă se duce o „bătălie“ pe cei mai buni medici care sunt vânaţi de reţelele private.

    Deşi au făcut investiţii şi în spitale private, cei mai mulţi operatori privaţi nu asigură şi urgenţele medicale, care îşi găsesc în continuare rezolvare în spitalele de stat. Între timp medicina în ambulatoriul spita­lelor de stat, unde încă există teoretic infrastructura necesară, este pe cale de dispa­riţie, între „nu avem niciun loc dispo­nibil“, „acel medic consultă doar contra cost“ sau „nu facem programări“.

    Realitatea din teren arată că pacientul român nu doar că găseşte cu greu un loc la consultaţie cu bilet de trrimitere, dar nici măcar nu poate efectua un set de analize medicale în baza biletului atunci când are nevoie. Chiar Avocatul Poporului (AP) constată că  termenele de aşteptare sunt prea lungi pentru analize medicale şi propune o platformă electronică ca să îmbunătăţească accesul pacienţilor la aceste servicii.

    Paradoxal însă,  prin strategia naţională de sănătate 2022-2030 Ministerul Sănătăţii îşi asumă implementarea unor reforme pentru „accesul în timp util la servicii de sănătate“ dar şi „diversificarea serviciilor de sănătate oferite ca şi servicii ambulatorii“. Mai nou, statul propune chiar introducerea unei noi taxe (co-plată) pentru pacienţii  care vor să acceseze  serviciile medicale ale unui anumit medic, ca parte a unor „mecanisme inovative de plată a serviciilor şi profesioniştilor din sănătate“, potrivit proiectului de hotărâre a Guvernului  privind aprobarea strategiei naţionale de sănătate 2022-2030 publicat pe site-ul ministerului.

    În prezent, medicii din spitalele de stat sunt de găsit pentru consultaţie în ambulatoriul clinicilor private, al căror business  este în creştere. Datele de la ONRC arată că afacerile companiilor care activează în acest domeniu (asistenţă medicală specializată, cod CAEN 8622) au ajuns anul trecut la 9,1 miliarde de lei (1,9 miliarde de euro), faţă de 7,2 miliarde de lei anul anterior.

    „(…) În ciuda faptului că a fost un an complicat, am reuşit să continuăm expansiunea la nivel naţional într-un ritm accelerat, marcând nu mai puţin de 13 tranzacţii importante în primele nouă luni ale anului, dincolo de cele 7 proiecte dezvoltate organic“, a declarat pentru ZF Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al MedLife Group. El a precizat că Medlife a achiziţionat aât business-uri cu servicii medicale integrate care urmează modelul companiei, cât şi business-uri de nişă din zona oncologiei, oftalmologiei şi wellness.

    Şi Regina Maria a semnat 9 tranzacţii anul acesta, pe lângă investiţiile realizate în dezvoltarea organică.

    „Am cumpărat 9 companii, focusul nostru fiind pe creştere organică. Am creat peste 10.000 de mp noi de infrastructură medicală doar anul acesta prin creştere organică, nu prin achiziţii”, au transmis către ZF oficialii reţelei Regina Maria.

    Pe de altă parte, suedezii de la Medicover au preluat trei companii în acest an, reţeaua de clinici Laurus Medical, spitalul Polaris Medical de lângă Cluj Napoca şi clinica MediPlus.

    Numărul de companii din sectorul de asistenţă medicală specializată a crescut la 8.800 de firme anul trecut, faţă de 8.082 de companii în 2020, arată datele ONRC.

  • CATALOG CELE MAI INOVATOARE COMPANII DIN ROMÂNIA – Stadio Hospitality Concepts: Consultant Virtual Restograf

    Inovaţia constă în faptul că acesta este primul ghid din România destinat în totalitate specialiştilor din HoReCa.

     

    Descrierea inovaţiei:

    Consultantul Virtual Restograf conţine informaţii complete despre deschiderea, operarea şi managementul unui local, dar şi din toate ariile conexe de activitate. Ghidul este gratuit şi disponibil în format electronic. Acesta conţine 19 capitole principale, structurate în 96 de subcapitole. Are peste 3.000 de pagini cu toate informaţiile de care cineva poate avea nevoie pentru a opera un restaurant. „Pentru că domeniul ospitalităţii trece prin momente mai dificile ca oricând, ne-am dorit să dăm o mână de ajutor şi să sprijinim industria cea mai lovită de pandemie. Iar modul nostru de a face acest lucru a prins contur sub forma acestui ghid destinat specialiştilor din domeniu, care oferă îndrumarea de care este nevoie pentru a gestiona cu succes localul acum şi pe viitor”, spune Radu Dumitrescu, proprietar al grupului SHC, antreprenor cu peste 15 ani de experienţă în industria HoReCa.

    Elementul de noutate:

    Disponibil în format electronic şi oferit gratuit, Consultantul Virtual poate înlocui cu succes serviciile clasice de consultanţă şi reuneşte într-o singură platformă absolut toate informaţiile necesare pentru deschiderea sau redeschiderea cu succes a unui local. De la tot ce înseamnă legislaţie în domeniu, consultanţă financiară, delivery, idei de marketing care să ajute la atragerea oaspeţilor, până la manuale de lucru, checklisturi, formulare şi tabele care să ajute, la modul cel mai practic, în activitatea de zi cu zi.

    Efectele inovaţiei:

    Platforma vine în ajutorul managerilor de localuri afectate de criza COVID-19 şi pregăteşte traseul spre un business de succes şi după pandemie.

  • Aproape 22.000 de medici au vrut să plece din ţară în ultimii 10 ani. Ce îi determină pe specialiştii români să se întoarcă?

    România a pierdut în ultimii ani mulţi medici care au ales să lucreze în străinătate, în căutarea unor condiţii mai bune pentru ei şi pacienţi. Unii dintre specialiştii români nu văd posibilă o întoarcere în România. Alţi medici, în schimb, s-au întors să pună în practică ce au învăţat şi în afară. Care sunt motivaţiile ambelor categorii de a pleca, dar şi de a reveni acasă?

    Circa 22.000 de medici au avut intenţia de a pleca din ţară în ultimii 10 ani şi au cerut pentru acest lucru certificate profesionale curente, emise de Colegiul Medicilor din România (CMR). Date concrete despre numărul efectiv de medici români care lucrează în afara ţarii nu există, certificatele profesionale fiind doar unul dintre paşii spre străinătate.

    Dacă toţi medicii care au cerut în ultimii ani documente de la CMR au şi plecat din ţară, numărul lor reprezintă o treime din numărul total de medici care sunt înregistraţi în prezent în CMR.

    Iar situaţia resursei umane din sănătate este cu atât mai gravă cu cât medicilor plecaţi în stăinătate li se alătură şi asistenţi şi personal auxiliar.

    În ultimii doi-trei ani, exodul medicilor s-a mai domolit, în contextul în care şi salariile au crescut semnificativ, un medic putând să ajungă la 2.000-3.000 de euro net lunar. În plus, evoluţia sistemului privat mai ales, pe fondul lipsei de investiţii de la stat, a atras specialişti care au vrut să revină în ţară.

    Ziarul Financiar a vorbit cu câţiva me­dici care s-au întors după ani de expe­rienţă în spitale mari din vestul Europei, dar şi cu specialişti care lucrează în străinătate şi nu văd posibilă o revenire în ţară.

    Motivele ambelor categorii de a pleca sunt similare şi pornesc de la lipsa de dotări şi aparatură, atitudinea oamenilor alături de care lucrau sau a pacienţilor. În cazul medicilor care nu vor să se întoarcă în ţară, motivaţiile sunt fie personale, având deja o viaţă stabilită în străinătate, fie nu consideră că sistemul medical românesc s-a schimbat de la ultima lor interacţiune. În ceea ce-i priveşte pe medicii întorşi în ţară, mediul privat i-a atras prin dotări şi independenţa oferită, iar de experienţa lor în străinătate beneficiază acum pacienţii.

    Peste 58.800 de medici sunt înregistraţi în prezent în evidenţele Colegiului Medicilor din România.

     

    Medici care s-au întors în România

     

    Dr. Ioana Dumitraşcu-Biriş, medic specialist pediatrie, cu supraspecializare în cardiologie fetală, spital Regina Maria Premiere, Timişoara

    La începutul lui 2022, după mai bine de zece ani, am simţit că este momentul să văd cum ar fi să aplic acasă tot ce am învăţat în Marea Britanie. Am ales să rămân în Londra part-time ca să pot să vin săptămânal în România.

    Simt o mare împlinire în a putea practica meseria acum şi acasă, în ţara mea.

     

    Dr. Deliu Matei, medic specialist urologie, doctor în ştiinţe medicale cu competenţe în chirurgia robotică, Ponderas Academic Hospital, parte a reţelei de sănătate Regina Maria

    În 1987 am plecat în Italia, în România încă exista regimul comunist, iar posibilităţile unei vieţi fără compromisuri erau practic absente. În 2009 am reînceput să vin în România.

     Trecuseră trei-patru ani de când începusem să operez cu robotul DaVinci; realizasem aproximativ 300 de operaţii până atunci. Entuziasmat de rezultatele obţinute, am simţit imediat imboldul de a media implementarea chirurgiei robotice în România.

     

    Dr. Dan Dumitraşcu-Biriş, medic specialist Obstetrică-ginecologie, spital Regina Maria Premiere

    Am plecat din România în perioada rezidenţiatului din două motive: pentru că nu mă regăseam în modul în care funcţiona sistemul românesc de sănătate la acea vreme, dar şi pentru a înţelege cum funcţionează alte sisteme de sănătate.

    De când am plecat din România am făcut-o cu un singur scop, să mă specializez, să ajung un medic cu experienţă şi apoi să revin acasă pentru a-mi aduce aportul aici.

    Întoarcerea mea în ţară a fost mereu un gând la care nu am putut renunţa niciodată. De când am plecat din România am făcut-o cu un singur scop, să mă specializez, să ajung un medic cu experienţă şi apoi să revin acasă pentru a-mi aduce aportul aici. Nimic nu m-a frustrat mai mult în toţi aceşti ani decât sentimentul că alţii pot face lucrurile bine şi organizat şi noi acasă nu.

     

    Dr. Simina Erdei, medic specialist pediatrie, Spital Regina Maria Cluj

    Am hotărât să revin definitiv în ţară după şase ani în străinătate. La această decizie a contribuit pandemia, cu condiţiile de călătorie dificile, familia şi copilul meu care aveau nevoie de prezenţa mea constantă, iar eu nu mai voiam să pierd momente importante din viaţa lor.

    N-aş fi putut nicicând să urmez o carieră profesională doar în Franţa fără a întoarce ceva din noua mea experienţă şi sistemului care m-a pregătit.

     

    Dr. Dan Suiaga, medic primar neurochirurgie în cadrul MedLife

    Am ales să revin pentru că văd că lucrurile încep să se aşeze într-o direcţie mai bună. Lucrurile sunt într-o mişcare browniană. Se observă un grad alert de dezvoltare în medicină, se accelerează puternic în tot ceea ce înseamnă tehnologizare, transformări care duc automat la un nivel de calitate ridicat manifestat în standardele de îngrijire medicală a pacienţilor.

    Am ales să revin pentru că văd că lucrurile încep să se aşeze într-o direcţie mai bună. Lucrurile sunt într-o mişcare Browniană. Se observă un grad alert de dezvoltare în medicină, se accelerează puternic în tot ceea ce înseamnă tehnologizare, transformări care duc automat la un nivel de calitate ridicat manifestat în standardele de îngrijire medicală a pacienţilor. Sistemul medical din România, şi mă refer în special la cel privat, pare în acest moment impulsionat de câţiva factori care se leagă de condiţiile pe care pacienţii români le găsesc în spitalele private, de calitatea serviciilor oferite, de aparatura performantă şi condiţiile spaţiilor de consult, de tratament şi intervenţii.

     

    Dr. Cristina Iftode, medic primar radioterapie, coordonatoarea Departamentului de stereotaxie din Centrul Oncologic Sanador

    Am plecat în Italia în 2004, imediat după terminarea facultăţii, din motive personale. Acolo am echivalat mai întâi studiile şi apoi am dat examenul de rezidenţiat. M-am specializat în radioterapie la Torino. M-am întors în 2020, cu speranţa că s-a schimbat ceva în bine în sistemul românesc de sănătate şi că experienţa mea din străinătate din domeniul radioterapiei va ajuta la o mai bună asistenţă medicală asigurată pacienţilor.

    Am ales sistemul privat datorită dotărilor tehnologice echivalente cu cele din străinătate. Pentru patologia oncologică, este esenţială colaborarea multidisciplinară pentru gestiunea cazurilor

    Aici, la Sanador, am găsit deschidere la nou şi colaborarea colegilor din diferite alte specialităţi.

     

    Dr. Beatrice Anghel, medic primar radioterapie, coordonatoarea Departamentului de brahiterapie din Centrul Oncologic Sanador

    Am revenit în România după 5 ani, plină de speranţe şi cu inima deschisă pentru a oferi tot ce am dobândit: experienţă clinică, profesională, organizatorică, culturală.

    Ideea de a lucra cu un colectiv bine pregătit, orientat către îngrijirea corectă şi deplină a pacientului oncologic mi-a motivat întoarcerea.

    România este acasă. Sistemul privat de sănătate avea să îmi ofere aparatura modernă şi posibilitatea de a face tratamente corecte, sigure şi neîngrădite de alte justificări – de ordin politic, nepotism.

     

    Medici care au plecat din România

     

    Dr. Claudia Negrea, medic specializat în diabet şi endocrinologie, Centre Hospitalier de Mouscron, Belgia

    Am decis să plec pentru că nu mai voiam să fac medicina „după posibilităţi“ şi în detrimentul pacientului pentru că nu poate avea tratamentul necesar. Şi nu, nu e vorba de bani, cred că nimeni nu pleacă doar din cauza salariilor mici.

    Sincer, nu există absolut nicio posibilitate să mă întorc. Mi-am clădit aici viaţa pe care visam să o am şi pe care în România nici nu aş putea să o imaginez.

    E un tot, societatea în care trăiesc, ambianţa de lucru, respectul pe care pacienţii îl au faţă de personalul medical. O calitate a vieţii pe care nu mi-o pot imagina în România.

     

    Dr. Sevda Memet, bancher de investiţii în domeniul achiziţiilor şi fuziunilor de companii biotehnologice

    Am plecat din România cu gândul de a aduce inovaţie în domeniul sanitar la noi în ţară. Îmi doresc să mă întorc şi să implementez ceea ce am învăţat, specializându-mă în domeniul biotehnologiei şi al medicinii personalizate, dar şi al antreprenoriatului medical.

     

    Dr. Radu Lupescu, medic ATI, clinica Rhena din Strasbourg, preşedintele conferinţei medicale din clinică (echivalentul în România al directorului medical)

    Am decis să plec din ţară în iunie 1990, după ce minerii veniseră în Bucureşti (deja pentru a treia oară). În anul 1990 am reuşit să fac un stagiu la un spital universitar din Franţa, în Limoges, şi mi-am dat seama de discrepanţa dintre cele două sisteme, nu numai în ceea ce priveşte dotarea, dar mai ales diferenţa de mentalitate, de formare a studenţilor şi a medicilor.

    Cred că ar fi mai uşor să reţinem medicii tineri prin modificarea modului de formare, prin accesul la posturi interesante, decât să sperăm la întoarcerea celor integraţi în sisteme medicale în străinătate.

     

  • Specialiştii primesc tot mai mulţi pacienţi cu dureri cronice. Cauza ar putea fi telefoanele mobile

    Atunci când trimitem mesaje cu prietenii sau navigăm pe internet de pe telefoane, ne folosim adesea muşchii şi articulaţiile în moduri care le solicită.

    Privitul în jos la telefon, precum şi ţinerea acestuia în mână cu încheieturile flexate în timp ce derulăm sau scriem la tastatură, solicită articulaţiilor şi muşchilor noştri să facă altceva decât ceea ce le dictează evoluţia lor.

    Specialiştii primesc din ce în ce mai mulţi pacienţi cu disconfort la nivelul articulaţiilor mâinilor, gâtului, umerilor.
    Specialiştii primesc din ce în ce mai mulţi pacienţi cu disconfort la nivelul articulaţiilor mâinilor, gâtului, umerilor şi a părţii superioare a spatelui şi susţin că este posibil ca telefoanele mobile să fie un factor determinant, scrie The New York Times.

    Atunci când trimitem mesaje cu prietenii sau navigăm pe internet de pe telefoane, ne folosim adesea muşchii şi articulaţiile în moduri care le solicită, a spus Schwartz, un fizioterapeut din New York şi purtător de cuvânt al Asociaţiei Americane de Terapie Fizică.

    Privitul în jos la telefon, precum şi ţinerea acestuia în mână cu încheieturile flexate în timp ce derulăm sau scriem la tastatură, solicită articulaţiilor şi muşchilor noştri să facă altceva decât ceea ce le dictează evoluţia lor: să stea în aceeaşi postură pentru o perioadă lungă de timp, să ţină o greutate mare şi să se mişte în mod repetat într-o gamă scurtă de mişcări.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Compania Inetum, care oferă servicii şi soluţii digitale, vrea să dubleze numărul de angajaţi de pe plan local şi caută 300 de specialişti. „Recrutăm facând o evaluare a atitudinii, nu doar a abilităţilor. Apreciem disponibilitatea de a învăţa”

    Inetum România, parte a grupului francez cu acelaşi nume, cu afaceri de peste 20 de mil. euro în 2020 şi peste 330 de angajaţi pe plan local, are în plan extinderea echipei şi caută să recruteze 300 de specialişti în România, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei.

    „În România obiectivul pentru 2022 este ca 300 de profesionişti să se alăture echipei Inetum. Echipa locală caută talente din sfera de IT şi data, în principal roluri precum Business Analyst, Data Scientist, Project Manager, Scrum Master, Software Developer (Java, .Net, BPM), specialişti DevOps şi Cloud. Aceştia vor fi implicaţi în iniţiative de business pe plan local şi internaţional”, a spus Nicolas Boitout, Director General al Inetum România.

    La nivel de grup, Inetum are un plan ambiţios de recrutare ce vizează atragerea a 7.000 de angajaţi noi, la nivel global. În prezent, grupul Inetum are o echipă de 27.000 de angajaţi în 26 de ţări.

    „Ne aflăm în plin proces de expansiune în evoluţia noastră. Strategia pentru 2022 se concentrează pe creşterea echipei. Recrutăm facând o evaluare a atitudinii, nu doar a abilităţilor. Apreciem disponibilitatea de a învăţa şi de a se integra în companie. Avem o echipă dedicată managementului carierei fiecărui angajat”, a adăugat Bruno Da Sola, Head of Global Human Resources la Inetum.

    Pentru a-şi atinge obiectivele de recrutare, grupul a dezvoltat o abordare specifică pentru toată echipa, punând accent pe experienţa angajaţilor, din faza de recrutare şi continuând până la integrare.

    „Credem că o bună integrare reduce fluctuaţia personalului în primii doi ani. Provocarea este să aducem o experienţă de calitate angajaţilor datorită proximităţii, o parte integrantă a culturii Inetum. Suntem capabili să oferim proiecte interesante în toate sectoarele de afaceri, precum şi oportunităţi de training, consolidare a competenţelor şi certificare”, a mai spus Bruno Da Sola.

    El a adăugat că 10.000 de angajaţi au beneficiat de cursuri sau sesiuni de certificare în 2021, iar numărul acestora va creşte în 2022, în urma implementării unei politici consolidate de monitorizare a carierei.

    „Asta înseamnă că fiecare membru al echipei îşi poate modela propriul plan de carieră, fie că este junior, în curs de recalificare sau cu statut de expert”, a menţionat Bruno Da Sola.

    Grupul Inetum a încheiat anul 2021 cu venituri de 2,2 miliarde de euro.

     

  • România şi alte cinci state membre UE au pregătit o echipă de specialişti care să ajute Ucraina să lupte împotriva atacurilor cibernetice

    Uniunea Europeană pregăteşte o echipă de experţi în securitate cibernetică, din şase ţări— Croaţia, Estonia, Lituania, Olanda, Polonia şi România – pentru a ajuta Ucraina să lupte împotriva atacurilor cibernetice din Rusia, au declarat oficialii pentru publicaţia Politico.

    „Cele şase state membre au luat decizia de a activa echipa de experţi”, a spus Margiris Abukevičius, viceministru la Ministerul Apărării Naţionale din Lituania.

    El a adăugat că oficialii europeni vor stabili detaliile împreună cu Ucraina cu privire la câţi experţi vor face parte din această operaţiune.

    „Trimiterea echipei de securitate cibernetică în Ucraina este o opţiune pe care o luăm în considerare”, a mai spus Abukevičius.

    De asemenea, echipa de specialişti ar putea fi compusă din aproximativ 10 oficiali experţi în securitate cibernetică, din şase ţări europene. Echipa se înscrie în programul UE de cooperare în domeniul apărării PESCO, potrivit sursei citate.

    Mobilizarea celor şase state membre UE şi crearea echipei de experţi în securitate au avut loc după ce serviciile ucrainene de securitate cibernetică au făcut anunţuri legate de atacuri şi ameninţări cibernetice, pe fondul conflictului cu Rusia.

    „Pe 18 februarie, guvernul ucrainean a cerut sprijinul UE pentru oficialii cibernetici, într-o scrisoare adresată liderilor UE, văzută de POLITICO”, scrie publicaţia.

    Ministrul de Externe al Kievului, Dmytro Kuleba a mai solicitat de la Uniunea Europeană „echipamente tehnice şi software suplimentare pentru consolidarea infrastructurii de securitate cibernetică”.

    Ucraina s-a confruntat cu un val de atacuri cibernetice majore în ultimii ani, dintre care multe au fost atribuite serviciilor de securitate ruseşti, de către oficiali ucraineni şi occidentali.

    „Ţara a suferit atacuri asupra alegerilor în 2014 şi asupra reţelelor de energie în 2015 şi 2016. A epicentrul unui focar global de malware cunoscut sub numele de „NotPetya” care s-a răspândit rapid în întreaga lume, paralizând multinaţionale precum gigantul danez de transport maritim Maersk. , gigantul logistic FedEx, compania farmaceutică Merck şi alţii”, arată sursa citată anterior.

     

  • ANAF scoate tunurile grele: Verificări masive pentru cine a obţinut venituri din aceste surse. Ce trebuie să ştie milioane de români pentru a nu plăti amenzi usturătoare

    Recent, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat pe site-ul instituţie, pentru a veni în ajutorul contribuabililor, o serie de modele de completare a declaraţiei unice pentru acest an.

    Mai exact, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a publicat cinci prezentări în care exemplifică modalităţile de completare a declaraţiei unice în diferite situaţii după cum urmează:

    • Model de completare pentru venituri obţinute din activităţi independente impuse în sistem real;
    • Model de completare pentru venituri obţinute din activităţi independente impuse la normă de venit;
    • Model de completare pentru venituri obţinute din cedarea folosinţei bunurilor (contracte de închiriere în lei şi valută) ;
    • Model de completare pentru venituri obţinute din cedarea folosinţei bunurilor (contract de închiriere în lei);
    • Model de completare pentru persoane fără venituri care optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

    De asemenea, autorităţile fiscale au pus la dispoziţia contribuabililor o prezentare privind modalitatea de obţinere a formularului PDF inteligent.

    Puteţi consulta toate modelele de completare AICI