BusinessMagazin

Tag: spaţii

  • 2019 ar putea aduce un nou record pe piaţa de birouri din Bucureşti

    În prima jumătate a anului au fost livrate spaţii cu o suprafaţă de circa 128.000 de metri pătraţi, constând în clădirile Renault Bucharest Connected, The Mark, Oregon Park C, The Bridge II, Office 1 şi Mihai Eminescu Offices. În cea de-a două jumătate volumul livrat ar putea fi dublu, cele mai importante proiecte a căror livrare este anunţată fiind Business Garden (41.000 mp), Ana Tower (41.000 mp), Expo Business Park (38.000 mp), Globalworth Campus III (35.000 mp), The Light I (23.000 mp), Timpuri Noi Square 1b (20.000 mp) şi Equilibrium I (19.000 mp), alături de o serie de alte imobile de dimensiuni mai mici. 
     
    Istoric, cel mai bun an pentru piaţa locală a birourilor ca nivel de livrări a fost 2009, când dezvoltatorii au oferit spaţii noi cu o suprafaţă de circa 322.000 mp, după un an 2008 de asemenea foarte bun, cu livrări de peste 300.000 de metri pătraţi. Cele mai mari proiecte livrate în 2009 au fost BOC, Global City Business Park, Floreasca Business Park şi Cubic Center, într-o perioadă în care dezvoltatorii erau activi în special în zona Pipera, iar dezvoltarea hub-ului Floreasca – Barbu Văcărescu era la început.
     
    În prima jumătate a anului au fost tranzacţionate spaţii cu o suprafaţă de 196.000 de metri pătraţi, cele mai mari tranzacţii încheiate au fost semnate de Ericsson (16.000 mp în West Gate), eMag (15.000 mp în Swan Office Park), ING Tech (13.000 mp în Dacia One) şi Allianz (9.000 mp în Globalworth Campus). 
     
    În prima jumătate a anului s-a constatat şi o uşoară creştere a chiriilor de referinţă pentru spaţiile de birouri din CBD, unde clădirile premium se închiriază la un nivel cuprins între 17,5 şi 19 euro / mp / lună, în timp ce în zona Centru – Nord acestea ajung la valori de 15,5 – 17 euro / mp / lună.
     
    Cushman & Wakefield Echinox este una dintre cele mai mari companii de consultanţă imobiliară de pe piaţa locală. Departamentul de birouri al companiei este activ în Bucureşti şi în cele mai mari oraşe din ţară, precum Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi sau Braşov, fiind implicat în ultimii trei ani în peste 100 de tranzacţii cu o suprafaţă cumulată de circa 150.000 de metri pătraţi.

     

  • Oraşul care interzice complet fumatul: după interiorul spaţiilor publice, urmează interzicerea acestuia şi pe terase

    Oamenii nu vor mai putea să fumeze în spaţiile special amenajate din afara barurilor şi restaurantelor din Barcelona, în urma noului proiect de lege, conform The Independent.

    Fumatul în spaţii publice a fost interzis în Spania în ianuarie 2011, chiar dacă fumătorilor li se permitea folosirea terasei. La acel moment, mulţi oameni de afaceri credeau că îşi vor pierde clienţii din cauza noilor reglementări. Cu toate acestea, autorităţile din Catalonia, vor să meargă încă un pas în faţă pentru a eradica fumatul din toate terasele barurilor şi restaurantelor din regiune.

    Oficialii susţin că legea este de obicei ignorată de oamenii care folosesc spaţiile amentaje pentru fumat, de aceea se vor face inspecţii pentru a se asigura respectarea legii.

    Noile reglementări ar putea să intre în vigoare anul viitor şi fumatul ar putea să fie interzis şi în interiorul maşinilor, în incinta centrelor de sport în aer liber, refugiilor pentru autobuze şi trenuri.

    Guvernul Spaniei plănuieşte să crească preţul tutunului, ca urmare a direcţiei spre care urmează să se îndrepte Catalonia, iar numărul fumătorilor din Spania a scăzut la 22%, conform datelor Eurostat.

  • JLL: Al doilea trimestru al anului reconfirmă interesul pentru închirierea de spaţii de birouri

    În total, în prima jumătate din 2019 au fost tranzacţionaţi la nivel naţional 239.500 metri pătraţi de birouri, în creştere cu 17,6% faţă de primele 6 luni din 2018, când au fost închiriaţi aproximativ 203.600 de metri pătraţi.

    Tranzacţiile realizate în primul semestru al acestui an reprezintă aproximativ 60% din volumul total tranzacţionat anul trecut, de aproape 400.000 de metri pătraţi. Dacă se va menţine ritmul actual şi în ultimele două trimestre din an, atunci ar putea fi depăşit cu cel puţin 20% nivelul înregistrat în total în 2018.

    „Piaţa de birouri continuă să performeze şi în 2019, ceea ce indică faptul că acest segment imobiliar a ajuns la un anumit grad de maturitate. Prezenţa dezvoltatorilor profesionişti, cu multă experienţă şi cu strategii adaptate noilor cerinţe ale chiriaşilor a contribuit la maturizarea pieţei. Aceasta se traduce printr-un echilibru între cerere şi ofertă şi uşoare fluctuaţii ale gradului de neocupare şi la nivelul chiriei medii”, a declarat Marius Şcuta, head of office department JLL România.

    De menţionat că cererea netă de spaţii de birouri a crescut în al doilea trimestru cu 43% faţă de primul trimestru din 2019, la circa 60.000 de metri pătraţi. Cererea netă a reprezentat 52% din volumul tranzacţiilor de închiriere înregistrate în al doilea trimestru al anului curent. La nivelul primei jumătăţi a anului, cererea netă a reprezentat aproape 43% din totalul tranzacţionat.

    Cei mai mulţi dintre chiriaşii care au închiriat spaţii de birouri în al doilea trimestru au provenit din sectorul de IT, sectorul medical şi farmaceutic şi din sectorul manufacturier.

    Ca şi în primul trimestru din an, compania JLL a înregistrat şi în trimestrul al doilea cea mai mare cotă de piaţă la nivel naţional pe segmentul tranzacţiilor cu spaţii de birouri, de circa 30%, tranzacţionând peste 34.000 de metri pătraţi.

    Bucureştiul a atras şi în al doilea trimestru din an cel mai mare volum de tranzacţii, respectiv 101.500 de metri pătraţi (reprezentând 88% din totalul naţional), fiind urmat de Cluj-Napoca (aproximativ 6.200 de metri pătraţi), Timişoara (aproape 4.000 de metri pătraţi) şi Iaşi (3.550 metri pătraţi).

    Cele mai căutate zone de birouri din Bucureşti au fost în această perioadă Floreasca – Barbu Văcărescu, CBD, Nord-Expoziţiei şi Dimitrie Pompeiu.

    Şi la nivelul Bucureştiului, compania JLL a obţinut în al doilea trimestru cea mai mare cotă de piaţă pe segmentul închirierilor de spaţii de birouri – 33% (aproximativ 33.800 de metri pătraţi).
    Cifrele se referă doar la tranzacţiile intermediate de consultanţii imobiliari.

    În trimestrul al doilea din 2019 au fost livrate în Bucureşti 3 proiecte de birouri, însumând o suprafaţă închiriabilă de 85.500 de metri pătraţi (acestea sunt Business Garden Bucharest, Timpuri Noi Square 3 şi Oregon Park – clădirea C).

    În primul trimestru al anului curent au fost livrate clădiri de birouri însumând 92.800 de metri pătraţi. Astfel în prima jumătate a anului stocul de birouri a crescut cu 178.300 metri pătraţi, reprezentând o majorare cu 6,7% a stocului existent la sfârşitul anului trecut.

    În comparaţie, în primele două trimestre din 2018 au fost livraţi doar 28.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri.

    Până la sfârşitul anului curent ar urma să mai fie livraţi încă 155.700 de metri pătraţi de spaţii de birouri. Astfel s-ar ajunge la un total de livrări pe 2019 de 334.000 de metri pătraţi.

    ”Piaţa are capacitatea de a absorbi dezvoltările noi, în condiţiile în care jumătate din spaţiile care au fost livrate sau urmează să fie livrate în acest an sunt ocupate în proporţie de peste 50%. Există cereri în piaţă care au încurajat dezvoltatorii să apese pedala de acceleraţie în ceea ce priveşte livrările de proiecte noi, astfel în acest an vedem o dublare a suprafeţei de spaţii noi care ar urma să fie finalizate comparativ cu anul trecut”, a adăugat Marius Şcuta.

     

     

  • Firmele medicale şi cele de IT sunt în căutare de spaţii de birouri şi în trimestrul al doilea

    În total, în prima jumătate din 2019 au fost tranzacţionaţi la nivel naţional 239.500 metri pătraţi de birouri, în creştere cu 17,6% faţă de primele 6 luni din 2018, când au fost închiriaţi aproximativ 203.600 de metri pătraţi, arată un comunicat remis, marţi, MEDIAFAX.

    Tranzacţiile realizate în primul semestru al acestui an reprezintă aproximativ 60% din volumul total tranzacţionat anul trecut, de aproape 400.000 de metri pătraţi. Dacă se va menţine ritmul actual şi în ultimele două trimestre din an, atunci ar putea fi depăşit cu cel puţin 20% nivelul înregistrat în total în 2018.

    „Piaţa de birouri continuă să performeze şi în 2019, ceea ce indică faptul că acest segment imobiliar a ajuns la un anumit grad de maturitate. Prezenţa dezvoltatorilor profesionişti, cu multă experienţă şi cu strategii adaptate noilor cerinţe ale chiriaşilor a contribuit la maturizarea pieţei. Aceasta se traduce printr-un echilibru între cerere şi ofertă şi uşoare fluctuaţii ale gradului de neocupare şi la nivelul chiriei medii”, a declarat Marius Şcuta, Head of Office Department JLL România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La noi nu trebuie să v-ascundeţi

    Inspirându-se de la saloanele de coafură şi de la baruri, acestea au amenajat spaţii în care clienţii aflaţi la tratament stau în spaţii deschise, separate doar de perdele, şi au acces la un bar cu băuturi nealcoolice, scrie New York Times.

    Unele dintre aceste centre au chiar şi zone special amenajate pentru selfie-uri pentru clienţii care vor să arate listei de urmăritori de pe Instagram ce tratamente şi-au făcut, existând în acest scop oferte de genul „obraji numai buni de arătat pe Instagram”. 

  • La noi nu trebuie să v-ascundeţi

    Inspirându-se de la saloanele de coafură şi de la baruri, acestea au amenajat spaţii în care clienţii aflaţi la tratament stau în spaţii deschise, separate doar de perdele, şi au acces la un bar cu băuturi nealcoolice, scrie New York Times.

    Unele dintre aceste centre au chiar şi zone special amenajate pentru selfie-uri pentru clienţii care vor să arate listei de urmăritori de pe Instagram ce tratamente şi-au făcut, existând în acest scop oferte de genul „obraji numai buni de arătat pe Instagram”. 

  • În aşteptarea zecilor de mii de corporatişti

    La sfârşitul anului trecut piaţa de birouri din Bucureşti a trecut pragul celor 3 milioane de metri pătraţi de spaţii office moderne, spaţii în care lucrează cel puţin 300.000 de corporatişti în condiţii bune de lucru. A durat şase ani ca birourile să ajungă la această suprafaţă, ani în care România şi-a revenit după criza economică, iar centrele de birouri au fost construite exclusiv în zone cu acces rapid la mijloace de transport în comun.
    „Analizând evoluţia pieţei de birouri din Bucureşti, observăm că şi în perioada 2007 – 2010 au fost livrate spaţii (cu o suprafaţă totală n.red.) de peste 1 milion de metri pătraţi, după care a urmat o aşezare a pieţei. Diferenţa faţă de cele două perioade este făcută de faptul că piaţa locală are în prezent un număr mult mai mare de companii multinaţionale care şi-au stabilit aici prezenţe regionale, ajungând la echipe de ordinul miilor de angajaţi“, observă Mădălina Cojocaru, partener, Office Agency, în cadrul companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
    Totodată, acum sunt şi multe companii cu un istoric de până în 10 ani care au început să concureze multinaţionale de tradiţie ca viteză de creştere, atât din punctul de vedere al numărului de angajaţi, cât şi al suprafeţei închiriate.
    „Se pune problema dacă aceste companii vor găsi şi resursa umană necesară pentru a-şi concretiza planurile de expansiune. Cele care îşi doresc cu adevărat vor găsi şi oamenii cu ajutorul cărora îşi vor implementa proiectele, Bucureştiul fiind în continuare o destinaţie atractivă pentru angajaţii din toate zonele ţării“, a subliniat Mădălina Cojocaru.
    În ultimii opt ani, numărul angajaţilor din Bucureşti a crescut cu circa 170.000 de persoane, de la 857.657 în februarie 2011 la 1.027.060 în februarie 2019, în condiţiile unei majorări a salariului mediu net în acelaşi interval de timp, în lei, de 85%. Astfel, în condiţiile menţinerii unui climat economic favorabil, atât la nivel local, cât şi european, există premisele ca în următorii patru – cinci ani să fie absorbite în Bucureşti spaţii de birouri cu o suprafaţă de 1 milion de metri pătraţi.
    După ani de zile în care zona Barbu Văcărescu – Floreasca a fost cap de afiş, acum centrul Bucureştiului, zona din jurul Pieţei Victoriei, de pe Calea Victoriei sau chiar din centru-sud revin sau intră în atenţia dezvoltatorilor. Dacă în urmă cu câţiva ani nimeni nu lua în calcul zonele Tineretului sau Timpuri Noi pentru un proiect de birouri, cei de la Vastint şi Forte Partners schimbă complet faţa acestor cartiere. Mai mult, cei de la Skanska discută achiziţia unui teren chiar vizavi de Timpuri Noi Square, iar pe calea Văcăreşti ar putea apărea în următorii ani un alt cartier de birouri, în condiţiile în care Primăria Sectorului 4 lucrează la un PUZ (Plan Urbanistic Zonal) pentru zona respectivă. Mai mult, dezvoltatorii imobiliari anunţă peste 200.000 mp de birouri şi 3.000 de apartamente în zona Expoziţiei din Bucureşti în următorii cinci ani. Până la sfârşitul anului 2021, în zonă ar putea fi livrate aproximativ 156.000 de spaţii de birouri de clasă A şi aproximativ 1.500 de locuinţe noi, în cele patru proiecte care au primit deja autorizaţii de construire. Portland Trust deja lucrează la ultimele detalii din prima clădire a proiectului Expo Business Park, ungurii de la Futureal deja construiesc proiectul Parcului20, iar cei de la Impact se pregătesc să finalizeze primele apartamente din proiectul Luxuria.
    „Majoritatea proiectelor noi sunt fezabile, fiind dezvoltate în zone cu acces facil la mijloacele de transport în comun şi realizate de investitori consacraţi, atât străini, precum Globalworth, Skanska, Vastint sau Portland Trust, cât şi locali, precum Forte Partners, One United sau River Development. Cu siguranţă, aceşti dezvoltatori îşi calculează foarte atent investiţiile, astfel că ritmul de dezvoltare va ţine cont şi de viteza cu care companiile pot absorbi noile spaţii“, crede Mădălina Cojocaru.
    Din calculele C&W Echinox, la finalul primului trimestru rata de neocupare a birourilor din Bucureşti era de 8,4%, zonele cu cea mai redusă disponibilitate fiind Centru–Nord (2,5%), CBD – Piaţa Victoriei (3,3%) şi Vest (5,9%). Pentru finalul acestui an, ţinând cont de specificul proiectelor ce urmează a fi livrate în următoarele luni şi de contractele de închiriere deja semnate pentru spaţiile din aceste clădiri, consultanţii estimează că rata de neocupare va rămâne stabilă, în jurul nivelului de 9%. „Companiile din sectorul IT, telecomunicaţii şi BPO (business process outsourcing) au fost în ultimul deceniu cei mai activi jucători din piaţa locală de birouri, astfel că 70% dintre cei mai mari chiriaşi de birouri din Bucureşti, care ocupă spaţii de peste 10.000 de metri pătraţi fiecare, provin din acest sector. Aceste companii vor continua să fie un pilon principal al pieţei, iar pentru anul acesta observăm o activitate ridicată şi din partea grupurilor bancare, a firmelor de servicii profesionale şi a operatorilor de spaţii de birouri flexibile“, observă Cojocaru. În ceea ce priveşte tendinţele, certificarea WELL, care vizează direct calitatea mediului de lucru al angajaţilor, câştigă tot mai mult teren.
    „În momentul de faţă este un trend puternic, care va atinge maturitatea certificărilor green. În acest moment cei de la Skanska, Vastint, Forte Partners şi One au toate proiectele noi în curs de certificare WELL. În următorul an şi jumătate, pe măsură ce proiectele vor evolua, mulţi vor anunţa proiecte certificate LEED Platinum şi WELL. Vorbim de un trend, nu de o nişă“, este de părere Mihai Păduroiu, head of advisory & transaction services la CBRE România.
    Renault, ING, Deloitte, Enel sau UPC şi-au schimbat deja sau sunt în curs să-şi schimbe sediile de birouri în acest an. „Chiriaşii, în general, decid să se mute în special din cauza lipsei spaţiului. Au nevoie de birouri suplimentare şi nu se mai pot extinde în clădirea existentă. Totodată, majoritatea companiilor pleacă din dorinţa de a beneficia de clădiri cu specificaţii tehnice superioare şi mai puţin din raţiuni legate de costuri“, a subliniat Mădălina Cojocaru.
    Companiile care încep o analiză cu privire la opţiunile de mutare sunt interesate în special de zonă, coroborată cu specificaţiile tehnice şi de design ale proiectului. În analiza zonei, cele mai importante cerinţe sunt legate de apropierea faţă de un hub de transport în comun, diversitatea serviciilor la o distanţă de mers pe jos sau chiar în proiect, precum şi apropierea de zone rezidenţiale consacrate.
    Noile clădiri din zona de centru-vest a Capitalei vor atrage cei mai mulţi chiriaşi în acest an, urmate de cele din Floreasca şi Expoziţiei, potrivit consultanţilor imobiliari, pe măsură ce mii de oameni urmează acum să-şi schimbe biroul. Pe de altă parte, în nicio nouă zonă de birouri nu există vreo schimbare în ceea ce priveşte infrastructura rutieră, ci numai promisiuni din partea primăriilor.
    Anul acesta consultanţii estimează livrarea a peste 300.000 mp de birouri. Printre proiectele ce urmează a fi livrate în decursul acestui an se numără Business Garden Bucharest dezvoltat de Vastint pe Calea Plevnei (aproximativ 41.000 mp), Expo Business Park lângă Romexpo dezvoltat de Portland Trust (38.000 mp), Anchor Plaza Metropol, proiect ce urmează a fi finalizat de Anchor Group pe bdul. Timişoara (25.000 mp), Oregon Park C construit de Portland Trust şi vândut către Lion’s Head (25.000 mp), Equilibrium – faza I (20.000 mp), Globalworth Campus III la Dimitrie Pompeiu (30.000 mp) şi Timpuri Noi Square, dezvoltat tot de Vastint – faza III (20.000 mp).
    În primele trei luni ale anului au fost finalizaţi 93.000 mp, care se află în trei proiecte de birouri: Renault Bucharest Connected, The Mark şi The Bridge – clădirea B. În prezent, alţi 216.000 mp se află în construcţie, cu date de livrare anunţate în intervalul T2 – T4 2019, dintre care 60% sunt deja preînchiriaţi. Cele şase proiecte a căror finalizare este aşteptată până la sfârşitul anului sunt: Business Garden Bucharest, Expo Business Park, Oregon Park – clădirea C, The Light, Equilibrium – clădirea A, Timpuri Noi Square – clădirea C.
    La nivelul primului trimestru al acestui an, cea mai mare suprafaţă tranzacţionată se află în clădirile de birouri din Bucureşti, unde au fost închiriaţi 110.000 mp, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară CBRE. În sectorul spaţiilor comerciale din ţară au fost finalizaţi 17.000 mp, reprezentând extinderi pentru două centre comerciale, în timp ce 472.000 mp se află în construcţie sau încă în faza de proiect, având date de livrare în intervalul T2 2019 – T4 2020. Cele mai multe spaţii industriale şi logistice au fost închiriate în oraşe regionale, unde s-au tranzacţionat 61% din totalul de 29.000 mp, predaţi clienţilor în primele trei luni din 2019. Restul de 39% au fost tranzacţionaţi în parcurile situate în zonele limitrofe Capitalei. Din totalul celor 110.000 mp tranzacţionaţi în T1, 79% au fost reprezentaţi de cereri noi (14%), preînchirieri (52%) şi extinderi ale unor spaţii existente (13%), iar 21% au constat în renegocieri şi reînnoiri. Partea de vest a Bucureştiului a continuat să fie cea mai solicitată, cu 43% din totalul tranzacţiilor, urmată de centru cu 23% şi de CBD (Piaţa Victoriei, Piaţa Charles de Gaulle) cu 12%. Cele mai multe cereri de închiriere au venit şi în 2019 tot din partea companiilor din domeniul IT&C, cu 63%, poziţia secundă fiind ocupată de jucătorii din zona financiară cu 16%, care au fost urmaţi de sectorul de servicii, cu 12%.
    „Din analizele CBRE, în primul trimestru din 2019 am avut cea mai mare activitate de pe segmentul spaţiilor de birouri comparativ cu aceeaşi perioadă din ultimii cinci ani. Încă din T1 2017 am asistat la o creştere constantă a nivelului tranzacţiilor şi estimăm că această tendinţă se va menţine şi în următorii doi ani. Piaţa imobiliară cere noi proiecte, iar vestea bună este că 2019 a început într-un ritm foarte alert în ce priveşte construcţiile”, a explicat Mihai Păduroiu. Dincolo de clădirile aflate în construcţie, alte 20, echivalentul a aproape 600.000 mp de birouri aşteaptă autorizaţiile necesare pentru a intra pe şantier. Următorul pas îl reprezintă dezvoltarea zonei din jurul intersecţiei de la Răzoare, iar tot în 2019 ar putea fi anunţat probabil cel mai complex proiect din Bucureşti, cel de la Casa Radio, dacă cei de la AFI vor fi declaraţi câştigători. 

    Livrate în T1 2018
    Renault Bucharest Connected
    The Bridge
    The Mark

    Aflate în construcţie
    Expo Business Park
    Timpuri Noi Square
    Oregon Park
    The Light
    Business Garden
    Equilibrium
    Victoriei 109
    Zone 313
    Splay
    Mihai Eminescu Offices
    Mendeleev 5
    Office 1
    Sema Offices – ClĂdirea Berlin
    Globalworth Square
    One Tower
    Matei Millo Offices
    Globalworth Campus
    Campus 6
    Fosta Fabrica
    Ţiriac Tower
    The Bridge
    Ana Tower
    Mincu 3 Office Building
    Sema Offices – Londra & Oslo
     

    Planificate
    AFI Business Park VI – VIII
    Dacia One
    Expo by Atenor
    AFI Tech Park II
    Metroffice II
    Jiului Campus
    DN1 Offices
    City Rose Park
    Equilibrium – Faza II
    U-Center
    Green Court D
    One Cotroceni Park
    One Verdi Park
    Tandem Office Building
    Globalworth West
    Luterană Development

  • 200.000 de angajaţi din Bucureşti lucrează în clădiri de birouri mai vechi de 10 ani

    Chiriaşii caută clădiri noi cu sisteme de climatizare moderne, eficiente energetic şi din punct de vedere al costurilor de întreţinere, cu spaţii verzi şi facilităţi care sporesc confortul angajaţilor. Clădirile mai vechi de 10-15 ani, care au parcurs câteva cicluri de închiriere, au nevoie de investiţii pentru a ţine pasul cu noile clădiri de birouri care se livrează acum şi de aceea lucrările de modernizare sunt necesare şi se realizează cu materiale noi, atât în zonele de recepţie, cât şi în spaţiile destinate închirierii. Deocamdată aceste exemple sunt puţine.

    „Marii proprietari de clădiri de birouri au deschis direcţia de renovare, după 10-15 ani de existenţă a unei clădiri şi este recomandat ca şi proprietarii clădirilor de talie medie să aibă în vedere astfel de investiţii, într-o piaţă  cu o concurenţă în creştere.

    54% dintre clădirile de birouri cu o vechime mai mare de 10 ani şi care au spaţii libere sau se vor elibera au acces la metrou şi ar avea şanse mai mari în competiţie cu clădirile noi dacă ar beneficia de lucrări de modernizare, dacă zonele de recepţie ar avea un upgrade din punct de vedere estetic iar spaţiile interioare ar fi remodelate şi li s-ar adăuga facilităţi care să stimuleze productivitatea angajaţilor, cum ar fi spaţii de relaxare, de fitness, restaurante sau mini-lounge-uri cu cofee-point-uri şi gustări”, spune Alexandru Petrescu, managing partner la ESOP Consulting l CORFAC International.

    Printre îmbunătăţirile care se aduc în prezent clădirilor de birouri din Bucureşti se numără remodelarea zonelor de recepţie şi a celorlalte spaţii comune, reamenajarea grupurilor sanitare, zone de networking (integrate inclusiv în exteriorul clădirii, în spaţiile verzi) şi de asemenea aducerea diverselor funcţiuni complementare (spaţii de luat masa sau săli de sport), toate gândite pentru a energiza şi consolida spiritul de comunicare din imobil.

    În Germania, un studiu similar arată că 73% dintre angajaţi cred că biroul ar avea nevoie reală de transformare şi majoritatea şi-ar dori să aibă spaţii deschise, dar cu mai multe funcţiuni, astfel încât să poată permite lucrul în echipă, dar şi lucrul individual când este cazul, potrivit studiului realizat de firma de arhitectură, proiectare şi planificare Gensler.

    Printre recomandările acestora se numără investiţiile în metode specifice care fac ca birourile deschise să funcţioneze, cum ar fi reducerea zgomotului, crearea unui ecosistem dinamic şi cu mai multe module pentru locurile de muncă care promovează conexiunea şi colaborarea, precum şi investiţii în tehnologie de colaborare virtuală.

  • Ţiriac a bătut palma cu Regus, operatorul de spaţii de coworking, pentru 3.600 mp în Ţiriac Tower. “Pe măsură ce construcţia va fi gata, ne aşteptăm să semnăm noi contracte de închiriere.”

    Ţiriac Imobiliare, divizia de real estate a Ţiriac Holdings, a semnat cu Regus, operatorul de spaţii de co-working, pentru 3.600 mp de birouri în viitorul proiect Ţiriac Tower pe care miliardarul îl construieşte în prezent lângă Piaţa Victoriei.

    „Am semnat un contract cu cei de la Regus pentru 3.600 mp de birouri. De asemenea, avem discuţii avansate şi cu alte companii. Pe măsură ce construcţia va fi gata, ne aşteptăm să semnăm noi contracte. Ţiriac Tower este singura clădire de birouri în construcţie din jurul Pieţei Victoriei, iar acest lucru reprezintă un avantaj“, a spus Bogdan Cernescu, managing director la Ţiriac Imobiliare.
     
    Spaţiile de co-working încep să reprezinte unul dintre cei mai mari şi importanţi chiriaşi de pe piaţa birourilor din Bucureşti. Spre exemplu, dacă anul trecut Mindspace a închiriat 12.000 mp din Globalworth Campus, City Offices şi Bucharest Tower Center din Capitală, americanii de la WeWork discută deja cu Forte Partners pentru a închiria circa 8.000 mp în proiectul Matei Millo de lângă Palatul Telefoanelor.

  • Cele mai responsabile companii din România: MOL România – Spaţii Verzi

    Motivaţie
    Scopul acestui program este, potrivit reprezentanţilor companiei, implicarea copiilor şi a tinerilor în proiecte de amenajare a spaţiilor verzi. Componenta „Spaţii verzi urbane” a proiectului are ca temă crearea, dezvoltarea, întreţinerea şi/sau reabilitarea spaţiilor verzi urbane publice cu funcţii comunitare, iar componenta „Arii naturale protejate” urmăreşte promovarea şi popularizarea ariilor protejate din România, cu scopul de a ridica nivelul de conştientizare a populaţiei în ceea ce priveşte importanţa acestora.

    Descrierea proiectului
    Programul Spaţii Verzi este o iniţiativă comună a MOL România şi a Fundaţiei pentru Parteneriat lansată în 2006 sub forma unui program desfăşurat anual. Programul are două componente – Spaţii verzi urbane şi Arii naturale protejate. La finalul lunii ianuarie, MOL România şi Fundaţia pentru Parteneriat au lansat cea de-a 14-a ediţie a programului Spaţii Verzi, anunţând pentru acest an un fond total de finanţare de 696.000 de lei. Înscrierile s-au făcut până pe 28 februarie 2019.
    Programul Spaţii verzi urbane este implementat de MOL şi partenerii Fundaţiei pentru Parteneriat atât în România cât şi în alte două ţări: Cehia şi Slovacia. În România, programul se adresează organizaţiilor neguvernamentale, aflate în parteneriat cu instituţii de învăţământ şi/sau instituţii publice locale sau centrale. Suma totală disponibilă pentru finanţare este de 60.000 euro, iar suma maximă ce poate fi alocată unui proiect în cadrul componentei Spaţii verzi urbane este de 10.000 lei/proiect. Activităţile finanţate în cadrul acestui program includ plantarea de gazon, flori, arbuşti şi arbori cu implicarea activă a copiilor din şcoli şi grădiniţe, astfel încât aceştia să înveţe să ocrotească natura. De asemenea, se pot solicita şi obţine fonduri pentru crearea şi/sau reabilitarea cu materiale naturale sau care nu agresează mediul înconjurător a diferitelor elemente din spaţii publice, cum ar fi: terenuri de joacă, bănci, mese, echipamente de sport, suporturi de biciclete. Aceste activităţi se pot completa cu acţiuni de curăţare a spaţiilor publice de recreere şi montarea/vopsirea coşurilor de gunoi, înfiinţarea colectoarelor selective de deşeuri etc. De asemenea, sunt eligibile pentru finanţare activităţi care vizează organizarea de concursuri, expoziţii şi workshopuri care au ca temă protecţia mediului. Astfel, MOL România încurajează educaţia ecologică nonformală (în afara curriculei şcolare) cu elemente creative, destinate comunităţilor locale.
    Începând cu anul 2018 se pot solicita fonduri pentru programe organizate cu prilejul Săptămânii Europene a Mobilităţii (care are loc în luna septembrie). Printre activităţile eligibile se numără: organizarea unei zile de ciclism pentru a promova folosirea bicicletei ca mijloc de transport alternativ; promovarea folosirii transportului în comun; organizarea de plimbări sau picnicuri în zone verzi; alte activităţi care contribuie la îmbunătăţirea stării ecologice a oraşelor şi la crearea unui mediu de viaţă mai sănătoasă.
    Componenta Arii naturale protejate este destinată organizaţiilor neguvernamentale din România cu expertiză în ceea ce priveşte tematica ariilor protejate şi care se află în parteneriat cu şcoli şi/sau instituţii publice şi/sau administratori de arii naturale protejate. În cadrul componentei Arii naturale protejate, începând cu anul 2019 se oferă şi un premiu pentru mediu unei persoane sau unei organizaţii neguvernamentale care a fost implicată cu succes în căutarea unor soluţii proactive pentru conservarea biodiversităţii sau a ariilor naturale protejate.
    Suma maximă ce poate fi alocată unui proiect este de 20.000 de lei, iar valoarea premiului pentru mediu este de 10.000 de lei. Activităţile finanţate în cadrul acestei componente includ în primul rând programele de tip Junior Ranger, în care sunt implicaţi copii şi elevi. Concret, este vorba despre excursii, tabere, workshopuri etc. având ca scop implicarea tinerilor în conservarea biodiversităţii şi protejarea naturii în ariile protejate. În cadrul acestei componente sunt de asemenea finanţate activităţi care implică înfiinţarea de poteci tematice şi interpretative, centre de vizitare ale ariilor protejate în clădiri aparţinând comunităţilor adiacente acestora, precum şi amenajarea de expoziţii permanente. În cadrul programului se mai pot organiza diferite concursuri şi competiţii cu implicarea comunităţii locale. Cu ocazia Zilei Internaţionale a Biodiversităţii (22 mai), în cadrul acestei componente se poate obţine finanţare pentru activităţi care implică un număr cât mai mare de persoane.

    Rezultate
    În 2018, în cadrul ediţiei a 13-a a programului Spaţii Verzi, au fost acordate finanţări în valoare totală de 645.725 de lei pentru 47 de proiecte, în care s-au implicat mai mult de 16.000 de persoane. În cadrul componentei Spaţii verzi urbane au fost înfiinţate sau reamenajate spaţii verzi cu o suprafaţă totală de 11.939 mp, unde au fost plantaţi 2.108 arbori şi arbuşti, precum şi 4.842 de răsaduri de flori. În cadrul componentei Arii naturale protejate s-au creat 7 poteci tematice, au fost organizate 15 tabere Junior Ranger şi au avut loc 183 de activităţi extraşcolare de educaţie ecologică. În cei 13 ani de existenţă a programului au fost finanţate în total 569 de proiecte din domeniul protecţiei mediului cu aproape 7 milioane de lei, proiecte în care s-au implicat mai mult de 219.000 de persoane, mai ales copii şi tineri.
    Prin componenta Spaţii verzi urbane au fost plantaţi 78.825 de arbori şi arbuşti şi 82.181 de flori, înverzind astfel o suprafaţă de 485.849 mp de teren urban. În total, prin componenta Arii naturale protejate au avut loc 1.057 de activităţi extraşcolare de educaţie ecologică, au fost organizate 123 tabere Junior Ranger şi au fost înfiinţate şi amenajate 101 noi poteci tematice în ariile naturale protejate din România.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    5,46 mld. lei

    Profit net în 2017
    183,2 mil. lei

    Număr de angajaţi
    228

    Valoarea investiţiei (anual)
    696.000 lei

    Valoarea investiţiei (total)
    7 mil. lei