BusinessMagazin

Tag: spargere

  • Bitcoin sparge pragul de 23.000 de dolari, la mai puţin de 24 de ore după ce a trecut pentru prima dată de 20.000 de dolari

    Bitcoin, cea mai mare criptomonedă, a înregistrat un nou record joi, trecând de pragul de 23.000 de dolari, conform informaţiilor platformei coinmarketcap.com, colectate în jurul orei 11.00 – ora României.

    Astfel, cea mai cunoscută criptomonedă din lume a înregistrat o creştere de peste 175% de la începutul anului, în contextul în care a atras investitorii seduşi de randamentele ridicate, dar care sunt dispuşi să îşi asume şi riscul ridicat asociat investiţiilor în criptomonede.

    Miercuri, bitcoin a trecut pentru prima dată de pragul de 20.000 de dolari. Moneda s-a mai apropiat de acest prag în 2017, însă s-a prăbuşit rapid până aproape de 3.000 de dolari.

    Săptămâna trecută, când bitcoin valora circa 18.000 de dolari, analiştii JPMorgan au subliniat că valoarea intrinsecă a bitcoin nu se apropia de preţul din piaţă, ci se situa la circa 12.000 de dolari. Totuşi, ei menţionau că valoarea intrinsecă ar mai putea creşte în viitor, pe măsură ce oamenii cred că ar putea deveni un instrument larg răspândit.  

  • 30 de ani de capitalism românesc. 16 companii antreprenoriale au spart pragul de 1 miliard de lei

    Doar 16 companii antreprenoriale româneşti au avut în 2019, la finalul a 30 de ani de capitalism, o cifră de afaceri de cel puţin un miliard de lei. Faţă de 2018, capitalismul „mare” românesc a mai câştigat o firmă, iar faţă de 2017 sunt patru companii în plus. Ce va fi însă după 2020, un an de zbucium pentru întreaga economie?

    Capitalismul românesc, cu 30 de ani împliniţi în buletin, are – la finalul anului 2019 – 16 companii antreprenoriale „miliardare în lei”.

    Sunt multe? Sunt puţine? În top 500 companii din Europa Centrală şi de Est, realizat de Coface, sunt doar 5 firme româneşti deţinute de antreprenori români. Polonia are peste 20, potrivit estimărilor ZF.
    Cu siguranţă şi în România ar fi putut fi mai multe, dar marile tranzacţii semnate în toţi aceşti ani au dus în tabăra capitalului străin alte businessuri antreprenoriale care ar fi putut râvni la un astfel de clasament. Mai sunt şi o parte din capitaliştii României din prima generaţie care şi-au dezvoltat afacerile bazându-se pe mai multe companii, astfel că businessul lor adună sute de milioane de lei anual din firme diferite, dar nu ajung cu o singură companie din grup la un astfel de prag.

    Ce companii ajung însă la pragul de un miliard de lei şi peste după bilanţurile depuse în 2019?
    Dedeman Bacău (bricolaj), Fildas Trading (distribuitor de medicamente) şi Altex (retailer electro-IT) sunt cele mai mare trei companii antreprenoriale din România în 2019, la fel ca şi în 2018, prima cu afaceri de peste 8 mld. lei, iar celelalte două cu vânzări peste pragul de 4 mld. lei.

    În total sunt 16 com­panii antreprenoriale cu afaceri de peste un miliard de lei în 2019, cu una mai mult faţă de 2018 şi cu patru peste nivelul din 2017, un record absolut pentru businessul antreprenorial românesc. Clasamentul ia în calcul doar entităţile fiscale aşa cum apar la Registrul Comerţului, şi nu grupuri de firme sau rezultate consolidate anunţate de companiile listate.

    Cele 16 mari companii antreprenoriale au avut în 2019 o cifră de afaceri cumulată de 40 miliarde de lei, în creştere cu 11% faţă de 2018, o marjă de profit de 6% (rezultat net cumulat de 2,1 mld. lei în 2019) şi 45.000 de angajaţi, cu 1.500 de oameni în plus faţă de 2018.

    Iulian Stanciu este singurul antreprenor cu două companii în top 16, ambele cu afaceri de peste un miliard de lei. Network One Distribution, din distribuţia IT&C, a avut în 2019 o cifră de afaceri de 1,3 mld. lei, iar reţeaua de magazine Flanco a raportat vânzări de 1,2 mld. lei.

    Chimcomplex cu activele bune din industria chimică preluate de Ştefan Vuza, de la Oltchim şi producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia-Mare (Vladimir Iacob şi Marius Şelescu) sunt singurele firme cu activităţi de producţie prezente în topul celor mai mari firme antreprenoriale din România.

    „Miliardarii antreprenori” au reuşit în 2019 să aibă şi businessuri profitabile, 15 dintre cele 16 firme fiind pe plus, cu un record al profitului net de peste 1,2 mld. lei în cazul reţelei de bricolaj Dedeman din judeţul Bacău, controlată de Adrian şi Dragoş Pavăl. Pe pierderi este doar Chimcomplex, cu două platforme industriale la Borzeşti şi Râmnicu-Vâlcea. Firma a raportat un minus de 44 mil. lei în 2019.

    Tot ca un reper important, 2019 este primul an în care sunt şapte companii antreprenoriale peste 2 mld. lei, după ce traderul de energie Tinmar, controlat de Augustin Oancea a crescut cu peste 28% în 2019 faţă de anul precedent.
    Augustin Oancea, fondatorul grupului din energie Tinmar, vine din a doua generaţie de capitalişti ai României, cea de după anul 2000. În 2001, el punea bazele grupului din energie Tinmar, iar prima tranzacţie cu energie a făcut-o în 2007. Un deceniu mai târziu, Tinmar Energy, cea mai mare companie din grup, intra în clubul celor mai mari zece companii antreprenoriale din România, clasament unde se află şi acum.

    Nucleul companiilor mari antreprenoriale de astăzi, cel puţin la vârf, se află însă în prima generaţie de capitalişti ai României, cei care au pornit afaceri la începutul anilor 1990.„Orice antreprenor trebuie să aibă o rezervă de oxigen”, spunea Dragoş Pavăl, acţionar al Dedeman Bacău în urmă cu un deceniu, într-un supliment dedicat primilor 20 de ani de capitalism, realizat de Ziarul Financiar.

    Dedeman nu se afla atunci printre cele mai mari zece companii antreprenoriale din România, retailerul avea 3.000 de angajaţi şi 16 magazine, dar continua să se extindă pe o piaţă a bricolajului care pierdea 25% din vânzări în 2009, un alt an de criză economică. În 2019, Dedeman Bacău este cea mai mare companie antreprenorială locală, cu afaceri de peste 8 mld. lei şi 10.000 de locuri de muncă create. Iar ambiţia fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl nu a rămas doar în zona comerţului românesc, ei au preluat participaţii importante în ultimii ani la firme din industrie, producţia de medicamente sau în zona pieţei imobiliare. „Rezerva de oxigen” despre care vorbea Dragoş Pavăl în 2009 este mai necesară acum mai mult ca oricând.

    La fel ca şi în cazul Dedeman, poveştile unora dintre antreprenorii care au construit jucătorii miliardari din economie au fost spuse chiar de ei, despre alţii s-au strâns în 30 de ani frânturi de informaţii. Sunt şi antreprenori însă care nu au oferit niciun interviu în tot acest timp, antreprenori care nu au fotografii publice, miliardari fără chip.

    Producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia Mare este cel mai mare exportator cu capital privat românesc, dar antreprenorii Vladmir Iacob şi Marius Şelescu, cei care au construit businessul Aramis, nu au ieşit niciodată cu interviuri sau declaraţii legate de povestea lor. Nici fondatorii Mairon Galaţi, firmă cu afaceri de peste 1 mld. lei, în comerţul cu metale, nici Alin Niculae, antreprenorul din spatele traderului de carburanţi Oscar Downstream, nici cel mai important acţionar al Smart Diesel din Arad, trader de carburanţi nu sunt figuri publice cunoscute.

    În clubul miliardarilor antreprenori din economie a intrat în fiecare din ultimii ani cel puţin câte un nou jucător, iar bilanţul celor 30 de ani se opreşte la 16 companii. 2019 a fost însă un an bun pentru businessul românesc, un an de creştere economică, de creştere a consumului. 2020 a venit însă ca un tăvălug peste economie odată cu măsurile impuse de încercarea de a limita răspândirea pandemiei de COVID-19, iar la final de an fiecare companie în parte nu va mai arăta la fel. Primele date arată că PIB-ul României a scăzut cu 4,7% în primul semestru din 2020 faţă de S1/2019, după o creştere firavă în primul trimestru şi un declin de 10% în trimestrul doi din 2020 faţă de T2/2020.  

    Adrian şi Dragoş Pavăl, acţionari ai Dedeman Bacău
    Cifră de afaceri: 8,2 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 10.769
    Profit net: 1,2 mld. lei

    Adrian şi Dragoş Pavăl sunt doi matematicieni care au pornit de la zero în comerţ în primii ani după revoluţie şi au avut nevoie de zece ani pentru a ajunge la formatul reţelei Dedeman – magazine cu o suprafaţă medie de vânzare de 8.000 de metri pătraţi şi zeci de mii de articole listate. Primul intrat în afaceri a fost Dragoş Pavăl, care acum este preşedintele companiei Dedeman, iar la scurt timp i s-a alăturat şi fratele său, Adrian Pavăl.

    Au mers de la început pe strategia extinderii prin achiziţii de locaţii, mizând în primii ani de dezvoltare în special pe zona Moldovei. Ulterior, fraţii Pavăl au extins reţeaua la nivel naţional, au construit cel mai mare retailer de bricolaj, cel mai mare jucător cu capital românesc din comerţ şi din întreaga economie.

    Anca Vlad, fondator al grupului Fildas-Catena
    Cifră de afaceri (Fildas Trading): 4,2 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 1.145
    Profit net: 134  mil. lei

    Anca Vlad, proprietara distribuitorului de medicamente Fildas şi a reţelei de farmacii Catena, a creat firma cu numărul 800 în primii ani de capitalism din România. Deşi brandul Catena, din retailul farmaceutic, este cel mai extins din industrie, imaginea antreprenoarei care a fondat reţeaua a rămas una discretă.

    În cazul afacerii dezvoltate de Anca Vlad, imaginea brandului creat de ea – Catena – beneficiază de o notorietate mult mai mare decât a fondatoarei. În topul firmelor antreprenoriale este însă prezent doar distribuitorul de medicamente Fildas Trading, care are afaceri de 4,2 mld. lei pe o singură entitate fiscală. În cazul farmaciilor Catena însă, afacerea este administrată pe mai multe companii, deşi cumulat şi aici cifra de afaceri trece de 4 mld. lei anual.

    Dan Ostahie, fondator al Altex
    Cifră de afaceri: 4 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 3.546
    Profit net: 75,4  mil. lei

    Dan Ostahie şi-a început cariera de antreprenor în 1991, după terminarea facultăţii, importând televizoare second hand din Elveţia. A pornit cu 10.000 de dolari, împrumutaţi de la bancă, şi pentru care a pus gaj casa părinţilor, iar în 2019 a ajuns la 4 mld. lei cifră de afaceri şi poziţia de lider pe piaţa electrocasnicelor.

    Etapele cruciale în dezvoltarea Altex au avut loc în 1996 şi 2009. Primul hop a fost marcat de inflaţia galopantă şi de creşterea dobânzilor la 140%. A închis jumătate din reţea şi a continuat să vândă electrocasnice. Până în 2003, când a preluat strategia de dezvoltare şi a preluat prima poziţie în topul electroretailerilor. Prin criza financiară din 2009 a trecut tot prin restructurare, dar şi acela a fost un moment depăşit păstrând în continuare prima poziţie în retailul specializat.

    Iulian Stanciu, acţionar al Flanco şi al Network One Distribution (NOD)
    Cifră de afaceri NOD: 1,34 mld. lei
    Cifră de afaceri Flanco: 1,21 mld. lei


    Iulian Stanciu şi-a asociat invariabil numele cu brandul eMAG – cel mai puternic retailer din online-ul românesc –, al cărui business îl conduce şi unde e acţionar minoritar. Acelaşi antreprenor este şi proprietarul Flanco – al doilea jucător de pe piaţa de electro-IT şi controlează şi distribuitorul de echipamente IT Network One Distribution (NOD).

    După rezultatele din 2019 Iulian Stanciu este primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei. Cum a început afacerile? I-a plăcut programarea, a fost atras de calculatorare.

    Prin ’90, după ce părinţii i-au cumpărat un calculator, a început să colecţioneze şi să vândă jocuri. În anul III de facultate s-a angajat ca agent comercial, iar înainte de a termina facultatea a întemeiat prima sa firmă.

    Ştefan Vuza, acţionar al Chimcomplex
    Cifră de afaceri: 1,27 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 2.039
    Pierdere netă: 44 mil. lei

    Ştefan Vuza a intrat în afaceri în 1993, când înfiinţează compania SCR (Serviciile Comerciale Române) în Piatra Neamţ, la care deţinea 45% din acţiuni. Firma avea un capital social de 100.000 lei vechi iar ca obiect de activitate principal comerţul.

    În 1999 grupul ajunge să administreze mai multe centre comerciale, stabilind relaţii de parteneriat cu peste 1.500 de firme în 12 centre comerciale situate în şase judeţe (3 în Moldova, 2 în Ardeal şi unul în Oltenia), potrivit datelor de pe site-ul firmei.

    Ambiţia lui Vuza în industria chimică l-a determinat să cumpere activele bune ale Oltchim din Râmnicu-Vâlcea în 2018, potenţialul celor două platorme industriale din Vâlcea şi Borzeşti (Bacău) fiind de un miliard de euro în câţiva ani. „România este complet captivă importurilor de medicamente şi produse chimice pentru că nu a avut niciodată o politică sustenabilă în domeniu, dar acum a venit momentul. În condiţiile date avem o singură opţiune, aceea de a ne dezvolta în ţară un sector chimic puternic, aşa cum era în urmă cu 30 de ani”, arăta recent Ştefan Vuza într-un îndemn adresat industriei chimice şi farmaceutice din România.

    Eugen Banciu, acţionar al Farmaciilor DONA
    Cifră de afaceri: 1 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 1.956
    Profit net: 14 mil. lei

    Medicul Eugen Banciu renunţa la o profesie în medicină pentru a înfiinţa prima farmacie Dona în anul 1992, care a ajuns la peste 335 de unităţi la nivel naţional, fiind al treilea jucător din piaţa retailului farmaceutic. Patru ani mai târziu, în 1996, punea bazele Farmexpert, distribuitor de medicamente, pe care urma să-l vândă în 2013 către Alliance Boots. Antreprenorul a dus grupul Dona la primul miliard de lei în 2019, fiind prima dată când compania SIEPCOFAR, care deţine farmaciile, trece de acest prag. Compania este cel mai tânăr miliardar în lei din economia locală.

  • Transparenţa în joacă

    Astfel, compania Yelldesign a creat o serie de trei puzzle-uri din piese transparente, intitulate ”The Accident”, care, asamblat, seamănă cu un geam din sticlă securizată spart, „The Fish Tank”, care necesită asamblarea cu atenţie a pieselor transparente pentru a ajunge la singura piesă care reprezintă un peştişor, ori „The Virus”, al cărui scop este izolarea unui coronavirus verde fosforescent într-un cerc de piese.

  • OPINIE – Alexandra Roată, managing partner Softlead: „Şi când se vor aşeza toate, să privim mai mult spre excelenţă!”

    Noi obiceiuri de consum, o perdea de nelinişte, o criză economică şi o erupţie a sistemului de sănătate au oprit timpul în doar câteva luni. O lume întreagă analizează statistici, calculează atent cheltuielile de acasă sau de la firma pe care o administrează şi speră la ce avea cu doar câteva săptămâni în urmă.

    Cei care nu au fost afectaţi de şomaj, lucrează de două ori mai mult la salvarea, menţinerea sau păstrarea ritmului de creştere, ce părea atât de uşor de atins la ultimele şedinţe de lucru din 2019. Dincolo de o luptă acerbă pentru viaţă, în încremenirea oraşelor, în liniştea de pe străzi, se construieşte o nouă perspectivă a excelenţei. Prin rafinarea a ceea ce aveam, prin ceea ce putem face mai bine, prin a demonstra că putem fi şi mai productivi în tot aceleaşi 24 de ore pe care le aveam la dispoziţie şi în urmă cu doar câteva luni, când desfăceam şampaniile noului an.

    1. Drumul spre excelenţă şi spre mai bine
    E un drum spre noi oportunităţi plin de spini, greu de parcurs, în care timpul e aliat şi inamic, în acelaşi timp. Un timp în care parcă poţi să iei decizii, să desenezi scenarii, să anticipezi situaţii şi să te consulţi cu ceilalţi, dar un timp în care trebuie să te uiţi atent în conturi şi să evaluezi limpede şi obiectiv şanse, repere şi mii de idei înlănţuite. Un timp care nu are răbdare şi nici interes pentru cămaşa purtată azi, mâine sau în orice luni, pentru că, nu-i aşa, abia acum înţelegem de ce tricourile negre erau o opţiune pentru vizionarii care au deschis lumi noi.
    De excelenţa aceasta e momentul să ne agăţăm astăzi, pentru ca atunci când vom considera că avem din nou nevoie de cămăşi albe să putem să avem un loc bine definit în noua piaţă de consum, cea pe care nu credeam vreodată că o vom prinde, de la mcdonaldizare încoace.

    2. Inovaţia şi inteligenţa în momente de şoc
    În business, indiferent de mărimea companiei, mecanismele de supravieţuire capătă forţe noi de adaptare, prin modelare, pivotare şi evaluare constantă şi rapidă. Pentru cele mai multe dintre organizaţii, A/B testing e un răsfăţ, deciziile de implementare fiind luate în funcţie de modul în care piaţa de consum vizată răspunde situaţiei actuale şi în raport cu noua aşezare a piramidei lui Maslow. Şi, iată, aşa se reconstruieşte excelenţa: tactici şi strategii negândite până acum devin modele de lucru gata implementate, pentru a menţine şi pentru a salva.

    3. Distanţarea care apropie
    În ultimele săptămâni, în interiorul fiecărei industrii, oamenii au început să lucreze împreună. În plin context pandemic, nu mai poţi să fii singur şi să rămâi pe val şi aşa apare colaborarea între companii care pot oferi servicii, produse şi soluţii competiţiei, pentru a primi la schimb valoare adăugată. Pentru cei mai mulţi, aceasta era „strategia din sertar”, la care nu apelezi decât atunci când nu mai poţi tu să răzbeşti. În mod normal, este un alt pas spre excelenţă: pentru că prin colaborare, nu doar că te poţi raporta corect la piaţă, ci şi reuşeşti să urci rapid trepte spre vârf.

    4. Mai mult decât recesiune, acestea par să fie coordonatele unui dezastru natural
    De ce vorbim despre excelenţă într-un context sumbru? Pentru că din liniştea caselor proprii, preocupaţi mai mult ca niciodată pentru ce va fi mâine, fiecare dintre noi se poate autoevalua. Putem să ne dăm seama ce ştim să facem mai bine şi mai rapid, care este meşteşugul ce ne poate ajuta să trecem peste şi este testul psihologic, moral şi profesional a cărui evaluare ţine atât de mult de noi.

  • Americanii sunt tot mai îndatoraţi: Populaţia a acumulat datorii de 14.000 miliarde dolari, peste nivelul dinainte de criză

    Datoria totală a populaţiei a spart pragul psihologic de 14.000 miliarde dolari în SUA, anul trecut, potrivit datelor publicate de Fed, banca centrală americană, citată de CNN.

    Nivelul total al datoriei a crescut cu 193 miliarde dolari în ultimul trimestru din 2019, pe o pantă ascendentă pe care a intrat deja de cinci ani.

    Acum, nivelul nominal al datoriei este cu 1.500 miliarde dolari mai mare decât maximul de 12.700 miliarde dolari înregistrat în 2008 înainte de criză.

    În timp ce şomajul rămâne la un minim istoric, consumatorii americani sunt stimulaţi să cheltuie din ce în ce mai mult. Datoria acumulată pe cardurile de credit a crescut cu 57 miliarde dolari doar anul trecut.

    Pe fondul unui mediu cu dobânzi reduse, creditul ipotecar este din nou atrăgător pentru americani, ceea ce alimentează formarea datoriei. Dobânda medie pe un credit ipotecar pe 30 de ani se situa sub 4% în august, pentru prima dată în aproape trei ani. În acelaşi timp, creditele ipotecare noi, inclusiv refinanţările, cresc la cel mai ridicat volum din ultimii 15 ani.

    De la an la an, datoria gospodăriilor a crescut cu 601 miliarde dolari.

    Fed a redus dobânzile de trei ori pe parcursul anului trecut, iar de atunci, preşedintele Fed, Jerome Powell, a sugerat că banca centrală urmăreşte cu atenţia evoluţia pieţei pentru viitoare decizii.

    Săptămâna aceasta, Powell a anunţat că economia americană înregistrează încă „un moment bun”, însă le cere legiuitorilor să ia măsuri pentru a susţine această expansiune economică – încât durează de 11 ani şi este deja cel mai lung ciclu de creştere din istorie.

    Datoria studenţească a continuat să creacă în 2019 şi a trecut de nivelul de 1.500 miliarde doalri – însă ritmul în care creşte a încetinit. Astfel, datoriile studenţilor au crescut cu 51 miliarde dolari anul trecut, un ritm redus faţă de cel de 114 miliarde pe an înregistrat în 2013.

     

     

  • Ziua de 13 este una norocoasă pentru investitori: bursa românească sparge pragul pshilogic de 10.000 de puncte pentru prima oară din 2007 încoace

    Pe 13 ianuarie 2020, bursa de la Bucureşti a spart pragul psihologic de 10.000 de puncte, reflectat prin prisma valorii indicelui principal BET, pentru prima oară din octombrie 2007 încoace, arată datele agregate de ZF din platforma BVB.

    Astfel indicele principal BET este la maximul din 2007 încoace după un raliu de 35% în anul 2019, cel mai bun an de la criză încoace prin prisma randamentului indicelui principal, arată datele agregate de ZF.

    Indicele principal BET s-a apreciat luni cu 0,7%, evoluţie susţinută în principal de acţiunile Fondului Proprietate (2,5%), care au fost de altfel şi cele mai tranzacţionate cu un rulaj de 6,2 mil. lei, adică un sfert din total. MedLife (2,35%) şi Sphera Group (2,34%) completează podiumul creşterilor din prima ligă bursieră de la Bucureşti.

  • JAF la o primărie: Hoţul a furat banii persoanelor cu handicap

    Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Argeş, Florin Popa, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că spargerea de la Primăria Băbana a fost sesizată vineri dimineaţa.

    „Poliţiştii din cadrul Poliţiei Municipiului Piteşti au fost sesizaţi, la primele ore ale dimineţii, cu privire la faptul că autori necunoscuţi au pătruns prin efracţie în sediul unei primării, de unde ar fi sustras bunuri.La acest moment, poliţiştii efectuează cercetarea locului faptei în vederea identificării autorilor, în baza cercului de suspecţi stabilit până în prezent. În cauză a fost întocmit dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Florin Popa, purtătorul de cuvânt al IPJ Argeş.

    Angajaţii instituţiei s-au alarmat atunci când au găsit o fereastră de la casierie vandalizată.

    Bebe Ivan, primarul comunei Băbana, a declarat pentru MEDIAFAX că hoţul a furat banii de indemnizaţii pentru persoanele cu handicap, precum şi încasări făcute joi, care urmau să fie predate vineri.

    În total, s-au furat aproximativ 70.000 de lei.

    „Se vede pe cameră, intră frumos, se uită la geam, apoi pleacă, vine cu o rangă înapoi, forţează geamul. Nu are faţa acoperită, nu a ştiut că noi avem camere şi în spate, au zis că avem doar în faţă şi a intrat prin spatele primăriei. Erau patru birouri, patru geamuri, s-a dus direct la biroul acela. Se vede o singură persoană, dar probabil o aştepta cineva mai departe, că a luat-o prin nişte porumbi care sunt cultivaţi, ai unui cetăţean, în spate, sunt urme”, a spus Bebe Ivan.

  • Cel mai mare competitor al McDonald’s sparge în doar 7 zile recordurile de vânzare din Europa Centrală şi de Est. Ce vânzări a bifat compania

    Noul restaurant Burger King în România, operat de către AmRest, una dintre cele mai mari platforme europene de restaurante şi servicii alimentare, a servit în primele şapte zile în România peste 15.000 de clienţi, inclusiv în zilele de weekend, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Toate acestea au condus la înregistrarea unui record de vânzări în regiunea Europei Centrale şi de Est, unde Burger King are restaurante operate de către AmRest în Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria şi, începând de anul acesta, România.

    „Am început în forţă deschiderea primului restaurant Burger King în România. Suntem bucuroşi să anunţăm că am înregistrat vânzări record în regiunea Europei Centrale şi de Est, iar cei 45 de colegi din restaurant au servit peste 15.000 de clienţi. Este o mare realizare pentru noi şi un început extraordinar. De asemenea, ne dorim să mergem mai departe cu planurile noastre de expansiune, marcând alte două noi deschideri de restaurante până la sfârşitul acestui an, unul dintre acestea în zona de restaurante a unui mall, iar cel de al doilea într-o zonă centrală din Bucureşti”, a declarat Alan Laughlin, Preşedinte Burger King AmRest.

    În 7 zile, Burger King a servit 15.000 de clienţi, a vândut peste 1.600 kg de cartofi prăjiţi şi peste 18.000 de burgeri, iar grătarul a funcţionat peste 100 de ore în cele şapte zile, de la 09:00 la 23:00.

    AmRest şi Burger King continuă campania de recrutare în Bucureşti, cu o ofertă salarială ce porneşte de la 1.750 lei net (2.950 lei brut) pentru lucrătorii din restaurante (Crew Members), iar pentru manageri un salariu ce variază între 2.500-3.800 lei net (4.250 – 6.500 lei brut). Toţi angajaţii Burger King vor primi numeroase beneficii, printre care tichete de masă, servicii medicale şi bonusuri.

    AmRest Holdings, SE este cel mai mare operator de restaurante multi-brand tip franciză din Europa, cu un portofoliu ce cuprinde 10 branduri în 25 de ţări. AmRest operează francize pentru branduri precum KFC, Pizza Hut, Starbucks şi Burger King, pentru mărcile proprii Sushi Shop, La Tagliatella, Bacoa, Blue Frog şi KABB, precum şi pentru brandul online Pokai. AmRest operează 40 de restaurante Burger King în Polonia, 19 în Cehia, două în Slovacia, unul în Bulgaria şi acum unul în România, unde compania operează şi lanţul de cafenele Starbucks.

     

  • Gigantul Apple trece din nou de bariera de 1.000 de miliarde de dolari pe bursa americană

    Miercuri la ora 17.15 acţiunile Apple se tranzacţionau pe bursa Nasdaq la 212,2 dolari per acţiune, în creştere cu 5,7% de la începutul şedinţei, depăşind astfel din nou o valoarea bursieră de 1.000 miliarde dolari, potrivit Google Stocks.

    Cursa nu a fost uşoară pentru acţiunile Apple în contextul în care compania a raportat vânzări sub aşteptări pe anumite linii de produse cum ar fi iPhone-ul – pe fondul unor vânzări sub aşteptări în piaţa din China.

    Apple a mai spart această barieră şi anul trecut când a devenit prima companie de pe bursa americană care atinge acest prag de referinţă, prag pe care l-au atins mai târziu şi Microsoft şi Amazon.

     

  • Samsung a amânat lansări ale Galaxy Fold din cauza ecranelor sparte în timpul testelor

    În aprilie, Samsung a oferit mai multe dispozitive Galaxy Fold pentru recenzii, inclusiv către BBC. Unii dintre cei ce au recenzat aparatul s-au confruntat cu distrugerea ecranului pliabil după doar câteva zile.
     
    Samsung a amânat acum evenimentele de lansare care trebuiau să aibă loc în Hong Kong şi Shanghai săptămâna aceasta, însă nu şi-a motivat decizia.
     
    Galaxy Fold urma să fie lansat în Statele Unite pe 26 aprilie, iar în Marea Britanie pe 3 mai. Samsung nu a anunţat o modificare a acestor date.
     
    Compaia a declarat că investighează ce s-a întâmplat cu dispozitivele care s-au defectat.