BusinessMagazin

Tag: solicitari

  • Când călătoriile cu avionul devin plictisitoare

    „Soţia mea are câini de rasă cu care mergeam la concursuri peste tot în Europa şi aveam nevoie de o maşină mai mare. Mergând din aproape în aproape, am descoperit un importator în Otopeni, iar după doi ani am cumpărat un autocar, care a costat aproximativ 200.000 de euro. Apoi au început să îmi vină idei şi am mai cumpărat o autorulotă”, descrie antreprenorul Florin Hriţuliac primii paşi făcuţi în direcţia businessului Haff.

    Pe 2 aprilie 2015 a venit autorulota, iar pe 4 aprilie deja o închiriase până pe data de 6 ianuarie 2016, pentru 130 de euro pe zi, printr-o singură postare pe site-ul OLX, povesteşte Hriţuliac. A descoperit astfel potenţialul businessului şi s-a grăbit să cumpere şi al doilea tip de autorulotă, un model low-cost, care a fost închiriat la fel de repede precum prima. În prezent, flota pe care o deţine, formată din 61 de autovehicule, nu este suficientă pentru a acoperi cererea care creşte de la an la an.

    Tariful de închiriere variază între 27 de euro şi 190 de euro pe zi, în funcţie de sezon, de gama din care face parte vehiculul şi de perioada pentru care este închiriată. „27 de euro pe zi costă o rulotă remorcabilă, iar autorulota din gama premium este 190 de euro pe zi.  Durata medie de închiriere este de 10 zile, dar avem şi clienţi care închiriază autorulote pentru 90 de zile şi revin în fiecare an”, explică Florin Hriţuliac.

    Anul trecut, compania Haff a avut aproximativ 860 de clienţi. Dintre ei,  majoritatea au închiriat autorulote pentru o perioadă de 10 zile şi le-au folosit pentru vacanţe în străinătate. Vânzările companiei au ajuns astfel la peste 2 milioane de lei.

    Autorulotele companiei Haff circulă 90% din timp în Europa, mai puţin în România, deoarece tarifele de închiriere sunt destul de mari, spune proprietarul Haff. „Autorulotele noastre au circulat 300 de zile în continuu în toată Europa, dar anul acesta, dacă mărim flota, estimăm că vom scădea uşor la 270 – 280 de zile de închiriere per vehicul, dar am hotărât pentru anii 2019 – 2024 să începem să aducem în medie 200 de vehicule în flotă anual.”

    Haff importă vehiculele de la unul dintre cei mai mari producători de autorulote din Europa, compania Burstner, parte a grupului Erwin Hymer Germania. „Noi reprezentăm doar branduri germane, pentru că am tot făcut teste de comparaţie şi am concluzionat că cele germane sunt ce avem nevoie. În plus, avem în spate şi finanţarea producătorului din Germania, care ne-a spus că ne oferă necondiţionat un volum de 700 de vehicule anual.”

    Pe de altă parte, Haff lucrează cu aproape toate firmele de leasing din România, care au fost deschise către acest concept de business.
    Modelul de business presupune ca flota de autorulote deţinută de Haff să fie schimbată după două sezoane de închiriere. Astfel, în luna aprilie, antreprenorii cumpără o nouă flotă de vehicule, schimbate în luna noiembrie a anului următor. Antreprenorii au creat şi o divizie în cadrul companiei Haff care oferă flote de vehicule pentru alte companii din domeniu.

    „Avem clienţi pe care îi redirecţionăm către alte firme care închiriază autorulote pentru că nu putem acoperi cererea. Facem rezervări şi cu opt luni înainte. Am sesizat că la noi acest business nu s-a dezvoltat, deşi în Europa funcţionează de 60 de ani, însă avem o divizie care înfiinţează flote de închirieri pentru alte firme din România. Avem deja două parteneriate, unul la Iaşi, unul la Suceava, şi câteva în discuţie”, descrie antreprenorul una dintre direcţiile de dezvoltare a businessului.

    „Ne-am axat pe piaţa locală intenţionat, pentru că am vrut să popularizăm acest tip de turism în România. Vrem să circule din ce în ce mai multe autorulote pe străzile din România, ca lumea să le vadă şi să le închirieze, pentru că eu aşa văd extinderea pieţei locale”, descrie el strategia conturată.

    În plus, el a sesizat că un trend care a început anul acesta este dat de turiştii români care vin în vacanţă din străinătate şi închiriază autorulote pentru a le arăta copiilor România. „Sunt mulţi români care s-au stabilit în străinătate şi copiii lor nu ştiu să vorbească limba română, dar când vin în România închiriază o autorulotă şi pleacă într-un tur al ţării.”

    El a constatat că 40% din clienţii care închiriază se întorc în fiecare an, iar mulţi dintre ei ajung să cumpere unul dintre vehicule la un moment dat.

    „Vrem ca flota noastră să nu depăşească un an şi jumătate vechime, pentru că vrem să aibă o rotaţie cât mai mare. Şi le vindem clienţilor: spre exemplu, o autorulotă care a sosit în flota noastră în 2017, achiziţionată cu 58.000 de euro, o vindem la 29.900 de euro plus TVA.” În ceea ce priveşte personalul din cadrul companiei, care în prezent numără nouă angajaţi, Florin Hriţuliac spune că vrea să construiască o echipă unită şi stabilă, iar pentru asta, la final de an, din totalul profitului pe care îl înregistrează compania, 30% se împarte între angajaţi.

    „Îmi place să practic această metodă de fidelizare a personalului.” În prezent, Florin Hriţuliac povesteşte că sunt lideri europeni în domeniu care încearcă să îi convingă să intre şi pe pieţele din jur. Astfel, în mai 2019 compania Haff va deschide simultan două noi sedii, unul la Atena şi unul la Budapesta. „În Budapesta parcul de autorulote este foarte vechi şi tarifele de închiriere sunt foarte mari, iar în Atena parcul auto este învechit şi turiştii nu vor să închirieze vehicule de acolo. Apoi, în următorii cinci – şapte ani, vrem să ne dezvoltăm la nivel regional pe pieţele din ţările fostei Iugoslavii.”

    În prezent, piaţa din România are un potenţial de 7.000 de autovehicule anual, fiind o piaţă estimată la jumătate de miliard de euro, de către partenerii germani cu care lucrează compania Haff. Alte companii care se ocupă cu închirierea autorulotelor în România sunt Joy2Wander, GeograficTravel şi GoCamper.

  • USR a solicitat conducerii Parlamentului să ceară Guvernului publicarea Raportului GRECO

    “Subsemnatul Claudiu-Iulius Gavril Năsui, lider al Grupului Parlament USR din Camera Deputaţilor, solicit Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor să efectueze demersurile necesare publicării Raportului Ad-hoc privin România, adoptat de Grupul de State Împotriva Corupţiei (GRECO) în cadrul reuniunii din perioada 19-23 martie 2018, având ca temă modificările aduse legilor justiţiei. Astfel, ţinând cont că potrivt Regulamentului de Procedură al GRECO informaţiile conţinute în rapoarte sunt confidenţiale până la autorizarea de către state a publicării, precum şi de interesul public major care justifică liberul acces al cetăţenilor la aceste informaţii, apreciem că Parlamentul României ar trebui să dea dovadăp de transparenţă şi să solicite Guvernului publicarea de îndată a Raportului”, se arată în documentul USR remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Japonia a acceptat doar trei refugiaţi în prima jumătate a anului 2017

    În perioada similară a anului trecut, Japonia a acceptat doar patru refugiaţi din totalul de peste 5.000 de cereri primite, a indicat Ministerul Justiţiei de la Tokyo.

    În luna ianuarie, organizaţia Human Rights Watch a descris drept “deplorabile” politicile nipone privind acceptarea de azilanţi.

    Susţinătorii procesului dur de acordare a azilului în Japonia afirmă că numărul mic de persoane acceptate este o consecinţă a creşterii numărului de cereri false în urma schimbărilor legislaţiei prin care solicitanţii se pot angaja până când este luată o decizie în cazul lor.

  • Ryanair a publicat o actualizare referitoare la zborurile anulate: „Încă o dată ne cerem scuze faţă de cei 315.000 de clienţi afectaţi”

    – Toţi cei 315.000 de clienţi au fost notificaţi pe email (în cursul zilei de luni, 18 septembrie);

    – Până Duminică, 24 septembrie, peste 305.000 de solicitări de rute alternative sau rambursări de costuri au fost procesate (peste 97% din clienţii afectaţi);

    – Cei rămaşi, 3% din clienţi (mai puţin de 10.000) trebuie în continuare să contacteze Ryanair;

    – În ultimele 7 zile, punctualitatea primelor zboruri din zi ale Ryanair s-a îmbunătăţit până la 96% (vezi tabelul de mai jos);

    – În ultimele 7 zile, doar 3 din 16.000 de zboruri operate au fost anulate/

     „Încă o dată ne cerem scuze de la fiecare din cei 315.000 de clienţi ale căror zboruri iniţiale au fost anulate pe parcursul a 6 săptămâni în septembrie şi octombrie. Mai mult de 97% dintre clienţii afectaţi au fost reprogramaţi, iar restul de 3% (mai puţin de 10,000 de clienţi) sunt rugaţi să intre în legătură cu noi pentru a confirma opţiunile de rezervări sau rambursări.  Nu au mai fost zboruri anulate din motive de organizare a orarului, iar punctualitatea primelor noastre zboruri a crescut la 96%, totul în timp ce noi continuăm să muncim din greu pentru a rezolva acest eşec de planificare de scurt timp. Am suplimentat echipele pentru Relaţii cu Clienţii care asistă toţi consumatorii afectaţi prin rezolvarea solicitărilor lor şi încercăm să găsim soluţii pentru orice problemă pe care le-am creat-o, pentru care, din nou, ne cerem scuze”, a declarat Kenny Jacobs, chief marketing officer în cadrul Ryanair.

     

     

  • China denunţă solicitările Statelor Unite de intensificare a presiunilor asupra Coreei de Nord

    “China nu va accepta niciodată «responsabilităţi» impuse de Statele Unite”, a transmis luni publicaţia People’s Daily, aparţinând Partidului Comunist chinez.

    Schimburile comerciale între Phenian şi Beijing reprezintă aproximativ 90% din comerţul extern al Coreei de Nord.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Economiei a cerut Nuclearelectrica să livreze la buget dividende de 110 milioane de lei

    Ministerul Economiei a trimis două solicitări către Societatea Naţională Nuclearelectrica S.A. (SNN) pentru completarea ordinii de zi a Adunării Generale Ordinare şi Extraordinare a Acţionarilor stabilită pentru data de 28 septembrie 2017 sau 29 septembrie 2017.

    Prima solicitare vizează „aprobarea distribuirii sumei de 110.000.000 lei, sub formă de dividende, în temeiul prevederilor art. II şi art. III din OUG nr. 29/2017, către acţionarii societăţii, proporţional cu participarea acestora la capitalul social al societăţii şi aprobarea datei plăţii dividendelor, respectiv 3 noiembrie 2017”, se arată în comunicatul transmis către BVB.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt dobânzile şi costurile creditelor pentru investiţii imobiliare

    MEDIAFAX prezintă câteva dintre produsele de creditare (credite pentru investiţii imobiliare cu ipotecă), după consultarea site-urilor principalelor bănci care vând astfel de credite.

    În afara costurilor menţionate în oferta băncilor, solicitanţi trebuie să acopere costul asigurării imobilului şi, în anumite cazuri şi asigurarea de viaţă.

    Nu toate băncile afişează toate comisioanele percepute, dar nici Dobânda Anuală Efectivă (DAE), care este un bun instrument pentru a compara ofertele creditorilor din perspectiva tuturor costurilor creditului (dobândă, comisionul de analiză a dosarului de credit, comisionul anual de administrare a creditului şi alte costuri, după caz).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum îndepărtezi investitorii

    Iar atractivitatea României poate să fie afectată în perspectivă, semnalele transmise fiind negative şi pentru potenţialele investiţii străine viitoare, în condiţiile în care se vor diminua garanţiile şi protecţia de care beneficiază investitorii, consideră Cosmin Vasile, managing partner la casa de avocatură Zamfirescu Racoţi & Partners (ZRP). „În contextul solicitărilor repetate şi insistente ale Comisiei Europene de a pune capăt tratatelor bilaterale de protejare a investiţiilor intra-UE, întrebarea este dacă demersul prompt al României, cu motivarea formal justificată de a se conforma cu poziţia Comisiei Europene, este unul în totalitate asumat sub aspectul implicaţiilor. Prin recent promulgata lege, România face o declaraţie cu rezonanţă şi puternic mesaj negativ în legătură cu ideea de protecţie a investiţiilor străine şi cu privire la intenţia de diminuare a garanţiilor de care vor beneficia investitorii străini deja prezenţi în România, cât şi potenţialii noi investitori străini”, a declarat Cosmin Vasile.

    Menţinerea tratatelor bilaterale de protejare a investiţiilor intra-EU este o problemă generală, iar în prezent sunt deja cinci state membre implicate în proceduri de infringement în legătură cu tratatele bilaterale de investiţii intra-UE. Însă reacţia generală a statelor UE este una de ezitare şi, în primul rând, precauţie cu privire la adoptarea oricăror măsuri imediate, dominând starea de expectativă, în timp ce România s-a grăbit să adopte o lege privind aprobarea încetării valabilităţii tratatelor bilaterale de investiţii intra-UE, ieşind, astfel, în prim-plan pe harta UE cu această măsură care nu poate să fie privită cu simpatie în rândul investitorilor străini, în opinia reprezentantului ZRP.

    „Mesajul pe care îl transmite România în această situaţie este negativ vizavi de investitorii străini, pentru că suntem statul care a declarat ferm şi răspicat că doreşte să pună capăt acestei protecţii. S-ar putea ca, la un moment dat, să se ajungă la un acord la nivelul UE şi să înceteze toate tratatele bilaterale prin acord. S-ar putea ca la un moment dat să existe o convenţie intra-EU, care să înlocuiască toate tratatele bilaterale, dar, până atunci, rămâi cu ce ai acum. Iar pe investitorii străini îi interesează un singur lucru: protecţia de care ei beneficiază. Tratatele bilaterale sunt forma tipică de protejare a investiţiilor străine”.

    Cosmin Vasile a amintit că mai există ţări europene care au făcut paşi pentru denunţarea tratatelor intra-UE, cum ar fi Italia şi Irlanda, care au denunţat tratatele intra-UE la care erau parte în 2012 şi, respectiv, 2013. Iar Polonia este în proces de revizie şi analiză a propriilor tratate bilaterale, luând în calcul încetarea acestora. Însă iniţiativa autorităţilor române (în contextul iniţierii procedurilor de infringement), de a aproba prin lege, în bloc, încetarea tratatelor bilaterale intra-UE pare a fi cel mai prompt şi energic demers de conformare cu poziţia Comisiei Europene în privinţa tratatelor bilaterale de investiţii intra-UE, susţine reprezentantul ZRP.

    Ce avantaje ofereau până acum tratatele bilaterale investitorilor străini?

    Avantajul esenţial oferit de tratatele bilaterale de investiţii, pe care îl percep investitorii străini, este dat de posibilitatea soluţionării diferendelor cu statul-gazdă de către un for neutru, conform regulilor de drept internaţional, pe calea arbitrajului internaţional, ori de câte ori regulile specifice de protejare a investiţiilor ar fi încălcate, susţine Cosmin Vasile. „Studiile sugerează că aceste instrumente internaţionale stimulează, în mod efectiv, fluxul de investiţii mai ales în ţările mai puţin dezvoltate, importatoare de capital. Climatul de siguranţă şi previzibilitate de care beneficiază investiţiile străine în reglementarea tratatelor bilaterale de investiţii este un factor important de atractivitate.”

    Investiţiile străine sunt un barometru al atractivităţii mediului de afaceri autohton şi reflectă percepţia străinilor. Sunt corelate şi cu mersul economiei şi pot să stimuleze la rândul lor creşterea PIB-ului. Investiţiile străine directe (ISD) în România au fluctuat de-a lungul timpului, de cele mai multe ori fiind în pas cu trendul economiei. Volumul ISD-urilor a crescut în salturi înainte de criza financiară, cele mai consistente fluxuri fiind înregistrate în perioada 2004-2008, când economia era în ascensiune puternică. Soldul sumelor aduse de investitorii străini în România s-a dublat în ultimul deceniu, reuşind să treacă de 64 mld. euro.

    „Apar efecte ale legii legate de imaginea României şi perspectiva investitorilor străini. Eu, de exemplu, sunt investitor străin intra-EU şi contemplu: unde să investesc, într-o ţară sau în mai multe, şi constat, dacă mă uit, că cel mai hotărât stat să denunţe protecţia specifică investiţiilor străine prin tratate bilaterale este România, în vreme ce alte state vecine păstrează tratatele şi nu au de gând sau cel puţin nu se grăbesc să înlăture această protecţie. Problema este delicată din punct de vedere juridic şi cu multe faţete. Dar, până la lămurirea acestor aspecte, din punctul de vedere al atractivităţii României pentru investitorii străini şi al mesajului pe care îl transmiţi pentru investitori, ca ţară care vrea şi are nevoie să atragă investititori străini, este cert că dezavantajează România. Dacă investitorii străini vor să facă o investiţie pe următorii 10-20 de ani şi analizează această chestiune punctuală, pot alege alte ţări în detrimentul României”.

  • Nicolicea, despre decizia CEDO: Vedeţi că avem dreptate?

    „Această decizie (a CEDO, n.r.) a venit, este în sprijinul activităţii Comisiei (juridice, n.r.) şi dezavuează tot ce au scris detractorii noştri. Adică, vedeţi că avem dreptate, că acţionăm în limitele şi în solicitările Comisiei Europene, ale CEDO şi aşa mai departe, în timp ce cei care au relatat au relatat cum au relatat…”, a spus Nicolicea.

    CEDO a constatat că situaţia din închisorile din România contravine Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi cere României ca în termen de şase luni să prezinte un calendar precis pentru punerea în aplicare a măsurilor adecvate pentru rezolvarea problemelor semnalate.

  • Turcia respinge solicitările UE privind investigarea neregulilor de la referendum

    “O asemenea declaraţie speculativă din partea unui purtător de cuvânt nu poate fi acceptată. Uniunea Europeană trebuie să respecte procesul democratic”, a declarat Omer Celik, ministrul turc al Afacerilor Europene.

    Comisia Europeană a cerut Turciei să investigheze “presupusele nereguli” care ar fi avut loc în cadrul referendumului. “Cerem autorităţilor turce să reflecteze foarte atent asupra următorilor paşi şi să caute cel mai cuprinzător consens naţional în urma referendumului. Solicităm autorităţilor să lanseze o investigaţie transparentă asupra presupuselor nereguli”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro